”Instabilitatea vremii, cum și dereglări ale climatului în unele regiuni întinse ale globului, duc la aprecierea că s-a produs o criză în climatul terestru și că ne putem aștepta la o răcire progresivă a climei, că s-ar manifesta o tendință de apropiere a unei noi epoci glaciare.
Fenomenele meteorologice neobișnuite precum și răcirea în curs a climatului au fost discutate de către experți climatologi la conferința din mai 1974, la San Francisco. Constatările majore ale climatologilor au fost: lipsa aproape completă a ploilor în Africa, tropicală în India și în alte zone mai restrânse și scăderea progresivă a temperaturii în regiunile temperate, generate îndeosebi de mărirea suprafețelor înzăpezite în emisfera de nord. Astfel de procese nu sunt întâmplătoare, ele marcând o tendință de modificare a climatului.”
…
”Prin activități ale omului a crescut și cantitatea de bioxid de carbon din atmosferă, gaz care absoarbe o parte din radiația solară, dar care, în cantitate mare, ar putea duce la un ”efect de seră” și să contribuie la frânarea radiației calorice terestre. Activitatea umană ”în cele din urmă, ar putea eclipsa factorii naturali în privința determinării variabilității”(John Kutzbach).”
(Nestor Lupei, ”Dinamica terestră”, Ed. Albatros, 1979)

