13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/3

(1)

În temeiul articolului 5 alineatul (8) din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91, listele restrictive ale substanțelor și produselor enumerate la alineatul (3) literele (c) și (d) din articolul menționat urmează să fie prevăzute în secțiunile A și B din anexa VI la regulamentul în cauză. Condițiile de utilizare a acestor ingrediente și substanțe pot fi precizate.

(2)

Ca urmare a includerii pe listă a substanțelor utilizate la prepararea produselor destinate consumului uman care conțin ingrediente de origine animală, prin Regulamentul (CE) nr. 780/2006 al Comisiei din 24 mai 2006 de modificare a anexei VI la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (2), aditivii nitrit de sodiu și nitrat de potasiu urmau să fie reexaminați înainte de 31 decembrie 2007, în vederea limitării sau eliminării utilizării acestora. În concluzia sa din data de 5 iulie 2007 (3), un grup de experți independenți (denumit în continuare „grupul”) a recomandat eliminarea nitritului de sodiu și a nitratului de potasiu din produsele ecologice din carne, într-o perioadă de timp rezonabilă. Grupul a recomandat, de asemenea, luarea anumitor măsuri de precauție, în cazul în care aceste substanțe sunt eliminate. În consecință, ar trebui aprobată utilizarea nitritului de sodiu și a nitratului de potasiu până la 31 decembrie 2010, pentru a permite evaluarea efectelor eliminării acestora. Această evaluare ar trebui să ia în considerare măsura în care statele membre au găsit alternative sigure la nitriți/nitrați, precum și progresul pe care statele membre l-au făcut în stabilirea de programe educaționale privind metodele alternative de prelucrare.

(3)

Începând cu 1 decembrie 2007, în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 780/2006, se aprobă utilizarea dioxidului de sulf și a metabisulfitului de potasiu la prepararea vinurilor din fructe, altele decât strugurii, precum și la prepararea cidrului de mere, a cidrului de pere și a hidromelului. În opinia grupului menționat anterior, utilizarea acestora ar trebui permisă până în momentul dezvoltării unor compuși sau a unor tehnologii alternative. Comisia propune respectarea acestei opinii. Având în vedere că urmează să fie făcute publice rezultatele unor noi cercetări, utilizarea dioxidului de sulf și a metabisulfitului de potasiu în produsele ecologice ar trebui reexaminată până la data de 31 decembrie 2010.

(4)

Pentru a garanta că anumiți adjuvanți tehnologici alimentari de pe listă (talcul, bentonita și caolinul) nu conțin substanțe neautorizate, grupul a sugerat ca acestea să fie utilizate doar în cazurile în care îndeplinesc standardele de puritate stabilite de legislația comunitară pentru adjuvanții alimentari respectivi.

(5)

În cadrul procesului de fabricare a brânzei din lapte acru, se adaugă carbonat de sodiu E 500 în laptele pasteurizat, în vederea neutralizării acidității produse de acidul lactic până la o valoare corespunzătoare a pH-ului, creând astfel condițiile necesare de dezvoltare a culturilor de maturare. În consecință, în opinia grupului de experți, ar trebui aprobată utilizarea carbonatului de sodiu la fabricarea brânzei ecologice din lapte acru. Comisia propune respectarea acestei opinii.

(6)

În opinia grupului de experți, pentru a putea înlocui, după o anumită perioadă de timp, gelatina produsă din piele sau din oase de animale neecologice cu gelatina produsă din piele de porc ecologică, ca ingredient în produsele ecologice, ar trebui să fie adăugați pe listă câțiva adjuvanți tehnologici. Comisia propune respectarea acestei opinii.

(7)

Se preconizează necesitatea utilizării acidului clorhidric ca și adjuvant tehnologic în fabricarea anumitor tipuri speciale de brânză cu crustă dură (Gouda, Edam și Maasdammer, Boerenkaas, Friese și Leidse Nagelkaas), în vederea reglării pH-ului saramurii, fără a cauza degajarea de mirosuri neplăcute. Cu toate acestea, utilizarea acidului clorhidric la fabricarea acestor tipuri speciale de brânză cu crustă dură trebuie reexaminată înainte de 31 decembrie 2010.

(8)

Anexa VI la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 780/2006, permite utilizarea aditivului alimentar E 160b (annato, bixină și norbixină) la fabricarea brânzei „Scottish Cheddar”. Având în vedere că acesta nu este un termen generic pentru brânza cheddar colorată, mențiunea din anexa VI trebuie modificată astfel încât să includă toate tipurile de brânză cheddar. În consecință, utilizarea aditivului alimentar E 160b (annato, bixină, norbixină) ar trebui aprobată pentru toate tipurile de brânză cheddar.

(9)

Mențiunea privind „orice preparate pe bază de microorganisme și enzime” de la secțiunea B din anexa VI la Regulamentul (CEE) nr. 2092/91, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 780/2006, a fost introdusă din greșeală în nota de subsol. Această mențiune trebuie tipărită cu caractere normale și adăugată ca o entitate separată. Prin urmare, anexa VI trebuie modificată în consecință, cu efect de la data aplicării Regulamentului (CE) nr. 780/2006.

(10)

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 ar trebui modificat în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91,

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/8

(1)

Sistemul de ajutoare stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 2201/96 este abrogat, începând de la 1 ianuarie 2008, prin Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 al Consiliului (2) de stabilire a unor norme specifice cu privire la sectorul fructelor și al legumelor. Acest sistem de ajutoare rămâne totuși aplicabil pentru anul de comercializare 2007-2008 al fiecărui produs în cauză, în temeiul articolului 55 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1182/2007.

(2)

Articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1535/2003 al Comisiei din 29 august 2003 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului în ceea ce privește sistemul de ajutor în sectorul produselor prelucrate pe bază de fructe și legume (3) prevede că ajutorul pentru pere este acordat doar în cazul perelor livrate industriei de prelucrare între 15 iulie și 15 decembrie.

(3)

Regiunile de producție din Italia au fost afectate de circumstanțe excepționale în cursul lunii decembrie 2007, ca urmare a grevei din sectorul transporturilor care a împiedicat livrarea produselor către industria de prelucrare într-o perioadă de livrare foarte intensă. Din această cauză, livrarea completă de către producători a necesitat o perioadă mai lungă de activitate, generând o întârziere în calendarul de livrări.

(4)

Pentru ca producătorii să nu fie penalizați din cauza acestor circumstanțe, este necesar să se stabilească o derogare excepțională doar pentru anul de comercializare 2007-2008 de la datele prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1535/2003.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/9

(1)

Directiva 96/23/CE stabilește măsurile de control pentru substanțele și grupele de reziduuri prevăzute în anexa I la directiva menționată. În temeiul Directivei 96/23/CE, înscrierea și menținerea pe listele cu țările terțe, din care statele membre sunt autorizate să importe animale și produse primare de origine animală reglementate de această directivă, sunt condiționate de prezentarea, de către țările terțe implicate, a unui plan în care să se precizeze garanțiile oferite de acestea în ceea ce privește monitorizarea grupelor de reziduuri și substanțe menționate de această directivă.

(2)

Decizia 2004/432/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de aprobare a planurilor de monitorizare a reziduurilor, prezentate de țările terțe în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului (2) enumeră statele terțe care au prezentat un plan de monitorizarea a reziduurilor, care prevede garanțiile pe care acestea le oferă în conformitate cu cerințele directivei menționate anterior.

(3)

Belarusul, Canada, Insulele Falkland, Mauritius și Elveția au prezentat Comisiei planuri de monitorizare a reziduurilor privind animalele și produsele de origine animală care nu sunt menționate în cadrul anexei la Decizia 2004/432/CE. Evaluarea acestor planuri și informațiile suplimentare obținute de Comisie oferă garanții suficiente în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor din aceste țări terțe pentru animalele și produsele vizate. Prin urmare, animalele și produsele de origine animală în cauză trebuie incluse pe lista pentru aceste țări terțe din anexa la decizia menționată anterior.

(4)

În plus, Elveția a prezentat Comisiei un plan de monitorizare a reziduurilor privind mierea, pentru care este aplicabilă în prezent o limitare „țări terțe care utilizează pentru producția de alimente numai materii prime provenind din țări terțe care au primit acordul”. Evaluarea acestui plan și informațiile suplimentare obținute de Comisie oferă garanții suficiente în vederea îndepărtării respectivei limitări. Prin urmare, nota de subsol care menționează limitarea respectivă trebuie ștearsă din anexa la Decizia 2004/432/CE.

(5)

Etiopia, Republica Islamică Iran și Surinam au prezentat Comisiei planuri de monitorizare a reziduurilor pentru anumite animale și produse de origine animală. Evaluarea acestor planuri și informațiile suplimentare obținute de Comisie oferă garanții suficiente în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor din aceste țări terțe pentru animalele și produsele vizate. Prin urmare, animalele și produsele de origine animală în cauză trebuie incluse pe lista pentru Etiopia, Republica Islamică Iran și Surinam din anexa la Decizia 2004/432/CE.

(6)

Belize, Columbia, Kenya, Oman și Zimbabwe, care sunt în prezent menționate pentru anumite animale sau produse de origine animală în anexa la Decizia 2004/432/CE, nu au prezentat Comisiei planurile de monitorizare a reziduurilor solicitate pentru câteva dintre aceste animale și produse de origine animală. Prin urmare, înscrierile privind animalele și produsele de origine animală în cauză trebuie șterse de pe lista pentru aceste țări terțe din anexa la decizia menționată anterior. Țările terțe în cauză au fost informate cu privire la acest aspect.

(7)

Eritreea, Israel și Tunisia, care sunt în prezent menționate pentru anumite animale și produse de origine animală în anexa la Decizia 2004/432/CE, nu au prezentat Comisiei planurile de monitorizare a reziduurilor solicitate pentru câteva dintre aceste animale și produse de origine animală, deoarece în prezent nu s-au realizat exporturi de astfel de animale sau produse de origine animală din țări terțe în cauză către Comunitate. Prin urmare, înscrierile privind animalele și produsele de origine animală în cauză trebuie șterse de pe lista pentru aceste țări terțe din anexa la Decizia 2004/432/CE. Țările terțe în cauză au fost informate cu privire la acest aspect.

(8)

Ucraina, care este în prezent menționată pentru ecvidee cu limitarea „export de ecvidee vii pentru sacrificare (numai animale destinate producției de alimente)” în anexa la Decizia 2004/432/CE, nu a prezentat Comisiei planul de monitorizare a reziduurilor solicitat. În plus, inspecțiile Oficiului Alimentar și Veterinar au relevat deficiențe majore în ceea ce privește testarea ecvideelor vii în țara terță în cauză. Prin urmare, înscrierea relevantă pentru Ucraina trebuie ștearsă din lista inclusă în anexa la respectiva decizie. Autoritățile țării terțe în cauză au fost informate cu privire la acest aspect.

(9)

Africa de Sud, care este în prezent menționată pentru anumite animale sau produse de origine animală în anexa la Decizia 2004/432/CE, a prezentat Comisiei planurile de monitorizare a reziduurilor solicitate pentru aceste animale și produse de origine animală. Cu toate acestea, inspecțiile Oficiului Alimentar și Veterinar au relevat deficiențe majore în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de monitorizare a reziduurilor pentru anumite animale sau produse de origine animală, dintre cele menționate în planuri. Pe baza acestora, Africa de Sud a solicitat ștergerea înregistrărilor privind animalele și produsele de origine animală de pe lista inclusă în anexa la respectiva decizie, cu excepția vânatului sălbatic și de crescătorie, inclusiv struții. Pentru aceste animale și produse de origine animală au fost primite garanții substanțiale.

(10)

Trebuie prevăzută o perioadă tranzitorie pentru loturile de animale și produsele de origine animală originare din Belize, Columbia, Eritreea, Israel, Kenya, Oman, Tunisia, Ucraina, Africa de Sud și Zimbabwe, care au fost expediate din aceste țări terțe în Comunitate înainte de data punerii în aplicare a prezentei decizii, pentru a ține cont de durata necesară pentru sosirea lor în Comunitate și a se evita orice perturbare a comerțului.

(11)

Prin urmare, Decizia 2004/432/CE ar trebui modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/15

(1)

La 15 februarie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/107/PESC (1) de numire a domnului Kálmán MIZSEI în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Republica Moldova.

(2)

Ca urmare a reexaminării Acțiunii comune 2007/107/PESC, mandatul RSUE ar trebui prelungit pentru o perioadă de 12 luni.

(3)

RSUE își va pune în aplicare mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și ar putea afecta obiectivele politicii externe și de securitate comune prevăzute la articolul 11 din tratat,

(a)

contribuția la o soluționare pașnică a conflictului din Transnistria și la punerea în aplicarea a acesteia pe baza unei soluții viabile, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în interiorul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional;

(b)

contribuția la consolidarea democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale cetățenilor din Republica Moldova;

(c)

promovarea unor relații bune și apropiate între Republica Moldova și Uniunea Europeană, pe baza valorilor și intereselor comune menționate în planul de acțiune privind Politica Europeană de Vecinătate (PEV);

(d)

susținerea combaterii traficului cu ființe umane, cu arme și cu alte mărfuri, cu punct de pornire în Republica Moldova sau prin tranzitarea acesteia;

(e)

să contribuie la consolidarea stabilității și a cooperării în regiune;

(f)

să sporească eficiența și vizibilitatea Uniunii Europene în Republica Moldova și în regiune;

(g)

să sporească eficacitatea controalelor la frontiere și a controalelor vamale, precum și a activităților de supraveghere a frontierei în Republica Moldova și Ucraina de-a lungul frontierei comune, o atenție deosebită acordându-se porțiunii transnistrene, în special prin intermediul unei misiuni a UE la frontieră.

(a)

consolidarea contribuției Uniunii Europene la soluționarea conflictului din Transnistria, în conformitate cu obiectivele politice ale Uniunii Europene și în strânsă coordonare cu OSCE, reprezentând Uniunea Europeană prin canale adecvate și în forurile alese de comun acord, precum și stabilind și menținând contacte strânse cu toți factorii implicați;

(b)

acordarea de asistență, în măsura necesară, la pregătirea contribuțiilor Uniunii Europene la concretizarea unei soluționări a conflictului;

(c)

urmărirea îndeaproape a evoluției situației politice din Republica Moldova, inclusiv din regiunea Transnistria, stabilind și menținând contacte strânse cu Guvernul Republicii Moldova și alți factori naționali și oferind, în măsura necesară, consiliere și activități de facilitare din partea Uniunii Europene;

(d)

acordarea de asistență în vederea dezvoltării în continuare a politicii Uniunii Europene față de Republica Moldova și față de regiune, în special în materie de prevenire și soluționare a conflictelor;

(e)

prin intermediul unei echipe de sprijin conduse de un consilier politic principal al RSUE:

(f)

contribuția la aplicarea politicii Uniunii Europene privind drepturile omului și a orientărilor Uniunii Europene privind drepturile omului, în special în ceea ce privește copiii și femeile din zonele de conflict, mai ales prin monitorizarea și adaptarea la evoluțiile din acest domeniu.

(a)

elaborând, sub îndrumarea Secretariatului General al Consiliului, un plan de securitate specific misiunii, care include măsuri de securitate fizice, de structură și procedurale specifice misiunii, gestionând deplasarea personalului în condiții de siguranță la și în interiorul zonei de misiune, gestionând incidentele legate de securitate și prevăzând un plan în caz de urgență și un plan de evacuare a misiunii;

(b)

asigurând faptul că întreg personalul desfășurat în afara UE beneficiază de asigurările necesare pentru un grad înalt de risc, conform condițiilor specifice regiunii în care se află misiunea;

(c)

asigurând faptul că toți membrii echipei sale care urmează să fie desfășurați în afara UE, inclusiv personalul contractat la nivel local, participă, înainte de sau la sosirea pe teritoriul misiunii, la cursuri adecvate de instruire în domeniul securității, bazate pe clasificări de risc stabilite pentru regiunea misiunii de către Secretariatul General al Consiliului;

(d)

asigurând punerea în aplicare a tuturor recomandările făcute ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și punerea la dispoziția SG/ÎR, a Consiliului și a Comisiei a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, prin intermediul rapoartelor intermediare de mandat și a celor de punere în aplicare a mandatului.

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/19

(1)

La 15 februarie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/113/PESC (1) de modificare și de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Asia Centrală.

(2)

Ca urmare a reexaminării Acțiunii comune 2007/113/PESC, mandatul RSUE ar trebui să fie prelungit pe o perioadă de 12 luni.

(3)

RSUE își va pune în aplicare mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și ar putea afecta obiectivele politicii externe și de securitate comune prevăzute la articolul 11 din tratat,

(a)

promovarea unor relații bune și apropiate între țările Asiei Centrale și Uniunea Europeană pe baza valorilor și a intereselor comune enunțate în acordurile relevante;

(b)

contribuția la consolidarea stabilității și a cooperării între țările din regiune;

(c)

contribuția la consolidarea democrației, a statului de drept, a bunei guvernări și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Asia Centrală;

(d)

abordarea amenințărilor majore, în special a problemelor specifice cu implicații directe pentru Europa;

(e)

sporirea eficienței și a vizibilității Uniunii Europene în regiune, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă cu alți parteneri și organizații internaționale competente, precum OSCE.

(a)

promovarea coordonării politicii globale a Uniunii Europene în Asia Centrală și asigurarea coerenței acțiunilor externe ale Uniunii Europene în regiune, fără a aduce atingere competenței comunitare;

(b)

monitorizarea, în numele Înaltului Reprezentant și în conformitate cu mandatul acestuia, împreună cu Comisia și cu Președinția și fără a aduce atingere competenței comunitare, a procesului de punere în aplicare a strategiei UE în vederea încheierii unui nou parteneriat cu Asia Centrală, înaintarea de recomandări și de rapoarte periodice către organismele competente ale Consiliului;

(c)

sprijinirea Consiliului în vederea dezvoltării în continuare a unei politici globale privind Asia Centrală;

(d)

urmărirea îndeaproape a evoluțiilor politice din Asia Centrală prin dezvoltarea și menținerea unor contacte strânse cu guvernele, parlamentele, sistemele juridice, societatea civilă și mass-media;

(e)

încurajarea Kazahstanului, a Republicii Kârghâze, a Tadjikistanului, a Turkmenistanului și a Uzbekistanului să coopereze în chestiuni regionale de interes comun;

(f)

dezvoltarea contactelor și a cooperării adecvate cu principalii actori interesați din regiune și cu toate organizațiile regionale și internaționale relevante, inclusiv cu Organizația pentru cooperare de la Shanghai (OCS), Comunitatea Economică Eurasiatică (EURASEC), Conferința privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA), Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), Programul regional de cooperare economică în Asia Centrală (CAREC) și Centrul regional de informare și coordonare pentru Asia Centrală (CARICC);

(g)

contribuția la aplicarea politicii Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului și a liniilor directoare ale Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului, în special în ceea ce privește copii și femei din zonele de conflict, în principal prin monitorizarea și adaptarea la evoluțiile din acest domeniu;

(h)

contribuția, în strânsă cooperare cu OSCE, la prevenirea și rezolvarea conflictelor prin dezvoltarea de contacte cu autoritățile și alți actori locali (ONG-uri, partide politice, minorități, grupuri religioase și liderii acestora);

(i)

furnizarea de informații pentru formularea aspectelor de securitate energetică și de luptă împotriva drogurilor din cadrul PESC, în ceea ce privește Asia Centrală.

(a)

elaborând, sub îndrumarea Secretariatului General al Consiliului, un plan de securitate specific misiunii, care include măsuri de securitate fizice, de structură și procedurale specifice misiunii, gestionând deplasarea personalului în condiții de siguranță la și în interiorul zonei de misiune, gestionând incidentele legate de securitate și prevăzând un plan în caz de urgență și un plan de evacuare a misiunii;

(b)

asigurând faptul că întreg personalul desfășurat în afara UE beneficiază de asigurările necesare pentru un grad înalt de risc, conform condițiilor specifice regiunii în care se află misiunea;

(c)

asigurând faptul că toți membrii echipei sale care urmează să fie desfășurați în afara UE, inclusiv personalul contractat la nivel local, participă, înainte de sau la sosirea pe teritoriul misiunii, la cursuri adecvate de instruire în domeniul securității, bazate pe clasificări de risc stabilite pentru regiunea misiunii de către Secretariatul General al Consiliului;

(d)

asigurând punerea în aplicare a tuturor recomandările făcute ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și punerea la dispoziția SG/ÎR, a Consiliului și a Comisiei a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, prin intermediul rapoartelor intermediare de mandat și a celor de punere în aplicare a mandatului.

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/22

(1)

La 15 februarie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/112/PESC (1) de numire a domnului Roeland VAN DE GEER în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) în regiunea Marilor Lacuri Africane pentru perioada 1 martie 2007-29 februarie 2008.

(2)

La 12 iunie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/405/PESC privind misiunea de poliție a Uniunii Europene organizată în cadrul reformei sectorului de securitate (RSS) și interfața sa cu justiția în Republica Democratică Congo (EUPOL RD Congo) (2) și Acțiunea comună 2007/406/PESC privind misiunea de consiliere și de asistență a Uniunii Europene în domeniul reformei sectorului de securitate în Republica Democratică Congo (EUSEC RD Congo) (3).

(3)

La 20 decembrie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/38/PESC (4) de modificare a Acțiunii comune 2007/405/PESC (EUPOL RD Congo) pentru a reflecta noua structură de comandă și control pentru operațiunile civile ale UE de gestionare a situațiilor de criză, astfel cum a fost aprobată de către Consiliu la 18 iunie 2007.

(4)

Mandatul RSUE ar trebui adaptat rolului care i-a fost încredințat referitor la cele două misiuni RSS ale Uniunii Europene în Republica Democratică Congo menționate anterior și, ca urmare a reexaminării Acțiunii comune 2007/112/PESC, mandatul ar trebui prelungit pentru o perioadă de 12 luni.

(5)

RSUE își va pune în aplicare mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și ar putea afecta obiectivele politicii externe și de securitate comune prevăzute la articolul 11 din tratat,

(a)

contribuția activă și eficientă la elaborarea unei politici consecvente, durabile și responsabile a Uniunii Europene în regiunea Marilor Lacuri Africane, promovând o abordare globală coerentă a Uniunii Europene în regiune. RSUE sprijină activitatea Secretarului General/Înaltului Reprezentant (SG/ÎR) în regiune;

(b)

asigurarea angajamentului continuu al Uniunii Europene în procesul de stabilizare și reconstrucție din regiune, printr-o prezență activă pe teren și în forurile internaționale relevante, păstrând legătura cu actorii-cheie și contribuind la gestionarea crizelor;

(c)

contribuția la etapa de posttranziție în Republica Democratică Congo (RDC), în special în ceea ce privește procesul politic de consolidare a noilor instituții și definire a unui cadru internațional mai extins pentru consultare și coordonare politică cu noul guvern;

(d)

contribuția, în strânsă cooperare cu Organizația Națiunilor Unite/MONUC, la eforturile de sprijin internațional, pentru continuarea unei reforme cuprinzătoare în sectorul securității în RDC, având în vedere în special rolul de coordonare pe care Uniunea Europeană este gata să și-l asume în acest context;

(e)

contribuția la adoptarea măsurilor ulterioare potrivite în cadrul Conferinței Internaționale privind Regiunea Marilor Lacuri, în special prin stabilirea unor contacte strânse cu Secretariatul pentru regiunea Marilor Lacuri și cu secretarul executiv al acestuia, precum și cu Troica responsabilă cu mecanismul de urmărire și, de asemenea, prin promovarea relațiilor de bună vecinătate în regiune;

(f)

examinarea problemei încă majore a grupurilor armate care operează de-a lungul granițelor și care riscă să destabilizeze țările din regiune și să agraveze problemele interne cu care se confruntă acestea;

(g)

contribuția la stabilizarea postconflict în Burundi, Rwanda și Uganda, în special prin participarea la negocierile pentru pace cu grupuri armate precum FNL și LRA.

(a)

stabilirea și menținerea unui contact strâns cu țările din regiunea Marilor Lacuri Africane, Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Africană, țări africane importante și partenerii principali ai RDC și ai Uniunii Europene, precum și cu organizațiile africane regionale și subregionale, alte țări terțe relevante și alți lideri regionali cheie;

(b)

consiliere și raportare cu privire la posibilitățile Uniunii Europene de a sprijini procesul de stabilizare și consolidare, precum și cu privire la cea mai bună metodă de a continua inițiativele Uniunii Europene;

(c)

consiliere și sprijin pentru realizarea reformei în sectorul de securitate (RSS) în RDC;

(d)

contribuția la acțiunile ulterioare Conferinței Internaționale privind regiunea Marilor Lacuri, în special prin sprijinirea politicilor definite în regiune pentru îndeplinirea obiectivelor de nonviolență și apărare reciprocă în rezolvarea conflictelor, precum și, în ceea ce privește cooperarea regională, prin promovarea drepturilor omului și a democratizării, a bunei guvernări, a combaterii impunității, a cooperării judiciare și a luptei împotriva exploatării ilegale a resurselor naturale;

(e)

contribuția la o mai bună înțelegere a rolului Uniunii Europene de către liderii de opinie din regiune;

(f)

contribuția, la cerere, la negocierea și punerea în aplicare a acordurilor de pace și de încetare a focului încheiate între părți și stabilirea de contacte cu acestea pe cale diplomatică, în eventualitatea nerespectării dispozițiilor aceste acorduri; în contextul negocierilor în curs de desfășurare cu LRA, aceste activități ar trebui desfășurate în strânsă coordonare cu RSUE în Sudan;

(g)

contribuția la punerea în aplicare a politicii Uniunii Europene cu privire la drepturile omului și a liniilor directoare ale Uniunii Europene cu privire la drepturile omului, în special a liniilor directoare ale Uniunii Europene privind copiii și conflictele armate și a politicii Uniunii Europene privind Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea, inclusiv prin monitorizarea și raportarea cu privire la progresele înregistrate în acest sens.

(a)

elaborând, sub îndrumarea Secretariatului General al Consiliului, un plan de securitate specific misiunii, care include măsuri de securitate fizice, de structură și procedurale specifice misiunii, gestionând deplasarea personalului în condiții de siguranță la și în interiorul zonei de misiune, gestionând incidentele legate de securitate și prevăzând un plan în caz de urgență și un plan de evacuare a misiunii;

(b)

asigurând faptul că întreg personalul desfășurat în afara UE beneficiază de asigurările necesare pentru un grad înalt de risc, conform condițiilor specifice regiunii în care se află misiunea;

(c)

asigurând faptul că toți membrii echipei sale care urmează să fie desfășurați în afara UE, inclusiv personalul contractat la nivel local, participă, înainte de sau la sosirea pe teritoriul misiunii, la cursuri adecvate de instruire în domeniul securității, bazate pe clasificări de risc stabilite pentru regiunea misiunii de către Secretariatul General al Consiliului;

(d)

asigurând punerea în aplicare a tuturor recomandările făcute ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și punerea la dispoziția SG/ÎR, a Consiliului și a Comisiei a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, prin intermediul rapoartelor intermediare de mandat și a celor de punere în aplicare a mandatului.

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/26

(1)

În 2003, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1521 (2003) de impunere a unor măsuri restrictive împotriva Liberiei. Aceste măsuri au fost puse în aplicare prin Poziția comună 2004/137/PESC a Consiliului din 10 februarie 2004 privind măsuri restrictive împotriva Liberiei (1).

(2)

În urma adoptării Rezoluției ONU 1683 (2006) și a Rezoluției ONU 1731 (2006), Consiliul a adoptat Poziția comună 2006/518/PESC din 24 iulie 2006 de modificare și prelungire a anumitor măsuri restrictive instituite împotriva Liberiei (2) și Poziția comună 2007/93/PESC din 12 februarie 2007 de modificare și reînnoire a Poziției comune 2004/137/PESC privind măsuri restrictive împotriva Liberiei (3).

(3)

Ținând seama de evoluția situației din Liberia, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, la 19 decembrie 2007, Rezoluția 1792 (2007) de prelungire cu o perioadă suplimentară de douăsprezece luni a măsurilor restrictive privind armele și călătoriile. Rezoluția 1792 (2007) introduce, de asemenea, o obligație de notificare a comitetului instituit în temeiul punctului 21 din Rezoluția 1521 (2003) cu privire la toate livrările de arme și de materiale conexe furnizate în conformitate cu punctul 2 litera (e) sau punctul 2 litera (f) din Rezoluția 1521 (2003) sau cu punctul 2 din Rezoluția 1683 (2006) sau cu punctul 1 litera (b) din Rezoluția 1731 (2006).

(4)

Din motive de claritate, măsurile menționate anterior ar trebui consolidate într-un singur act juridic.

(5)

Este necesară o acțiune a Comunității pentru a pune în aplicare unele dintre aceste măsuri,

(a)

acordarea, vânzarea, furnizarea sau transferul de asistență tehnică, de servicii de brokeraj și de alte servicii legate de activitățile militare și de furnizarea, fabricarea, întreținerea și utilizarea articolelor menționate la alineatul (1), direct sau indirect, oricărei persoane, entități sau oricărui organism aflat pe teritoriul Liberiei sau pentru utilizarea în această țară;

(b)

acordarea de fonduri sau asistență financiară pentru activități militare, incluzând în special subvențiile, împrumuturile și asigurările la creditele pentru export, pentru orice vânzare, furnizare, transfer sau export de articole menționate la alineatul (1), direct sau indirect, oricărei persoane, entități sau oricărui organism aflat pe teritoriul Liberiei sau pentru utilizarea în această țară.

(a)

armelor și materialelor conexe și serviciilor de formare și de asistență tehnică destinate exclusiv sprijinirii Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Liberia sau utilizării de către aceasta;

(b)

armelor și materialelor conexe și serviciilor de formare și de asistență tehnică destinate exclusiv susținerii unui program internațional de formare și de reformă a forțelor armate și a forțelor de poliție din Liberia sau destinat utilizării în cadrul unui astfel de program, astfel cum a fost aprobat în prealabil de comitetul instituit în temeiul punctului 21 din Rezoluția 1521 (2003) a Consiliului de Securitate al ONU (denumit în continuare „Comitetul pentru sancțiuni”);

(c)

echipamentului militar neletal, destinat exclusiv utilizării în scop umanitar sau de protecție, și serviciilor conexe de asistență sau formare tehnică, astfel cum au fost aprobate în prealabil de Comitetul pentru sancțiuni;

(d)

îmbrăcămintei de protecție, inclusiv vestelor antiglonț și căștilor militare, exportate temporar către Liberia de personalul Organizației Națiunilor Unite, de reprezentanții mijloacelor de comunicare în masă și de agenții umanitari sau de personalul din domeniul asistenței pentru dezvoltare și personalul asociat, exclusiv pentru uzul personal al acestora;

(e)

armelor și munițiilor de care dispun deja membrii serviciilor speciale de securitate (SSS), destinate instrucției și care rămân în custodia acestor servicii în vederea utilizării în scopuri operaționale nerestricționate, cu condiția ca transferul acestora către SSS să fie aprobat în prealabil de Comitetul pentru sancțiuni, precum și asistenței tehnice și financiare legate de astfel de arme și muniții;

(f)

armelor și munițiilor destinate utilizării de către membrii forțelor de poliție și de securitate ale Guvernului liberian, care au fost verificate și instruite de la începutul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Liberia, cu condiția ca furnizarea acestor materiale să fi fost aprobată în prealabil de Comitetul pentru sancțiuni, în urma unei cereri comune a Guvernului liberian și a statului exportator, precum și asistenței tehnice și financiare legate de astfel de arme și muniții;

(g)

echipamentelor militare neletale, altele decât armele și munițiile neletale, astfel cum a fost notificat în prealabil Comitetului pentru sancțiuni, destinate exclusiv utilizării de către membrii forțelor de poliție și de securitate ale Guvernului liberian, care au fost verificate și instruite de la începutul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Liberia, în octombrie 2003.

(a)

constituie o amenințare pentru procesul de pace din Liberia sau care desfășoară activități urmărind subminarea păcii și a stabilității în Liberia și în subregiune, inclusiv acei membri cu funcții înalte din guvernul fostului președinte Charles Taylor și soții/soțiile acestora, precum și membrii fostelor forțe armate liberiene care întrețin în continuare legături cu fostul președinte Charles Taylor;

(b)

încalcă dispozițiile care interzic vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Liberia de arme și materiale conexe de orice tip, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și părți componente pentru articolele menționate mai sus, sau dispozițiile care interzic acordarea de formare și de asistență tehnică privind furnizarea, fabricarea, întreținerea sau utilizarea unor astfel de articole;

(c)

acordă sprijin financiar sau militar unor grupări rebele înarmate din Liberia sau din țări din regiune sau sunt asociate unor entități care desfășoară astfel de activități.

13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/28

(1)

La 15 februarie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/108/PESC (1) de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Sudan.

(2)

La 19 aprilie 2007, Consiliul a adoptat Decizia 2007/238/PESC (2) de numire a domnului Torben BRYLLE în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Sudan în perioada 1 mai 2007-29 februarie 2008.

(3)

La 20 decembrie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/887/PESC (3) de abrogare a Acțiunii comune 2005/557/PESC privind acțiunea Uniunii Europene de sprijin civil și militar pentru misiunile Uniunii Africane (UA) în regiunea Darfur din Sudan și în Somalia (AMIS/AMISOM) și de încheiere a acestei acțiuni de sprijin.

(4)

Mandatul RSUE ar trebui să fie modificat astfel încât să reflecte încheierea AMIS/AMISOM și, ca urmare a reexaminării Acțiunii comune 2007/108/PESC, ar trebui să fie prelungit cu o perioadă de 12 luni.

(5)

RSUE își va pune în aplicare mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea afecta obiectivele politicii externe și de securitate comune, prevăzute la articolul 11 din tratat,

(a)

stabilirea unor contacte strânse cu UA, cu Guvernul Sudanului, cu Guvernul Sudanului de sud, cu mișcările armate din Darfur și cu alte părți sudaneze, precum și cu societatea civilă din Darfur și cu organizațiile neguvernamentale și menținerea unei strânse colaborări cu ONU și cu alți actori internaționali relevanți, în scopul de a urmări obiectivele politice ale Uniunii Europene;

(b)

reprezentarea Uniunii Europene în cadrul dialogului Darfur-Darfur, al reuniunilor la nivel înalt ale comisiei mixte, precum și al altor reuniuni relevante la care UE este invitată să participe;

(c)

reprezentarea Uniunii Europene, în măsura posibilului, în cadrul comisiilor de examinare și evaluare ale AGP și APD;

(d)

urmărirea evoluțiilor privind punerea în aplicare a APSE;

(e)

asigurarea coerenței între contribuția Uniunii Europene la gestionarea situației de criză din Darfur și relația politică de ansamblu a Uniunii Europene cu Sudanul;

(f)

în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv drepturile copiilor și ale femeilor, precum și lupta împotriva impunității în Sudan, monitorizarea situației și menținerea contactului permanent cu autoritățile sudaneze, UA și ONU, în special cu Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, cu observatorii pentru drepturile omului activi în regiune și cu Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale;

(g)

asigurarea legăturii cu Președinția, cu Secretarul General/Înaltul Reprezentant (SG/ÎR), cu comandantul operației UE și cu comandantul forței UE pentru operația EUFOR Tchad/RCA, în vederea asigurării unei strânse coordonări între activitățile acestora în raport cu punerea în aplicare a Acțiunii comune 2007/677/PESC; de asemenea, asigurarea unei coordonări strânse cu delegațiile locale ale Comisiei;

(h)

în ceea ce privește punerea în aplicare a Acțiunii comune 2007/677/PESC, asistarea SG/ÎR în chestiunea relațiilor acestuia cu Organizația Națiunilor Unite, cu autoritățile din Ciad, cu autoritățile din Republica Centrafricană și cu cele din țările vecine, precum și cu alți actori relevanți;

(i)

fără a aduce atingere lanțului de comandă militar, oferirea de îndrumare politică comandantului forței UE pentru operația EUFOR Tchad/RCA, în special cu privire la chestiunile cu o componentă de politică regională;

(j)

în ceea ce privește atribuțiile sale referitoare la operația EUFOR Tchad/RCA, consultarea cu comandantul forței UE în chestiunile politice cu o componentă de securitate.

(a)

menține o viziune de ansamblu asupra tuturor activităților Uniunii Europene;

(b)

asigură coerența și coordonarea strânsă a activităților Uniunii Europene privitoare la operația EUFOR Tchad/RCA;

(c)

susține procesele și activitățile politice care au drept scop punerea în aplicare a AGP, APD și APSE; și

(d)

urmărește și întocmește rapoarte cu privire la respectarea de către părțile sudaneze a rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special 1556(2004), 1564(2004), 1591(2005), 1593(2005), 1672(2006), 1679(2006), 1706(2006), 1769(2007) și 1778(2007).

(a)

elaborând, sub îndrumarea Secretariatului General al Consiliului, un plan de securitate specific misiunii, care include măsuri de securitate fizice, de structură și procedurale specifice misiunii, gestionând deplasarea personalului în condiții de siguranță la și în interiorul zonei de misiune, gestionând incidentele legate de securitate și prevăzând un plan în caz de urgență și un plan de evacuare a misiunii;

(b)

asigurând faptul că întreg personalul desfășurat în afara UE beneficiază de asigurările necesare pentru un grad înalt de risc, conform condițiilor specifice regiunii în care se află misiunea;

(c)

asigurând faptul că toți membrii echipei sale care urmează să fie desfășurați în afara UE, inclusiv personalul contractat la nivel local, participă, înainte de sau la sosirea pe teritoriul misiunii, la cursuri adecvate de instruire în domeniul securității, bazate pe clasificări de risc stabilite pentru regiunea misiunii de către Secretariatul General al Consiliului;

(d)

asigurând punerea în aplicare a tuturor recomandările făcute ca urmare a evaluărilor periodice privind securitatea și punerea la dispoziția SG/ÎR, Consiliului și Comisiei a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, prin intermediul rapoartelor intermediare de mandat și a celor de punere în aplicare a mandatului.