Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este singurul organism al UE ales în mod direct și una dintre cele mai mari adunări democratice din lume. Cei 705 deputați reprezintă cei 450 de milioane de cetățeni ai UE. Aceștia sunt aleși o dată la cinci ani de către votanții din cele 27 de state membre ale UE. Persoanele alese în cadrul PE se numesc deputați în Parlamentul European.

Numărul deputaților PE aleși în fiecare stat membru al UE este, în esență, stabilit în funcție de populația acestuia. Repartizarea mandatelor până la finalul legislaturii 2019-2024 este următoarea: Belgia: 21, Bulgaria: 17, Cehia: 21, Danemarca: 14, Germania: 96, Estonia: 7, Irlanda: 13, Grecia: 21, Spania: 59, Franța: 79, Croația: 12, Italia: 76, Cipru: 6, Letonia: 8, Lituania: 11, Luxemburg: 6, Ungaria: 21, Malta: 6, Țările de Jos: 29, Austria: 19, Polonia: 52, Portugalia: 21, România: 33, Slovenia: 8, Slovacia: 14, Finlanda: 14 și Suedia: 21.

Repartizarea mandatelor pentru legislatura 2024-2029 va fi actualizată în conformitate cu Decizia (UE) 2023/2061 a Consiliului European, iar numărul total de deputați aleși în Parlamentul European va fi de 720.

Aproximativ 40 % din deputații PE sunt femei. Deputații PE pot să formeze grupuri pe baza afinităților lor politice, și nu pe baza naționalității lor.

La 15 martie 2024, locurile au fost distribuite între șapte grupuri politice, după cum urmează:

• Grupul Partidului Popular European (178 de deputați PE);
• Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (140);
• Grupul Renew Europe (102);
• Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (71);
• Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (68);
• Grupul Identitate și Democrație (59);
• Grupul Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (37).

La acea dată, 49 de deputați ai PE nu aparținea niciunui grup politic.

Atribuțiile principale ale PE sunt următoarele.

• Competențe legislative: pentru majoritatea actelor juridice ale UE, competența legislativă este deținută de PE împreună cu Consiliul Uniunii Europene, prin procedura legislativă ordinară.
• Competențe bugetare: PE deține competențe bugetare împreună cu Consiliul în ceea ce privește votarea bugetului anual, căruia îi acordă caracter executoriu prin semnarea de către președintele PE și căruia îi supraveghează punerea în aplicare.
• Competențe de control asupra instituțiilor UE, în special a Comisiei Europene: PE poate acorda sau respinge aprobarea pentru desemnarea comisarilor și are competența de a demite Comisia ca organism, prin emiterea unei moțiuni de cenzură. Acesta exercită, de asemenea, competențe de control asupra activităților UE, prin întrebări scrise și orale adresate Comisiei și Consiliului. Acesta înființează comisii speciale și comisii de anchetă, al căror mandat nu se limitează neapărat la activitățile instituțiilor UE, ci poate fi extins și la măsurile adoptate de statele membre în punerea în aplicare a politicilor UE.

Tratatul de la Lisabona a consolidat rolul PE, plasându-l pe poziție egală cu cea a Consiliului, prin:

• extinderea procedurii legislative ordinare la 40 de domenii noi, inclusiv agricultură, securitate energetică, imigrație, justiție și afaceri interne, sănătate și fonduri structurale;
• consolidarea rolului PE în ceea ce privește adoptarea bugetului UE – PE este responsabil pentru adoptarea întregului buget, împreună cu Consiliul;
• permiterea deputaților în Parlamentul European să acorde aprobare cu privire la o gamă largă de acorduri internaționale negociate de UE, cum sunt acordurile comerciale internaționale;
• introducerea unor drepturi noi cu privire la a fi informat despre activitățile Consiliului European, președinția prin rotație a Consiliului și Serviciul European de Acțiune Externă al UE;
• acordarea PE a dreptului de a propune modificări ale tratatului;
• extinderea competențelor de control ale PE în alegerea președintelui Comisiei Europene și prin aprobarea membrilor Comisiei printr-un vot de aprobare.

Deputații PE participă la sesiuni plenare ale PE la Strasbourg și la Bruxelles, și la reuniuni ale comisiilor și reuniuni ale grupurilor politice la Bruxelles.

Articolul 223 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene îi permite UE să adopte un statut pentru deputații PE. Acesta stabilește norme care guvernează exercitarea atribuțiilor deputaților PE.

Un cod de conduită stabilește obligația membrilor PE de a acționa numai în interesul public și de a-și desfășura activitatea în mod dezinteresat, cu integritate, transparență, conștiinciozitate, cinste și responsabilitate, respectând totodată reputația Parlamentului European.

Articolul 232 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene stabilește obligația PE de a adopta un regulament de procedură – normele interne organizaționale și operaționale ale PE.