cateva zile in copacii uzi, de-acolo vine mereu cineva drept toti oamenii vin din directia in care privesti si merg in directia in care privesc, copacii si noptile albe nu mai au nici un rost dar nu despre crengi si nici despre bucurie sau tristete
marele maestru a sărit o dată în sus a doua oară a urcat pe perete vulnerabilitatea lui e totdeauna un copac care înfloreşte rar dar bine
miez
ar putea fi o chestie cu supravieţuirea, când e timpul rece, şchiopătatul ăla îţi vine bine, e perfect dar nu la mediterană, aici e cald, nu-ţi trebuie haine să umpli cutiile din cedru, toată lumea e cuminte
dan mihuţ 