ţi-aş arăta fluviul, dar sunt convins că vei muri în somn exact aşa cum mor beţiile într-o ceaţă întunecată, în patul lor când toate lucrurile rele sunt departe şi te simţi atât de protejat încât cuvintele ies noi din coaja lor roşie, tocmai atunci
degetele miros a pepene sau au alte zeci de mirosuri doar aşa există peste tot senzaţia de acasă şi nu de nebunie în haine reci cu un animal legat cu un şnur în frigul din gleznă chiar dacă
în ultimele zile s-au adăugat elemente noi şi, ieşind din mâhnirea veştii că există oameni care ne-ar vrea radiaţi definitiv, am aflat că există un sprijin real al celor care realizează că, pe lângă faptul că revista tomis are importanţa ei în prezent, desfiinţând o revistă al
din informaţii încă neoficiale (dar aproape sigure), numărul pe care tocmai îl aud cum fâşâie în tipografie, cel de pe iulie, va fi ultimul al revistei tomis. evident, sper să fie doar o glumă pe care hâtrii noştri edili să o fi pus în circulaţie dintr-o plictiseală de criză. în
dan mihuţ 