cu poze
-
Cutia mea de culori
Nu l-am văzut când a căzut. Cel vechi. Nu am văzut asta. Eram într-o altă poveste, desenând visuri pentru oameni pe care nu-i cunosc. În schimb, l-am văzut pe cel nou. De mic, când încă n-avea formă. De când îl măsurau toți, îl mângâiau și verificau, îi luau tensiunea și-l așezau bine acolo, să rămână,… Continue reading
-
Februarie are 13 ore
– Ce caut eu în viața mea? – Ciocolată cu caramel, te rog! Am petrecut un sfert de zi în fața unor foi: teorii, teste, liste, bonuri, discuții în albastru virtual. 3 h 8 min Un alt sfert de zi a fost pierdut în căutarea sinelui. Două ore s-au scurs pe șine, în ritm sacadat… Continue reading
-
Licităm fericire
Se licitează artă pentru zâmbete de copii! Echipa GHEPart a organizat o licitație pentru copiii de la centrul socio-educativ Acces din Curtea de Argeș. Ei au realizat niște minunății pe care încearcă să le ofere doritorilor. Cu banii achizitionați se vor cumpăra rechizite, dacă mai e nevoie, sau alte lucrușoare trebuitoare lor. Decorurile și fotografiile au fost… Continue reading
-
Poiana Fermecată (III)
*Se-ntâmplă Lecturi la Șură Știi că-i film. Ai fost invitat în online. Ai avut rețineri. Apoi te-ai hotărât că mergi. Ți-ai luat pătura ta roșie – cine știe dacă o să mai ai loc? – și o jachetă, că ai învățat de curând că seara se lasă tare frig. Apă, bomboane și eșarfa. Și… Continue reading
-
Poiana fermecată (II)
*Se-ntâmplă Lecturi la Șură Ai ajuns în Poiana Fermecată fără carte, azi. Ai aterizat fix la o masă, cu un meniu în față și cu țânțari care roiesc în jurul tău. În dreapta ta, după foișor, sunt voluntarii, păturile, cărțile, bucuria aia tăcută. La o masă în fața ta se așază doi bunici cu… Continue reading
-
Poiana Fermecată (I)
*Se-ntâmplă Lecturi la Șură Din strada principală, cu praf, gălăgie și indiferență, pornești pe-un început de pod între lumi. Lași în spate agitația, orașul, facturile și muzica proastă și intri într-o curte cu flori și verde. În spatele casei-restaurant, prin dreapta, dai de-un petic de iarbă, ceva pomi, niște mese. Un foișor și, apoi,… Continue reading
-
Scrisori
Mă leagă de tine, acum, toate. Și totuși… Locul gol din bibliotecă îmi amintește de istoria pe care ți-am dat-o, după ce îți lăsasem indicii în scrisori. Scrisori pe care le-am scris în nopți ca asta, obosite și amăgitoare, sau vesele și cu gust de ciocolată. Scrisori pentru care am aranjat ordini de cuvinte, decrete… Continue reading
-
Noapte bună
Mai devreme am ieșit în curte. Miroase a noapte de București. Când eram mică, mă îngrozea căldura de peste zi, zăpăceala, soarele de aici, certurile din casa în care stăteam, mofturile copiilor. Seara ieșeam în parc și mi se părea că am timp pentru mine: copiii se jucau, căldura se estompase, mașinile erau în treaba… Continue reading
-
Petale
S-au adunat altele. Fluturi gâdilați, pe care eu îi vreau pentru amândouă, ea mi-i dă pe toți. Sociologie aplicată și observație directă prin parcuri, pe după ochelari de soare și așezări în pagină. Glume pe seama unora și ironii perverse pe seama altora. Zânăăă! Ce fac eu acum?! strigat în miez de noapte pe-o fereastră… Continue reading
-
Învierea celor care nu învie (III)
Întind mâna spre el și se uită la palma mea de parcă ar ghici. – Ah, opincile? Nu, fetiță, sunt acolo unde le-ai lăsat. Mă uit la el uimită. Ești nebun, nene? I-am lăsat în mâna ta. Ți-ai lăsat mâna pe malul celălalt? Privesc înapoi. Puntea firavă e nefinisată. Dacă merg desculță pe ea o… Continue reading
Ada Pavel's blog 