Dragi colegi,
La iniţiativa domnului vicepreşedinte Liviu Petrina, dl Victor Ciorbea a cerut d-lui Aurelian Pavelescu – iar acesta (până la urmă) a acceptat – să mă invite şi pe mine (alături de dânsul) la şedinţa aşa zisului „BNC-Pavelescu” de vineri, 18 februarie.
Din cât am înţeles, ordinea de zi a avut un singur punct, referitor la congresul reconcilierii. În alocuţiunea introductivă, A. Pavelescu a afirmat că, semnând acordul cu Ciorbea, s-a grăbit în privinţa calendarului, iar acum crede că – pentru a nu fi contestat – congresul trebuie să fie statutar organizat, deci este nevoie de câteva luni pregătitoare. După care, ne-a dat cuvantul nouă, invitaţilor, care apoi am plecat.
În continuare rezum ceea ce am spus acolo Ciorbea şi cu mine, în ordinea în care am vorbit.
Radu Sârbu
- Partidul a irosit prea mult timp în justiţie, care s-a dovedit incapabilă să ne rezolve problemele; trebuie să o facem noi înşine! Soluţia poate şi trebuie să fie politică, nu juridică!
- Reconcilierea depinde de noi, de capacitatea noastră de compromis şi poate fi făcută, pentru că nu este vorba de conflicte legate de doctrină sau de proiect politic, ci ne separă numai ambiţiile personale ale unor şefi (căci nu-i pot numi lideri!) de la nivel central şi local.
- La Sighet, noi am aprobat acordul Ciorbea-Pavelescu şi nici unul dintre componenţii BNC nu condiţionează reconcilierea de vreo poziţie personală în viitoarea formulă de conducere a partidului.
- Numai eu am declarat atunci şi repet acum, că nu voi accepta nici o altă funcţie decât cea de vicepreşedinte şi numai cu condiţia ca domnii Pavelescu şi Moescu să fie şi ei vicepreşedinţi; dacă ei nu vor accepta, eu voi susţine schimbarea, dar nu voi face parte din viitorul BNC.
Privitor la data congresului, am spus că sunt numai două posibilităţi:
- calea democratică, care presupune alegeri, începând cu nivelul local şi terminând cu un congres fără moţiune negociată, în care să se aleagă cine poate; această cale necesită cel puţin 3-4 luni, dar – pentru că forţele celor trei facţiuni nu sunt egale – mi se pare că rămâne, din păcate, teoretică;
- compromisul la vârf, care să fie urmat de altele, în organizaţiile teritoriale; dacă se ajunge la o înţelegere la nivel naţional, congresul ar putea fi convocat imediat; compromisul este blocat nu de noi, ci de ambiţiile d-lor Pavelescu şi Moescu, căci ei – nu noi (Ciuhandu, Năsui, Sârbu) – condiţionează acordul de viitoare poziţii personale.
– Pavelescu m-a întrebat ce cred despre sistemul de alegeri pe care ar trebui să-l folosim la congres – moţiune sau uninominal – şi i-am spus că optez pentru soluţia mixtă, conformă noului statut (adoptat la 26 sept. 2009): preşedintele, primul vicepreşedinte, trezorierul şi secretarul general să fie aleşi pe moţiune (listă blocată), iar vicepreşedinţii prin vot uninominal. Am mai propus ca Ciorbea să fie preşedinte, Pavelescu – prim vice, Moescu – trezorier şi să-şi găsească un secretar general.
Victor Ciorbea a propus o noua formulă de conducere a partidului: un BNC cu 31-33 de componenţi, dintre care 9 persoane – câte 3 de la fiecare facţiune, care să fie preşedinţi prin rotaţie (câte o lună) – formează un comitet director. Pentru că nu este conformă acordului deja aprobat de CNC la Sighet, Victor a spus „îmi convoc CNC-ul şi o aprobăm” şi că la fel ar trebui să facă şi ceilalţi. După care să organizăm cât mai repede congresul, propunând să-l facem imediat după Paşte, pe sistemul cu moţiune.
Nici Victor Ciorbea şi nici eu nu am participat la dezbaterile şi hotarârile care s-au luat, astfel încât comunicatul lui Pavelescu manipulează când lasă să se înţeleagă că am fi fost de acord cu ei în vreo privinţă.
Radu Sârbu
Cluj, 20 februarie 2011
Barlogul Pntcd 