ISSN 1977-0782
doi:10.3000/19770782.L_2013.043.ron
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 43
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 56
14 februarie 2013
|
ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2013.043.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 56 |
|
|
|
Rectificări |
|
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 125/2013 AL COMISIEI
din 13 februarie 2013
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (1), în special articolul 33 alineatele (2) și (3) și articolul 38 literele (c) și (d),
întrucât:
|
(1) |
Pentru îmbunătățirea supravegherii țărilor terțe recunoscute în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și a autorităților și organismelor de control recunoscute conform articolului 33 alineatul (3) din același regulament, este necesară o cooperare sporită cu țările terțe recunoscute. Prin urmare, ar trebui să fie posibile schimburile de experiență prin participarea observatorilor la examinările la fața locului. |
|
(2) |
Ținând seama de experiența dobândită prin punerea în aplicare a sistemului de echivalențe, este necesar să se clarifice faptul că produsele agricole prelucrate și toate ingredientele din astfel de produse, importate din țări terțe care dispun de autorități sau de organisme de control recunoscute conform articolului 33 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, au fost supuse unui sistem de control recunoscut în vederea echivalării în conformitate cu legislația Uniunii. |
|
(3) |
Experiența a arătat că pot apărea dificultăți la interpretarea consecințelor neregulilor sau încălcărilor care afectează statutul ecologic al unui produs. Pentru evitarea altor dificultăți și pentru clarificarea legăturii dintre Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe (2) și Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (3), este necesar să se reamintească îndatoririle autorităților sau organismelor de control ale statelor membre în ceea ce privește produsele neconforme importate din țări terțe recunoscute conform articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau din țări terțe care dispun de autorități sau organisme de control recunoscute conform articolului 33 alineatul (3) din același regulament. De asemenea, ar trebui clarificate schimburile de informații privind neregulile între Comisie, statele membre și autoritatea competentă a unei țări terțe recunoscute sau autoritatea ori organismul de control recunoscut. |
|
(4) |
Pentru îmbunătățirea controlului produselor ecologice importate, statele membre ar trebui să informeze celelalte state membre și Comisia cu privire la fiecare autorizație de import acordată în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 în termen de 15 zile de la data emiterii unei astfel de autorizații. |
|
(5) |
Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 cuprinde o listă a țărilor terțe ale căror sisteme de producție și măsuri de control pentru producția ecologică a produselor agricole sunt recunoscute drept echivalente cu cele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 834/2007. În lumina noilor informații transmise Comisiei de țările terțe de la ultima modificare a anexei respective, ar trebui aduse anumite modificări listei menționate. |
|
(6) |
Recunoașterea echivalenței în cazul Indiei se aplică produselor vegetale neprelucrate și produselor agricole prelucrate pentru a fi utilizate ca alimente care au fost crescute în India. Cu toate acestea, autoritatea competentă indiană a informat Comisia cu privire la noi orientări privind produsele prelucrate care nu sunt coerente cu condițiile în care a fost recunoscută India drept țară echivalentă. Ținând seama de această informație, specificațiile referitoare la India ar trebui modificate în sensul eliminării referinței la produsele prelucrate pentru a fi utilizate ca alimente. |
|
(7) |
Recunoașterea echivalenței în cazul Japoniei se aplică produselor vegetale neprelucrate și ingredientelor din produse agricole prelucrate pentru a fi utilizate ca alimente care au fost crescute în Japonia. Japonia a transmis Comisiei o cerere de recunoaștere a echivalenței și pentru produsele agricole prelucrate pentru a fi utilizate ca alimente preparate cu ingrediente importate din țări recunoscute de Japonia ca echivalente. În urma examinării acestor informații și a discuțiilor cu autoritățile japoneze, s-a ajuns la concluzia că, în această țară, normele care reglementează producția și controalele produselor prelucrate pentru a fi utilizate ca alimente preparate cu ingredientele importate menționate sunt echivalente cu cele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007. În consecință, recunoașterea echivalenței în cazul Japoniei ar trebui să se aplice și produselor prelucrate pentru a fi utilizate ca alimente preparate cu ingrediente importate din țări recunoscute de Japonia ca echivalente. |
|
(8) |
Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 stabilește lista organismelor și autorităților de control competente să desfășoare controale și să elibereze certificate în țări terțe, în scopul echivalenței. În lumina noilor informații transmise Comisiei de organismele și autoritățile de control care figurează în anexa respectivă, ar trebui aduse anumite modificări listei menționate. |
|
(9) |
Comisia a examinat cererile de includere în lista prevăzută în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 primite până la 31 octombrie 2012. Ar trebui incluse în lista respectivă organismele și autoritățile de control în privința cărora examinarea ulterioară a tuturor informațiilor primite a dus la concluzia că acestea respectă cerințele relevante. |
|
(10) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 ar trebui modificat în consecință. |
|
(11) |
În vederea asigurării unei tranziții fără dificultăți în ceea ce privește lista țărilor terțe recunoscute și a organismelor și autorităților de control recunoscute, ar trebui stabilită o dată ulterioară de aplicare pentru modificările aduse anexelor III și IV la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008. |
|
(12) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare pentru producția ecologică, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 8 alineatul (3), se adaugă un al doilea paragraf, după cum urmează: „Comisia poate invita experți din țările terțe recunoscute conform articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 să participe ca observatori la examinările la fața locului.” |
|
2. |
La articolul 13 alineatul (4) primul paragraf, se adaugă următoarea literă (c):
|
|
3. |
Articolul 15 se modifică după cum urmează:
|
|
4. |
La articolul 19, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2). Fiecare stat membru informează celelalte state membre și Comisia în legătură cu fiecare autorizație acordată în temeiul prezentului articol, inclusiv în legătură cu informațiile privind standardele de producție și regimul de control respectiv, în termen de 15 zile de la data emiterii.” |
|
5. |
Anexa III se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. |
|
6. |
Anexa IV se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cu toate acestea, punctele 5 și 6 de la articolul 1 se aplică de la 1 aprilie 2013.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 februarie 2013.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 189, 20.7.2007. p. 1.
ANEXA I
Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Punctele 1 și 2 din textul referitor la India se înlocuiesc cu următorul text: „INDIA 1. Categorii de produse:
2. Originea: produse din categoria A și F care au fost cultivate în India.” |
|
2. |
Punctul (2) din textul referitor la Japonia se înlocuiește cu următorul text: „2. Originea: produse din categoria A și F și ingrediente obținute prin metode de producție ecologică din componența produselor din categoria D care au fost cultivate în Japonia sau au fost importate în Japonia:
|
(*1) Algele marine nu sunt incluse.
ANEXA II
Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Textul referitor la „Abcert AG” se înlocuiește cu următorul text: „ « Abcert AG »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
2. |
După textul referitor la „Abcert AG”, se inserează următorul text: „ « Afrisco Certified Organic, CC »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3. |
După textul referitor la „Argencert SA”, se inserează următorul text: „ « AsureQuality Limited »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
4. |
Textul referitor la „Australian Certified Organic” se înlocuiește cu următorul text: „ « Australian Certified Organic »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5. |
Textul referitor la „Austria Bio Garantie GmbH” se înlocuiește cu următorul text: „ « Austria Bio Garantie GmbH »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6. |
După textul referitor la „Austria Bio Garantie GmbH”, se inserează următorul text: „ « Balkan Biocert Skopje »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
7. |
Textul referitor la „BCS Öko-Garantie GmbH” se înlocuiește cu următorul text: „ « BCS – Oko Garantie GmbH »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
8. |
Textul referitor la „Bioagricert S.r.l.” se înlocuiește cu următorul text: „ « Bioagricert S.r.l. »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
9. |
Textul referitor la „BioGro New Zealand Limited” se înlocuiește cu următorul text: „ « BioGro New Zealand Limited ”
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
10. |
După textul referitor la „BioGro New Zealand Limited”, se inserează următorul text: „ « Bio.inspecta AG »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
11. |
Textul referitor la „Bio Latina Certificadora” se înlocuiește cu următorul text: „ « Bio Latina Certificadora »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
12. |
Textul referitor la „CERES Certification of Environmental Standards GmbH” se înlocuiește cu următorul text: „ « CERES Certification of Environmental Standards GmbH »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
13. |
Textul referitor la „Ecocert SA” se înlocuiește cu următorul text: „ « Ecocert SA »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
14. |
Textul referitor la „Florida Certified Organic Growers and Consumers, Inc. (FOG), DBA as Quality Certification Services (QCS)” se înlocuiește cu următorul text: „ « Florida Certified Organic Growers and Consumers, Inc. (FOG), DBA as Quality Certification Services (QCS) »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
15. |
Textul referitor la „IBD Certifications Ltd” se înlocuiește cu următorul text: „ « IBD Certifications Ltd »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
16. |
Textul referitor la „IMO Control Latinoamérica Ltda.” se înlocuiește cu următorul text: „ « IMO Control Latinoamérica Ltda. »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
17. |
După textul referitor la „IMO Control Private Limited”, se inserează următorul text: „ « IMO-Control Sertifikasyon Tic. Ltd. Ști »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
18. |
Textul referitor la „Indocert” se înlocuiește cu următorul text: „ « Indocert »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
19. |
Textul referitor la „Institute for Marketecology (IMO)” se înlocuiește cu următorul text: „ « Institute for Marketecology (IMO) »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
20. |
Textul referitor la „Istituto Certificazione Etica e Ambientale” se înlocuiește cu următorul text: „ « Istituto Certificazione Etica e Ambientale »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
21. |
Textul referitor la „Lacon GmbH” se înlocuiește cu următorul text: „ « LACON GmbH »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
22. |
Textul referitor la „Organic agriculture certification Thailand” se înlocuiește cu următorul text: „ « Organic agriculture certification Thailand »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
23. |
Textul referitor la „Organización Internacional Agropecuaria” se înlocuiește cu următorul text: „ « Organización Internacional Agropecuaria »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
24. |
După textul referitor la „Quality Assurance International”, se inserează următorul text: „ « SGS Austria Controll-Co. GmbH »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
25. |
Textul referitor la „Suolo e Salute srl” se înlocuiește cu următorul text: „ « Suolo e Salute srl »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
26. |
După textul referitor la „Suolo e Salute srl”, se inserează următorul text: „ « TÜV Nord Integra »
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă RCSONU 1244 și Avizului CIJ privind declarația de independență a Kosovo.
(2) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă RCSONU 1244 și Avizului CIJ privind declarația de independență a Kosovo.
(3) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă RCSONU 1244 și Avizului CIJ privind declarația de independență a Kosovo.
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/24 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 126/2013 AL COMISIEI
din 13 februarie 2013
de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (1), în special articolul 131,
întrucât:
|
(1) |
Anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 a preluat restricțiile prevăzute anterior în Directiva 76/769/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (2). La poziția 6 punctul (1) din anexa XVII la respectivul regulament, termenul „produs” utilizat în restricția inițială referitoare la azbest în Directiva 76/769/CEE a fost înlocuit cu termenul „articol”, care nu include amestecurile. Pentru ca poziția 6 punctul (1) să includă aceleași elemente ca directiva respectivă, ar trebui adăugat termenul „amestecuri”. |
|
(2) |
Derogările de la pozițiile 16 și 17 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 în ceea ce privește utilizarea carbonaților de plumb și a sulfaților de plumb în vopselele destinate restaurării și întreținerii lucrărilor de artă, a construcțiilor istorice și a interioarelor acestora ar trebui să se aplice nu numai în cazul utilizării, ci și al introducerii pe piață, pentru ca aceste vopsele să fie, de asemenea, disponibile pentru lucrări de restaurare și întreținere. |
|
(3) |
Restricția de la pozițiile 28, 29 și 30 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 face trimitere la o limită de concentrație specifică stabilită în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (3) și la o limită de concentrație menționată în Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (4), limite care se aplică pentru a stabili dacă o substanță sau un amestec este vizat de restricția respectivă. Ar trebui să se precizeze faptul că limita de concentrație menționată în Directiva 1999/45/CE se aplică numai în cazul în care limita de concentrație specifică nu este prevăzută în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. |
|
(4) |
Regulamentul (UE) nr. 519/2012 al Comisiei din 19 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți în ceea ce privește anexa I (5) a inclus parafinele clorurate cu catenă scurtă (denumite în continuare „PCCS”) în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți și de modificare a Directivei 79/117/CEE (6). Prin urmare, producerea, introducerea pe piață și utilizarea PCCS sunt interzise, cu unele derogări specifice. Poziția 42 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, care restricționează două utilizări ale PCCS care acum sunt interzise în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004 a devenit superfluă și, prin urmare, ar trebui eliminată. |
|
(5) |
Ar trebui utilizată o metodă de testare armonizată, adoptată de Comitetul European de Standardizare, pentru determinarea conținutului de crom VI solubil în apă din ciment, în conformitate cu Directiva 2003/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2003 de efectuare a celei de-a douăzeci și șasea modificări a Directivei 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (nonilfenol, etoxilat de nonilfenol și ciment) (7). Pentru claritate, poziția 47 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui să conțină o trimitere la această metodă de testare. |
|
(6) |
Substanța metilen-difenil diizocianat (MDI) de la poziția 56 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, identificată cu numărul CAS 26447-40-5 și numărul CE 247-714-0, include toate amestecurile izomerice și toți izomerii specifici. Cu toate acestea, anumiți izomeri specifici au numere CAS sau CE specifice. Pentru a preciza că sunt incluși toți izomerii, ar trebui adăugate trei numere CAS și CE specifice. |
|
(7) |
Regulamentul (CE) nr. 552/2009 al Comisiei din 22 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește anexa XVII (8) a eliminat notele E, H și S din prefața la apendicele 1-6 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, precum și din apendicele 1, 2, 3, 5 și 6. Din motive de coerență, notele E, H și S ar trebui eliminate și din apendicele 4. |
|
(8) |
Mențiunea privind ftalatul de diizopentil din apendicele 6 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 indică numere CE și CAS incorecte, care ar trebui corectate. |
|
(9) |
Comitetul European de Standardizare a adoptat noi standarde privind metodele de testare pentru coloranții azoici. Prin urmare, pentru a ține seama de aceste standarde, este necesar să se actualizeze apendicele 10 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. |
|
(10) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui modificat în consecință. |
|
(11) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 februarie 2013.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 262, 27.9.1976, p. 201.
(3) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
(4) JO L 200, 30.7.1999, p. 1.
(5) JO L 159, 20.6.2012, p. 1.
(6) JO L 158, 30.4.2004, p. 7.
ANEXĂ
Anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La poziția 6 coloana 2 punctul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
|
|
2. |
La punctul 16 coloana 2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Cu toate acestea, statele membre pot, în conformitate cu dispozițiile Convenției nr. 13 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), să permită utilizarea pe teritoriul lor a substanței sau a amestecului pentru restaurarea și întreținerea lucrărilor de artă, a construcțiilor istorice și a interioarelor acestora, precum și introducerea pe piață în scopul acestei utilizări. Statele membre care utilizează această derogare informează Comisia în acest sens.” |
|
3. |
La punctul 17 coloana 2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Cu toate acestea, statele membre pot, în conformitate cu dispozițiile Convenției nr. 13 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), să permită utilizarea pe teritoriul lor a substanței sau a amestecului pentru restaurarea și întreținerea lucrărilor de artă, a construcțiilor istorice și a interioarelor acestora, precum și introducerea pe piață în scopul acestei utilizări. Statele membre care utilizează această derogare informează Comisia în acest sens.” |
|
4. |
La pozițiile 28, 29 și 30 coloana 2 punctul (1), a cincea liniuță de la primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
|
|
5. |
La poziția 40 coloana 1, cuvintele „la regulamentul respectiv” se înlocuiesc cu „la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”. |
|
6. |
Poziția 42 se elimină. |
|
7. |
La poziția 47 coloana 2, se adaugă următorul punct (4):
|
|
8. |
La poziția 56, coloana 1 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
9. |
În apendicele 4, în coloana intitulată „Note”, se elimină trimiterile la notele E, H și S. |
|
10. |
În apendicele 6, rândul corespunzător poziției referitoare la dipentilesterul acidului 1,2-benzendicarboxilic, ramificat și liniar, la ftalatul de n-pentil-izopentil, ftalatul de di-n-pentil, ftalatul de diizopentil se înlocuiește cu următorul text:
|
|
11. |
Apendicele 10 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 10 Intrarea 43 — Coloranți azoici — Lista metodelor de testare Lista metodelor de testare
|
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/28 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 127/2013 AL COMISIEI
din 13 februarie 2013
de modificare a anexelor I și II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (1), în special articolul 1 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1) paragraful al treilea,
întrucât:
|
(1) |
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 stabilește o listă a țărilor eligibile pe baza listei beneficiarilor de ajutor întocmită de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (CAD al OCDE), care trebuie modificată de Comisie în urma revizuirilor periodice de către CAD al OCDE a listei sale cu beneficiarii de ajutor. |
|
(2) |
Pentru a defini persoanele eligibile să participe la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de grant, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 stabilește lista cu beneficiarii de ajutor întocmită de CAD al OCDE, care trebuie publicată și actualizată în urma acelorași revizuiri. |
|
(3) |
Ca urmare a unei revizuiri a listei beneficiarilor de ajutor întocmită de CAD al OCDE, Comisia ar trebui să modifice anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 și să informeze Consiliul și Parlamentul European în acest sens. Comisia ar trebui, de asemenea, să actualizeze și să publice anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 și să informeze Consiliul și Parlamentul European cu privire la aceasta. |
|
(4) |
Prin urmare, este necesar să se elimine Omanul din lista țărilor eligibile în temeiul articolului 1 alineatul (1), prevăzută în anexa I, și să se actualizeze în mod corespunzător anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006. |
|
(5) |
Parlamentul European și Consiliul vor fi informate în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Anexa I se înlocuiește cu anexa I la prezentul regulament. |
|
2. |
Anexa II se înlocuiește cu anexa II la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 februarie 2013.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
ANEXA I
ȚĂRILE ELIGIBILE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 1 ALINEATUL (1)
America Latină
|
1. |
Argentina |
|
2. |
Bolivia |
|
3. |
Brazilia |
|
4. |
Chile |
|
5. |
Columbia |
|
6. |
Costa Rica |
|
7. |
Cuba |
|
8. |
Ecuador |
|
9. |
El Salvador |
|
10. |
Guatemala |
|
11. |
Honduras |
|
12. |
Mexic |
|
13. |
Nicaragua |
|
14. |
Panama |
|
15. |
Paraguay |
|
16. |
Peru |
|
17. |
Uruguay |
|
18. |
Venezuela |
Asia
|
19. |
Afganistan |
|
20. |
Bangladesh |
|
21. |
Bhutan |
|
22. |
Cambodgia |
|
23. |
China |
|
24. |
India |
|
25. |
Indonezia |
|
26. |
Republica Populară Democrată Coreeană |
|
27. |
Laos |
|
28. |
Malaysia |
|
29. |
Maldive |
|
30. |
Mongolia |
|
31. |
Birmania/Myanmar |
|
32. |
Nepal |
|
33. |
Pakistan |
|
34. |
Filipine |
|
35. |
Sri Lanka |
|
36. |
Thailanda |
|
37. |
Vietnam |
Asia Centrală
|
38. |
Kazahstan |
|
39. |
Republica Kârgâzstan |
|
40. |
Tadjikistan |
|
41. |
Turkmenistan |
|
42. |
Uzbekistan |
Orientul Mijlociu
|
43. |
Iran |
|
44. |
Irak |
|
45. |
Yemen |
Africa Australă
|
46. |
Africa de Sud |
ANEXA II
LISTA CAD AL OCDE CU BENEFICIARII DE AOD
În vigoare pentru raportările privind fluxurile din 2011, 2012 și 2013
|
Țările cel mai puțin dezvoltate |
Alte țări cu venituri reduse (VNB pe cap de locuitor < 1 005 USD în 2010) |
Țări și teritorii cu venituri medii inferioare (VNB pe cap de locuitor între 1 006 USD și 3 975 USD în 2010) |
Țări și teritorii cu venituri medii superioare (VNB pe cap de locuitor între 3 976 USD și 12 275 USD în 2007) |
|
Afganistan |
Kenya |
Armenia |
Albania |
|
Angola |
Republica Populară Democrată Coreeană |
Belize |
Algeria |
|
Bangladesh |
Republica Kârgâzstan |
Bolivia |
(*1) Anguilla |
|
Benin |
Sudanul de sud |
Camerun |
Antigua și Barbuda |
|
Bhutan |
Tadjikistan |
Capul Verde |
Argentina |
|
Burkina Faso |
Zimbabwe |
Republica Congo |
Azerbaidjan |
|
Burundi |
|
Côte d’Ivoire |
Belarus |
|
Cambodgia |
|
Egipt |
Bosnia și Herțegovina |
|
Republica Centrafricană |
|
El Salvador |
Botswana |
|
Ciad |
|
Fiji |
Brazilia |
|
Comore |
|
Georgia |
Chile |
|
Republica Democratică Congo |
|
Ghana |
China |
|
Djibouti |
|
Guatemala |
Columbia |
|
Guineea Ecuatorială |
|
Guyana |
Insulele Cook |
|
Eritreea |
|
Honduras |
Costa Rica |
|
Etiopia |
|
India |
Cuba |
|
Gambia |
|
Indonezia |
Dominica |
|
Guineea |
|
Irak |
Republica Dominicană |
|
Guineea-Bissau |
|
Kosovo (1) |
Ecuador |
|
Haiti |
|
Insulele Marshall |
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei |
|
Kiribati |
|
Statele Federate ale Microneziei |
Gabon |
|
Laos |
|
Moldova |
Grenada |
|
Lesotho |
|
Mongolia |
Iran |
|
Liberia |
|
Maroc |
Jamaica |
|
Madagascar |
|
Nicaragua |
Iordania |
|
Malawi |
|
Nigeria |
Kazahstan |
|
Mali |
|
Pakistan |
Liban |
|
Mauritania |
|
Papua-Noua Guinee |
Libia |
|
Mozambic |
|
Paraguay |
Malaysia |
|
Myanmar |
|
Filipine |
Maldive |
|
Nepal |
|
Sri Lanka |
Mauritius |
|
Niger |
|
Swaziland |
Mexic |
|
Rwanda |
|
Siria |
Muntenegru |
|
Samoa |
|
(*1) Tokelau |
(*1) Montserrat |
|
Săo Tomé și Príncipe |
|
Tonga |
Namibia |
|
Senegal |
|
Turkmenistan |
Nauru |
|
Sierra Leone |
|
Ucraina |
Niue |
|
Insulele Solomon |
|
Uzbekistan |
Palau |
|
Somalia |
|
Vietnam |
Panama |
|
Sudan |
|
Cisiordania și Fâșia Gaza |
Peru |
|
Tanzania |
|
|
Serbia |
|
Timorul de Est |
|
|
Seychelles |
|
Togo |
|
|
Africa de Sud |
|
Tuvalu |
|
|
(*1) Sfânta Elena |
|
Uganda |
|
|
Saint Kitts și Nevis |
|
Vanuatu |
|
|
Saint Lucia |
|
Yemen |
|
|
Saint Vincent și Grenadine |
|
Zambia |
|
|
Suriname |
|
|
|
|
Thailanda |
|
|
|
|
Tunisia |
|
|
|
|
Turcia |
|
|
|
|
Uruguay |
|
|
|
|
Venezuela |
|
|
|
|
(*1) Wallis și Futuna |
(*1) Teritoriu.
(1) Această denumire nu aduce atingere statutului pe care îl are Kosovo în temeiul dreptului internațional.
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/33 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 128/2013 AL COMISIEI
din 13 februarie 2013
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 februarie 2013.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
|
(EUR/100 kg) |
||
|
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
|
0702 00 00 |
IL |
90,4 |
|
MA |
51,5 |
|
|
TN |
63,2 |
|
|
TR |
106,5 |
|
|
ZZ |
77,9 |
|
|
0707 00 05 |
EG |
191,6 |
|
MA |
176,1 |
|
|
TR |
166,5 |
|
|
ZZ |
178,1 |
|
|
0709 91 00 |
EG |
91,5 |
|
ZZ |
91,5 |
|
|
0709 93 10 |
MA |
51,9 |
|
TR |
116,4 |
|
|
ZZ |
84,2 |
|
|
0805 10 20 |
EG |
48,7 |
|
MA |
54,7 |
|
|
TN |
46,9 |
|
|
TR |
64,0 |
|
|
ZZ |
53,6 |
|
|
0805 20 10 |
MA |
97,8 |
|
ZZ |
97,8 |
|
|
0805 20 30 , 0805 20 50 , 0805 20 70 , 0805 20 90 |
IL |
131,7 |
|
KR |
135,8 |
|
|
MA |
129,1 |
|
|
TR |
75,8 |
|
|
ZZ |
118,1 |
|
|
0805 50 10 |
EG |
83,9 |
|
MA |
60,5 |
|
|
TR |
67,4 |
|
|
ZZ |
70,6 |
|
|
0808 10 80 |
CN |
99,8 |
|
MK |
36,4 |
|
|
US |
206,8 |
|
|
ZZ |
114,3 |
|
|
0808 30 90 |
AR |
138,7 |
|
CL |
218,0 |
|
|
CN |
72,1 |
|
|
TR |
176,8 |
|
|
US |
140,7 |
|
|
ZA |
109,5 |
|
|
ZZ |
142,6 |
|
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ ZZ ” desemnează „alte origini”.
DECIZII
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/35 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 12 februarie 2013
de numire a unui membru german în cadrul Comitetului Regiunilor
(2013/79/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere propunerea guvernului german,
întrucât:
|
(1) |
La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015. |
|
(2) |
Un loc de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului doamnei Eva QUANTE-BRANDT, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se numește în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului, respectiv până la 25 ianuarie 2015:
|
— |
Doamna Ulrike HILLER, Staatsrätin, Mitglied des Senats der Freien Hansestadt Bremen. |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2013.
Pentru Consiliu
Președintele
M. NOONAN
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/36 |
DECIZIA COMISIEI
din 13 februarie 2013
de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de tuburi, țevi și profile tubulare sudate, cu secțiunea pătrată sau dreptunghiulară, din fier, cu excepția fontei, sau din oțel, cu excepția celui inoxidabil, originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia și Ucraina
(2013/80/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,
după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:
A. PROCEDURA
|
(1) |
În data de 16 februarie 2012, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o plângere privind un presupus dumping prejudiciabil având ca obiect importuri de tuburi, țevi și profile tubulare sudate, cu secțiunea pătrată sau dreptunghiulară, din fier, cu excepția fontei, sau din oțel, cu excepția celui inoxidabil (denumite în continuare „profile tubulare”) originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia și Ucraina (denumite în continuare „țările în cauză”). |
|
(2) |
Plângerea a fost depusă în numele unor producători din Uniune (denumiți în continuare „reclamanții”) care reprezintă peste 25 % din producția totală de profile tubulare a Uniunii. Plângerea a cuprins dovezi prima facie privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de importurile realizate în condiții de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri antidumping. |
|
(3) |
După consultarea Comitetului consultativ, Comisia a deschis o procedură antidumping privind importurile de profile tubulare originare din țările în cauză, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
|
(4) |
Comisia a trimis chestionare industriei din Uniune, producătorilor-exportatori din țările în cauză, importatorilor și autorităților din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, din Turcia și din Ucraina. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. |
|
(5) |
Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate. |
B. RETRAGEREA PLÂNGERII ȘI ÎNCHEIEREA PROCEDURII
|
(6) |
Printr-o scrisoare din data de 23 noiembrie 2012 adresată Comisiei, reclamanții și-au retras în mod oficial plângerea. |
|
(7) |
În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul de bază, procedura poate fi încheiată în cazul în care plângerea este retrasă, cu excepția cazului în care încheierea ei nu este în interesul Uniunii. |
|
(8) |
Comisia a considerat că această procedură trebuie încheiată, dat fiind că ancheta nu a evidențiat niciun motiv sau considerent care să arate că încheierea ei nu ar fi în interesul Uniunii. |
|
(9) |
Părțile interesate au fost informate în consecință și au avut posibilitatea de a prezenta observații. Nu au fost primite observații care să indice că încheierea procedurii nu ar fi în interesul Uniunii. |
|
(10) |
Prin urmare, Comisia concluzionează că procedura antidumping privind importurile în Uniune de profile tubulare originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia și Ucraina trebuie încheiată fără instituirea de măsuri, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Procedura antidumping privind importurile de tuburi, țevi și profile tubulare sudate, cu secțiunea pătrată sau dreptunghiulară, din fier, cu excepția fontei, sau din oțel, cu excepția celui inoxidabil, încadrate în prezent la codurile NC 7306 61 92 și 7306 61 99 , originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia și Ucraina se încheie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 13 februarie 2013.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/38 |
DECIZIA COMISIEI
din 13 februarie 2013
de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de fosfor alb, denumit și fosfor elementar sau galben, originar din Republica Kazahstan
(2013/81/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea comitetului consultativ,
întrucât:
A. PROCEDURA
1. DESCHIDEREA PROCEDURII
|
(1) |
La 17 decembrie 2011, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de fosfor alb, denumit și fosfor elementar sau galben, originar din Republica Kazahstan (denumită în continuare „Kazahstan” sau „țara în cauză”). |
|
(2) |
Procedura s-a deschis ca urmare a unei reclamații depuse la 7 noiembrie 2011 de către Thermphos International BV (denumită în continuare „reclamantul”), singurul producător de fosfor alb din Uniune, care reprezintă producția totală a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul vizat și a prejudiciului important aferent, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri. |
2. PĂRȚILE VIZATE DE PROCEDURĂ
|
(3) |
Comisia a anunțat oficial reclamantul, singurul producător-exportator cunoscut din țara în cauză, producătorul din țara analogă, importatorii, comercianții, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și reprezentanții Kazahstanului cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere. |
|
(4) |
S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. Toate observațiile orale și scrise prezentate de către părțile interesate au fost examinate și avute în vedere după caz. |
|
(5) |
Pentru a permite producătorului-exportator din Kazahstan cunoscut a fi interesat să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau să solicite tratament individual (denumit în continuare „TI”), Comisia a trimis acestui producător-exportator un formular de cerere. În plus, Comisia a trimis un formular de cerere autorităților din Kazahstan. Singurul producător-exportator cunoscut din Kazahstan s-a făcut cunoscut și a solicitat TEP. |
|
(6) |
Comisia a trimis un chestionar producătorului-exportator cunoscut din țara în cauză și reclamantului și a primit răspunsuri. |
|
(7) |
Având în vedere numărul relativ mare de importatori independenți care erau potențial implicați în această anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii independenți au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere. Numai șapte societăți au furnizat informațiile specificate în avizul de deschidere. Acestea au arătat că sunt importatori/utilizatori ai produsului în cauză. Având în vedere numărul scăzut de importatori care s-au făcut cunoscuți, s-a considerat că eșantionarea nu va fi necesară. Ulterior, Comisia a trimis acestor părți atât un chestionar pentru importatori, cât și un chestionar pentru utilizatori. În plus, s-au făcut cunoscute ca utilizatori peste 30 de societăți, cărora Comisia le-a trimis un chestionar destinat utilizatorilor. Ca urmare, cinci societăți au completat ambele chestionare, una a completat chestionarul pentru importatori și șapte societăți au completat chestionarul pentru utilizatori. Ar trebui remarcat că unul dintre utilizatori a decis ulterior să își retragă cooperarea. |
|
(8) |
Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Uniunii și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:
|
3. PERIOADA DE ANCHETĂ
|
(9) |
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”). |
4. NEINSTITUIREA DE MĂSURI PROVIZORII
|
(10) |
S-a considerat că impunerea de măsuri provizorii nu ar fi adecvată, în special având în vedere că este nevoie de o analiză suplimentară a anumitor aspecte privind legătura de cauzalitate și interesul Uniunii. |
|
(11) |
Toate părțile interesate au primit un document informativ care conține faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a hotărât să nu se impună măsuri provizorii („document informativ”). Mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările enunțate în documentul informativ. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate. |
5. DREPTURILE PĂRȚILOR ȘI CONFIDENȚIALITATEA
|
(12) |
Având în vedere că industria Uniunii este constituită doar dintr-un producător, datele sensibile au trebuit să fie indexate sau prezentate sub formă de gamă, din motive de confidențialitate. În plus, și pentru aceleași motive, dat fiind că nu există decât un singur producător-exportator și un număr limitat de importatori pe piața Uniunii, toate cifrele referitoare la consum, volumul importurilor din țara în cauză și din alte țări, precum și prețurile de import au trebuit să fie indexate. În mod similar, în ceea ce privește utilizatorii, în majoritatea cazurilor, nu s-au putut prezenta date reale din cauza numărului limitat al acestora. |
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
1. PRODUSUL ÎN CAUZĂ
|
(13) |
Produsul în cauză este fosforul alb, denumit și fosfor elementar sau galben, originar din Kazahstan, încadrat în prezent la codul NC ex 2804 70 00 (denumit în continuare „fosfor alb” sau „produsul în cauză”). |
|
(14) |
Fosforul alb este un element chimic derivat din rocă fosfatică și are un spectru larg de aplicații. Fosforul alb se utilizează ca produs de bază pentru aplicații non-acide, în special produse farmaceutice și chimice agricole, pentru fabricarea acidului fosforic și a derivaților acestuia care se utilizează pentru produse alimentare și detergenți, și pentru fabricarea aliajelor cu fosfor care pot fi utilizate în metalurgie. Ancheta a arătat că există un singur tip de produs în cauză. |
2. PRODUSUL SIMILAR
|
(15) |
Ancheta a arătat că fosforul alb produs și vândut în Uniune de către industria din Uniune și fosforul alb produs în țara în cauză și exportat către Uniune au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. Având în vedere concluziile privind tratamentul de economie de piață, astfel cum sunt prezentate mai jos în considerentele 14-17 și faptul că nu s-au folosit datele referitoare la producătorul din piața analogă, nu s-a făcut nicio determinare cu privire la produsul similar fabricat și vândut pe piața analogă. |
C. DUMPINGUL
1. TRATAMENTUL DE SOCIETATE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN CONDIȚIILE UNEI ECONOMII DE PIAȚĂ (TEP)
|
(16) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din Kazahstan, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru producătorul-exportator care a întrunit criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt prezentate sintetizat în continuare:
|
|
(17) |
Singurul producător-exportator cunoscut din Kazahstan (denumit în continuare „producătorul-exportator”) a solicitat TEP și a prezentat un formular de cerere. Informațiile furnizate au fost verificate de Comisie la sediul societății în cauză. |
|
(18) |
Luând în considerare elementele de probă verificate, s-a concluzionat că societatea îndeplinea toate cerințele prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și că i se poate acorda TEP. |
|
(19) |
Comisia a comunicat rezultatele concluziilor privind TEP producătorului-exportator, autorităților din Kazahstan și reclamantului și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. |
|
(20) |
Reclamantul a afirmat că există legături între producătorul-exportator și statul kazah și că societatea nu a furnizat probe privind participația sa finală. Cu toate acestea, ancheta a arătat că societatea era „un parteneriat cu răspundere limitată” în conformitate cu legislația din Kazahstan și că acționarii săi direcți erau două societăți private. S-a verificat faptul că statul nu deținea nicio acțiune în societate, în mod direct sau indirect. Prin urmare, ancheta a confirmat că societatea se afla pe deplin în proprietate privată. Prin urmare, argumentele reclamantului în această privință au fost respinse. |
|
(21) |
S-a susținut, de asemenea, că societatea participa la o asociere în participație cu o societate aflată în proprietatea statului/finanțată de stat care ar oferi un acces privilegiat la finanțare din partea statului. Deși ancheta a confirmat existența unei asocieri în participație, aceasta nu a avut nicio activitate pe parcursul PA și viza doar activitățile legate de acid sulfuric, care reprezintă un sector de activitate diferit de cel al fosforului alb. Prin urmare, argumentele în această privință au fost respinse. |
|
(22) |
S-a examinat componența și funcționarea consiliilor executive și de control, principalele organele de luare a deciziilor în cadrul societății. Ca rezultat, ancheta nu a relevat nicio intervenție din partea statului. |
|
(23) |
Reclamantul a acuzat, de asemenea, distorsionarea costurilor de producție ale societății și faptul că acestea nu reflectau condițiile normale ale economiei de piață, în special în raport cu costurile de extracție a rocilor fosfatice, una dintre principalele materii prime. Ancheta a arătat că societatea se aproviziona cu rocă fosfatică din mine afiliate din Kazahstan, pentru care beneficia de drepturi exclusive de exploatare. Aceste drepturi au fost achiziționate, evaluate la o valoare justă și contabilizate corect. În plus, societatea plătește impozit pe profit, taxă pentru extracția minereurilor, precum și alte costuri asociate la același nivel cu orice alt întreprinzător în domeniul minereurilor din Kazahstan. Angajamentul financiar legat de aceste obligații a făcut parte din costurile totale de exploatare ale întreprinderii. Pe această bază, s-a concluzionat că nu a existat o intervenție semnificativă a statului și că costurile legate de rocile fosfatice nu au fost distorsionate. Prin urmare, argumentele aduse de reclamant în această privință au fost respinse. |
|
(24) |
Energia electrică, care reprezintă un procent semnificativ din costul total de producție, este achiziționată de la furnizori neafiliați. Ancheta a arătat că prețul mediu al energiei electrice a fost mai mic decât prețul mediu pentru alți utilizatori industriali din Kazahstan. Cu toate acestea, societatea este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din țară și nu s-a constatat că această practică ar fi contrară principiilor economiei de piață. Reclamantul a acuzat societatea că ar fi beneficiat de un cost preferențial al transportului energiei electrice la utilizarea rețelelor de transport deținute de stat. Totuși, această acuzație nu s-a confirmat pe parcursul anchetei. Prin urmare, s-a concluzionat că nu a existat o intervenție semnificativă a statului în ceea ce privește costurile cu energia electrică și acuzațiile reclamantului în această privință au fost respinse. |
|
(25) |
Alte materii prime importante sunt cocsul, cărbunii fosfatici fini, cuarțitul, electrozii, turta și silicatul de minereu, toate achiziționate de la furnizori independenți pe piața internațională, mai ales din China și Rusia, sau obținute la nivel local. Ancheta nu a evidențiat niciun fel de intervenție din partea statului în ceea ce privește achiziționarea sau stabilirea prețurilor pentru aceste materiale. |
|
(26) |
Reclamantul a susținut în continuare că, deși în Kazahstan există un cadru juridic relevant, în practică, statul suprimă drepturile de muncă și sociale pentru angajații din Kazahstan, ceea ce are un impact asupra salariilor și a costului forței de muncă pentru societate. Ancheta a arătat că administrația societății angajează și concediază liber forța de muncă și că aceasta se face în condițiile respectării salariului minim legal. S-a constatat că s-a respectat în întregime legislația națională kazahă relevantă și că societatea are contract individual de muncă cu fiecare dintre angajați. Prin urmare, ancheta nu a evidențiat nicio intervenție din partea statului, iar acuzațiile aduse de reclamant în această privință au fost respinse. |
|
(27) |
În sfârșit, reclamantul a susținut că, având în vedere că nu există vânzări interne de fosfor alb în Kazahstan, e foarte probabil să existe restricții de vânzare pe piața internă. Cu toate acestea, licența comercială a societății nu indică nicio restricție a vânzărilor, nici pe piața internă, nici pentru piața de export. Lipsa vânzărilor interne s-a datorat faptului că nu există nici cerere și nici capacitate de prelucrare pentru fosforul alb în Kazahstan. Prin urmare, afirmațiile reclamantului în această privință au fost respinse. |
|
(28) |
Societatea avea un set de evidențe contabile de bază, auditat anual de către firme independente de audit, în conformitate cu IFRS (standardele internaționale de raportare financiară) și care se aplica în toate privințele. |
|
(29) |
Înregistrările financiare ale societății arată că aceasta a acordat împrumuturi fără dobândă, care au fost, totuși, plătite integral în decursul PA. Împrumuturile fără dobândă între societăți afiliate sau chiar neafiliate, ca atare, nu contravin standardelor internaționale de contabilitate, fiind permise, în schimb, în anumite condiții, cum ar fi respectarea cerințelor de raportare și evidențierea lor în conturile financiare. Ancheta nu a evidențiat niciun fel de nereguli în acest sens și s-au îndeplinit toate cerințele contabile. |
|
(30) |
S-a constatat că societatea s-a supus dispozițiilor relevante privind falimentul și legilor de proprietate, a căror aplicare este concepută să garanteze certitudinea juridică și stabilitatea operațiunilor întreprinderilor. Nu au existat indicii că respectivele acte cu putere de lege nu ar fi aplicabile și puse în aplicare pentru societate. |
|
(31) |
Ancheta nu a evidențiat nicio restricție privind utilizarea valutei și schimbul valutar. Tranzacțiile valutare ale societății s-au efectuat în conformitate cu condițiile pieței și aceasta a putut dispune liber de utilizarea fondurilor proprii. |
2. VALOAREA NORMALĂ
|
(32) |
Ca rezultat al constatărilor descrise mai sus în considerentul 14, în ceea ce privește solicitarea societății de TEP, valoarea normală s-a stabilit pe baza articolului 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază. |
|
(33) |
Societatea nu a vândut fosfor alb pe piața internă pe parcursul PA și nici nu au existat alți vânzători sau producători de fosfor alb în Kazahstan. Prin urmare, valoarea normală nu a putut fi stabilită pe baza prețurilor la vânzarea pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. În consecință, valoarea normală s-a construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costurilor de fabricație ale produsului în cauză, prin adăugarea unei valori rezonabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”) și pentru profit. |
|
(34) |
Ancheta a evidențiat un cost de fabricație raportat care nu conținea niciun cost de amortizare a drepturilor de exploatare minieră, așa că acesta a trebuit să fie adăugat. În această privință, s-a considerat adecvată valoarea amortizării anuale a drepturilor de exploatare minieră legate de produsul în cauză, evaluată pe baza „valorii juste”. |
|
(35) |
În urma comunicării documentului informativ, producătorul-exportator a afirmat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, costurile ar fi trebuit să fie calculate pe baza registrelor contabile ale părții care face obiectul anchetei. Deoarece costurile de amortizare a drepturilor de exploatare minieră erau reflectate doar în conturile societății-mamă a producătorului-exportator, situată în afara Kazahstanului, și deoarece această din urmă societate nu urma să facă obiectul anchetei, determinarea costurilor suportate de producătorul-exportator nu ar fi trebuit să se bazeze pe informațiile înregistrate în conturile acestei societăți. |
|
(36) |
Se reamintește că, deoarece mina de rocă fosfatică este situată în Kazahstan și deoarece producătorul-exportator extrăgea rocă fosfatică pentru producția de fosfor alb, costurile înregistrate în conturile producătorului-exportator ar fi trebuit într-adevăr să includă costul de amortizare a drepturilor de exploatare minieră. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, registrele contabile ale producătorului-exportator nu reflectau în mod rezonabil costurile legate de producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei. Prin urmare, era justificată corectarea costurilor raportate în consecință. |
|
(37) |
Conturile societății-mamă erau conturi consolidate pentru întregul grup, adică acestea includeau, de asemenea, datele privind activitățile producătorului-exportator din Kazahstan. Drepturile de exploatare minieră înregistrate se raportau la ansamblul activităților miniere, inclusiv activitatea producătorului-exportator legată de producția de fosfor alb. Prin urmare, s-a considerat justificată corectarea costului de fabricație raportat pe această bază. |
|
(38) |
Producătorul-exportator a afirmat, de asemenea, că costul de amortizare înregistrat a reprezentat totalul costurilor de amortizare a tuturor drepturilor de exploatare minieră ale grupului de societăți aferente producției de diverse produse, inclusiv fosforul alb. Suma pentru costurile de amortizare adăugată la costurile de fabricație raportate ale fosforului alb ar trebui, cu toate acestea, să se raporteze numai la costul de amortizare care este direct legat de producția de fosfor alb. Acest argument a fost acceptat, iar costul de producție a fost corectat în consecință, prin alocarea costurilor de amortizare totale activității legate doar de producția de fosfor alb. |
|
(39) |
Determinarea costurilor VAG și a profitului s-a bazat pe valorile reale suportate pentru producția și vânzările pe piața internă a aceleiași categorii generale de produse, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază, deoarece nu a existat niciun alt producător de fosfor alb pe piața internă kazahă. În acest sens, s-au luat în considerare în principal produse chimice, precum îngrășămintele și alți derivați de fosfor alb. |
|
(40) |
În urma comunicării documentului informativ, producătorul-exportator a afirmat că sumele luate în considerare pentru determinarea profiturilor referitoare la „alte produse” nu sunt adecvate. În special, s-a susținut că procesul de producție al unora dintre aceste produse și condițiile comerciale de vânzare a acestora erau în mod semnificativ diferite de cele ale fosforului alb și că, prin urmare, se generau marje de profit superioare în momentul vânzării acestor produse. S-a afirmat că, în ceea ce privește determinarea marjei de profit în scopul calculării valorii normale, sumele aferente profitului ar trebui să fie determinate pe baza articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, și anume prin orice altă metodă rezonabilă. În această privință, s-a afirmat că ar fi trebuit să se ia în considerare profitul realizat la vânzările la export de fosfor alb către Uniune sau către alte țări terțe sau, alternativ, o medie a acestor marje de profit. În cele din urmă, s-a afirmat că, în cazul în care niciuna dintre aceste valori nu ar fi acceptabilă, ar trebui să fie luată în considerare marja medie de profit a societății mamă legată de producția și vânzările tuturor produselor în cursul PA. |
|
(41) |
Informațiile privind diferitele procese de producție pentru producerea „altor produse”, precum și diferitele condiții comerciale de vânzare a acestora au fost comunicate într-un stadiu foarte avansat al anchetei și nu au fost însoțite de elemente justificative. De asemenea, nu s-a demonstrat dacă și în ce măsură aceste diferențe pretinse au avut un impact asupra prețurilor de vânzare și, în consecință, asupra marjelor de profit. În fine, producătorul-exportator nu a demonstrat că oricare dintre metodele sugerate anterior în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază ar duce într-adevăr la rezultate mai precise decât metoda bazată pe articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază. În special, nu s-a explicat în ce măsură vânzările la export ar fi realizate în condiții comerciale comparabile cu cele aplicate vânzărilor pe piața internă și, prin urmare, ar constitui o valoare de înlocuire adecvată pentru acestea din urmă. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
3. PREȚUL DE EXPORT
|
(42) |
Toate vânzările la export către Uniune s-au realizat direct către clienți independenți din Uniune, așadar prețul de export s-a stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză în decursul PA, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
|
(43) |
În urma comunicării documentului informativ, producătorul-exportator a afirmat că prețul de export utilizat a fost incorect. Se remarcă faptul că stabilirea prețului de export s-a bazat pe informațiile verificate prezentate de către producătorul-exportator în cursul anchetei și că, prin urmare, nu exista nicio justificare pentru a corecta aceste cifre. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
4. COMPARAȚIA
|
(44) |
S-au comparat valoarea normală construită și prețul de export pe bază franco fabrică. |
|
(45) |
În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală franco fabrică și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare pentru diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut ajustări în ceea ce privește transportul în țara în cauză și în Uniune, cheltuielile de manipulare și auxiliare și costurile de creditare, în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de dovezi verificate. |
5. MARJE DE DUMPING
|
(46) |
În temeiul articolului 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorul-exportator din Kazahstan s-a stabilit pe baza comparării valorii normale medii ponderate cu un preț la export mediu ponderat. |
|
(47) |
Ținând cont de faptul că nivelul de cooperare a fost maxim, având în vedere că singurul producător-exportator cooperant a reprezentat 100 % din vânzările la export ale produsului în cauză, taxa la nivel național s-a stabilit la același nivel cu cel al taxei aplicate producătorului-exportator cooperant. |
|
(48) |
Pe baza metodologiei menționate mai sus, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:
|
D. PREJUDICIUL
1. PRODUCȚIA DIN UNIUNE ȘI INDUSTRIA DIN UNIUNE
|
(49) |
Reclamația a fost depusă de către societatea Thermphos International B.V. (denumită în continuare „reclamantul”), singurul producător de fosfor alb din Uniune, care reprezintă producția totală a Uniunii. |
|
(50) |
Prin urmare, reclamantul constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și va fi denumit în continuare „industria din Uniune”. |
|
(51) |
După comunicarea documentului informativ, societatea Thermphos International B.V a trebuit să inițieze procedura de faliment și, ulterior, tribunalul de district din Breda a ordonat lichidarea societății la 21 noiembrie 2012. În consecință, industria din Uniune și-a încetat producția de fosfor alb. Într-un comunicat de presă emis de către industria din Uniune, aceasta din urmă a indicat, cu toate acestea, că stocurile rămase de fosfor alb sunt suficiente pentru a continua aprovizionarea filialelor sale, care fabrică produse în aval, timp de câteva luni. Între timp, industria din Uniune a pus în aplicare un proces de închidere controlată a unităților sale de producție de fosfor alb. În paralel, sunt în curs negocieri în vederea unei eventuale preluări, în perspectiva unei posibile redemarări a producției de fosfor alb pe termen scurt. |
|
(52) |
Mai multe părți interesate au susținut că, dată fiind evoluția de mai sus, ancheta ar trebui încheiată fără întârziere pe motiv că industria din Uniune a încetat să mai existe. Ca răspuns la aceste afirmații, se remarcă faptul că industria din Uniune a produs fosfor alb în cursul întregii perioade de anchetă și că, atât timp cât procedurile de faliment și negocierile pentru o posibilă preluare sunt încă în curs de desfășurare, nu este clar dacă producția de fosfor alb va înceta într-adevăr în mod permanent sau dacă încetarea producției are doar un caracter temporar. Prin urmare, este prematur să se concluzioneze că industria din Uniune a încetat să existe. În consecință, cererile de încheiere a procedurii pe baza acestor motive au fost respinse. |
2. STABILIREA PIEȚEI RELEVANTE DIN UNIUNE
|
(53) |
Industria din Uniune este integrată vertical și o mare parte din producția sa proprie a fost destinată utilizării captive. Într-adevăr, s-a constatat că unicul producător din Uniune a utilizat o parte considerabilă din producția de fosfor alb ca materie primă pentru fabricarea de diferite produse din aval utilizate mai ales în sectoarele farmaceutic, agricol, alimentar și chimic. Această utilizare captivă nu a intrat pe piața liberă și nu a intrat în concurență directă cu importurile produsului în cauză. În schimb, s-a constatat că producția destinată vânzărilor pe piața liberă s-a aflat în concurență directă cu importurile produsului în cauză. |
|
(54) |
Prin urmare, pentru a se stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, s-a considerat adecvat să se distingă între vânzările industriei din Uniune pe piața liberă și cele pe piața captivă pentru analiza anumitor indicatori de prejudiciu, ori de câte ori a fost posibil acest lucru. |
|
(55) |
În ceea ce privește rentabilitatea și fluxul de lichidități, analiza s-a axat pe nivelul pieței libere, deoarece prețurile de pe piața captivă nu reflectau prețurile pieței care au avut un impact asupra acestor indicatori. În ceea ce privește randamentul investițiilor, deoarece nu a fost posibil să se facă distincția între investițiile realizate în ceea ce privește produsul vândut pe piața liberă și cel vândut pe piața captivă, randamentul investițiilor a fost evaluat la nivelul pieței totale. S-au analizat consumul, volumul vânzărilor, prețurile de vânzare și cotele de piață pe piața Uniunii. Acestea au fost evaluate în legătură cu situația preponderentă pe piața liberă, în care tranzacțiile se realizau în condiții normale de piață, care implică alegerea liberă a furnizorului. S-a luat în considerare și evoluția acestor indicatori pe piața captivă și s-a comparat cu datele pentru piața liberă pentru a se stabili dacă situația pieței captive poate modifica concluziile pe baza analizării exclusiv a pieței libere. |
|
(56) |
Cu toate acestea, s-a constatat că următorii indicatori economici privind industria din Uniune ar trebui să fie analizați la nivelul activității totale (inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune): producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, dezvoltarea, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile, capacitatea de a mobiliza capitaluri și magnitudinea marjei de dumping. Aceasta se datorează faptului că acești indicatori pot fi afectați de importurile care fac obiectul unui dumping indiferent dacă produsul este transferat în aval în cadrul societății sau al grupului de societăți în vederea prelucrării ulterioare sau dacă este vândut pe piața liberă. În continuare, piața captivă și piața liberă luate împreună sunt denumite „piața totală”. |
|
(57) |
O parte interesată a afirmat că analiza indicatorilor de prejudiciu ar trebui să se bazeze pe piața totală, deoarece o analiză bazată numai pe piața liberă nu ar permite realizarea unei evaluări fiabile a situației, dat fiind statutul special al industriei din Uniune, care s-a orientat în principal spre utilizarea captivă și care, prin urmare, conform acestor afirmații, nu poate fi percepută ca fiind un veritabil furnizor de fosfor alb pe piața liberă. |
|
(58) |
Astfel cum s-a menționat anterior în considerentul 55, analiza s-a axat pe piața liberă numai în ceea ce privește rentabilitatea și fluxul de lichidități. Acest lucru s-a datorat faptului că prețurile de pe piața captivă nu reflectau prețurile pieței care aveau un impact asupra acelor indicatori. În plus, ancheta s-a concentrat în principal asupra pieței libere, deoarece vânzările pe piața captivă nu intrau în concurență cu produsele vândute pe piața liberă, inclusiv importurile care fac obiectul unui dumping. Partea interesată nu a explicat de ce o analiză care include piața captivă ar fi totuși mai concludentă. Pentru toți ceilalți indicatori, după caz, analiza s-a concentrat asupra activităților de pe piața totală, pe de o parte, și separat pe piața liberă și piața captivă, pe de altă parte. Prin urmare, activitățile industriei din Uniune pe toate piețele au fost suficient luate în considerare, după caz, iar această afirmație a fost respinsă. |
|
(59) |
De asemenea, aceeași parte interesată a susținut că, atunci când a examinat evoluția indicatorilor de prejudiciu, Comisia a comparat situația la punctele de început și de final ale perioadei examinate, în loc să ia în considerare tendințele precise observate pe parcursul întregii perioade examinate. Într-adevăr, practica Comisiei este de a evalua indicatorii de prejudiciu în cursul perioadei examinate și de a descrie, după caz, posibilele fluctuații în evoluțiile indicatorilor de prejudiciu. Ea a procedat astfel și în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
3. CONSUMUL LA NIVELUL UNIUNII
|
(60) |
Consumul la nivelul Uniunii pe piața totală s-a stabilit prin adunarea volumului total al importurilor de fosfor alb din toate sursele, pe baza datelor Eurostat și a datelor verificate furnizate de producătorul-exportator și de importatorii/utilizatorii cooperanți, cu volumul total al vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, precum și cu producția industriei din Uniune destinată utilizării captive. Consumul pe piața liberă s-a stabilit prin scăderea producției industriei din Uniune destinate utilizării captive. |
|
(61) |
Unele părți interesate au afirmat că în codul NC intră și importurile de fosfor roșu. Cu toate acestea, ancheta a arătat că nu s-a realizat niciun import de fosfor roșu din țara în cauză pe parcursul perioadei examinate. În plus, s-au pus la dispoziție dovezi limitate în legătură cu importurile de fosfor roșu din alte țări terțe. Aceste dovezi limitate au sugerat că importurile de fosfor roșu, dacă au existat, au fost minime. |
|
(62) |
Documentul informativ comunicat părților interesate a inclus în mod eronat în utilizarea captivă importurile industriei din Uniune provenite din Kazahstan, rectificările corespunzătoare fiind efectuate în tabelul 1 de mai jos. Acest lucru nu a afectat tendințele consumului din Uniune pe piața liberă. |
|
(63) |
Pe această bază, s-a constatat pentru consumul în Uniune evoluția următoare: Tabelul 1 Consumul în Uniune
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
(64) |
În perioada examinată, consumul pe piața totală a Uniunii a crescut cu 3 %, în timp ce acesta a crescut pe piața captivă cu 17 %, cu unele fluctuații în cursul perioadei examinate; în același timp, consumul de pe piața liberă a scăzut cu 2 % între 2008 și PA. |
4. IMPORTURILE PROVENITE DIN ȚARA ÎN CAUZĂ
4.1. Volumul și cota de piață
|
(65) |
Volumul și cota de piață ale importurilor efectuate din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Importurile din Kazahstan
|
||||||||||||||||||||||
|
(66) |
Pe parcursul perioadei examinate, importurile în Uniune din țara în cauză au crescut cu 32 %. Aceasta a dus la o creștere cu 36 % a cotei de piață pe piața liberă în aceeași perioadă. Cota de piață a producătorului-exportator cooperant pe piața liberă a fost foarte semnificativă în cursul PA. |
|
(67) |
Mai multe părți interesate au susținut că volumul importurilor de produs în cauză a scăzut semnificativ după PA și că această evoluție ar trebui să fie luată în considerare în cadrul analizei prejudiciului. Această afirmație a fost nefondată deoarece informațiile disponibile au arătat că importurile după PA au rămas la același nivel ca și în cursul PA. În plus, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile referitoare la o perioadă ulterioară perioadei de anchetă nu sunt, în mod normal, luate în considerare în cadrul constatărilor. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
4.2. Prețurile importurilor și subcotarea prețului
|
(68) |
Prețurile medii ale importurilor din țara în cauză pe piața liberă au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Prețul importurilor din Kazahstan
|
|||||||||||||||||
|
(69) |
În condițiile în care în cursul PA s-a înregistrat o creștere a prețurilor în comparație cu 2010, prețul mediu global al importurilor din țara în cauză a scăzut cu 19 % între 2008 și PA. |
|
(70) |
Pentru a analiza subcotarea prețului, s-a efectuat o comparație între prețurile medii practicate de industria din Uniune pe piața liberă și prețurile medii de import din țara în cauză. Prețurile de vânzare relevante ale industriei din Uniune au fost ajustate, după caz, la un nivel franco fabrică, adică prețurile nete de orice reduceri și rabaturi, cheltuielile de transport în Uniune nefiind incluse. Prețurile de import practicate de producătorul-exportator cooperant, după deducerea oricărui rabat, s-au ajustat, după caz, la nivelul CIF la frontiera Uniunii, ajustat corespunzător pentru a se ține cont de costurile de vămuire și de costurile ulterioare importării. |
|
(71) |
Comparația a arătat că, în timpul PA, importurile de produs în cauză de la producătorul-exportator s-au vândut în Uniune la prețuri care le-au subcotat pe cele practicate de către industria din Uniune. Nivelul mediu de subcotare, exprimat ca procent din prețurile practicate de industria din Uniune, s-a încadrat în gama 30-40 %, procente calculate pe baza datelor verificate furnizate de producătorul-exportator cooperant. Acest nivel de subcotare a fost combinat cu o evoluție negativă a prețurilor și o depreciere substanțială a prețurilor pe piața Uniunii. |
5. SITUAȚIA ECONOMICĂ A INDUSTRIEI DIN UNIUNE
5.1. Generalități
|
(72) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a cuprins o evaluare a tuturor factorilor și indicatorilor economici care au legătură cu situația industriei din Uniune între 2008 și finalul perioadei de anchetă. |
|
(73) |
Mai multe părți interesate au susținut că anul 2008 nu este adecvat ca punct de referință, pentru că a fost un an marcat de un succes deosebit pentru industria din Uniune. În urma comunicării documentului informativ, unele părți interesate au afirmat că anul 2007 ar fi trebuit să fie utilizat ca punct de plecare pentru examinarea tendințelor privind prejudiciul relevante pentru evaluarea prejudiciului. Trebuie remarcat faptul că 2008 a fost un an profitabil pentru întregul sector al fosforului și nu numai pentru industria din Uniune. În plus, anul 2009 a fost, de asemenea, un an excepțional din cauza crizei economice, iar în 2007 producătorul-exportator din Kazahstan și industria din Uniune erau afiliați, prin urmare acești ani nu ar fi fost neapărat mai adecvați pentru a constitui un punct de plecare pentru analiza prejudiciului. În orice caz, circumstanțele excepționale observate în cursul perioadei examinate se iau în considerare în părțile relevante din analiza legăturii de cauzalitate, dacă este cazul. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
5.1.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
(74) |
Tabelul de mai jos arată, pentru industria din Uniune, evoluția producției, a capacității de producție și a gradului de utilizare a capacității de producție pe piața totală: Tabelul 4 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
(75) |
După cum se arată în tabelul de mai sus, în cursul perioadei examinate, producția din Uniune a scăzut cu 25 %. În timp ce între 2008 și 2009, producția a scăzut cu 45 %, situația s-a îmbunătățit după 2009 până în PA; cu toate acestea, producția nu a atins în PA nivelurile din 2008. Ținând cont de stabilitatea capacității de producție, scăderea producției a condus la o scădere semnificativă a gradului de utilizare a capacității cu 25 % între 2008 și PA. |
5.1.2. Volumul vânzărilor și cota de piață
|
(76) |
Cifrele de mai jos prezintă volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune pe piața totală, piața captivă și piața liberă. Tabelul 5 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(77) |
Vânzările pe piața totală au scăzut cu 17 % în perioada examinată. Această scădere a fost chiar mai accentuată pe piața liberă, unde a atins 64 % între 2008 și PA. Piața captivă a urmat o tendință contrară, iar volumul vânzărilor a crescut cu 17 % în aceeași perioadă. Scăderea volumului vânzărilor s-a reflectat în cota de piață, care a înregistrat o scădere cu 20 % pentru piața totală și o scădere cu 63 % pe piața liberă între 2008 și PA. Ținând cont că piața captivă cuprinde fosfor alb de la singurul producător din Uniune, cota de piață a rămas neschimbată și, în aceste condiții, nu reprezintă un indicator relevant. |
5.1.3. Creșterea
|
(78) |
Pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că consumul din Uniune a scăzut doar ușor pe piața liberă, cu 2 %, în timp ce vânzările și cota de piață a industriei din Uniune au scăzut în mod semnificativ, respectiv cu 64 % și cu 63 %, în timpul aceleiași perioade. Piața captivă a urmat o tendință contrară, iar volumul vânzărilor a crescut cu 17 % în aceeași perioadă. În același timp, importurile din Republica Kazahstan au crescut cu 32 % pe parcursul perioadei examinate. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut semnificativ în cursul aceleiași perioade. |
5.1.4. Ocuparea forței de muncă, productivitate și salarii
|
(79) |
Tabelul de mai jos arată, pentru industria din Uniune, evoluția ocupării forței de muncă, a productivității și a salariilor pe piața totală: Tabelul 6 Ocuparea forței de muncă, productivitate și salarii
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
(80) |
Ocuparea forței de muncă a scăzut ușor între 2008 și PA, în timp ce salariile au crescut ușor. Pe parcursul perioadei examinate, productivitatea totală per angajat a scăzut cu 19 %. Acesta a urmat scăderii producției, după cum s-a explicat anterior în considerentele 74 și 75 de mai sus. |
5.1.5. Amploarea marjei de dumping efective
|
(81) |
Marjele de dumping, după cum s-a precizat anterior în considerentul 48, s-au situat deasupra nivelului de minimis. În plus, având în vedere volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor efective de dumping nu poate fi considerat neglijabil. |
5.1.6. Stocurile
|
(82) |
Cifrele prezentate mai jos reprezintă evoluția stocurilor industriei din Uniune pe piața totală în timpul perioadei examinate: Tabelul 7 Stocurile
|
|||||||||||||||||
|
(83) |
Stocurile reprezentau aproximativ 12 % din volumul producției în cursul PA. Stocurile au scăzut cu 52 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, acest indicator nu este considerat relevant în acest sector, deoarece se bazează în principal pe comenzi și, în consecință, producătorii au tendința de a menține stocuri limitate. Scăderea stocurilor pe parcursul PA ar trebui privită prin prisma nivelului mai scăzut de activitate ca urmare a reducerii industriei din Uniune. |
5.1.7. Prețurile de vânzare
|
(84) |
Tabelul următor prezintă evoluția prețurilor industriei din Uniune repartizate între piața captivă și cea liberă. Tabelul 8 Prețurile de vânzare
|
||||||||||||||||||||||
|
(85) |
Prețurile de vânzare au scăzut pe ambele piețe, chiar dacă scăderea a fost mai accentuată pe piața captivă (– 22 %) decât pe piața liberă (– 17 %). |
5.1.8. Rentabilitatea, fluxul de lichidități, capacitatea de mobilizare a capitalului, investiții și randamentul investițiilor
Tabelul 9
Rentabilitatea și fluxul de lichidități
|
(Indice 2008 = 100) |
2008 |
2009 |
2010 |
PA |
||
|
Rentabilitatea pe piața liberă |
100 |
85 |
73 |
75 |
||
|
Fluxul de lichidități pe piața liberă |
100 |
56 |
54 |
52 |
||
|
||||||
|
(86) |
Rentabilitatea produsului similar pe piața liberă a fost determinată prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările produsului similar de către industria din Uniune pe piața liberă a Uniunii, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. |
|
(87) |
Rentabilitatea pe piața liberă a scăzut abrupt și s-a transformat în pierderi pe parcursul perioadei examinate. Rentabilitatea a prezentat o tendință de scădere între 2008 și PA. Deși a crescut ușor în cursul PA comparativ cu 2010, rentabilitatea a rămas negativă. |
|
(88) |
Fluxul de lichidități a urmat, de asemenea, o tendință negativă în mod progresiv între 2008 și PA, înregistrând o scădere cu 48 % în cursul perioadei examinate. |
|
(89) |
S-a analizat capacitatea de mobilizare a capitalului în raport cu piața totală și s-a constatat o deteriorare constantă a capacității industriei din Uniune de a genera numerar și, prin urmare, o deteriorare a situației financiare a industriei din Uniune. |
|
(90) |
În urma comunicării documentului informativ, o parte interesată a susținut că rentabilitatea și fluxul de lichidități ar trebui examinate la nivelul de pe piața totală și nu numai la nivelul pieței libere, deoarece o evaluare a prejudiciului doar la nivelul pieței libere nu ar fi completă, având în vedere situația specifică a industriei din Uniune, ale cărei vânzări sunt destinate, în majoritatea lor, utilizării captive. |
|
(91) |
Astfel cum s-a menționat anterior în considerentele 55 și 58, ar trebui remarcat faptul că, întrucât prețurile pe piața captivă sunt doar prețuri de transfer, o analiză la nivelul pieței captive nu ar fi fost relevantă în scopul analizei prejudiciului, deoarece nu ar fi reflectat prețurile de pe piața liberă unde s-a exercitat concurența cu importurile din Kazahstan. Mai mult, efectul activităților industriei din Uniune pe piața captivă a fost luat în considerare în părțile relevante din analiza legăturii de cauzalitate, și mai exact în considerentele 135-136 de mai jos. Prin urmare, acest argument a fost respins. |
|
(92) |
Cifrele prezentate mai jos reprezintă evoluția investițiilor industriei din Uniune pe piața totală în timpul perioadei examinate: Tabelul 10 Investiții și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||
|
(93) |
Tabelul de mai sus demonstrează că industria din Uniune și-a diminuat investițiile în produsul similar cu 31 %. Aceasta a avut legătură cu scăderea dimensiunilor industriei. Investițiile efectuate au fost legate în special de necesitatea conformării cu cerințele regulamentare și de îmbunătățirea și întreținerea tehnologiei și a procesului de producție, în scopul sporirii eficienței. |
|
(94) |
Randamentul investițiilor legate de fosforul alb a urmat, de asemenea, o tendință negativă între 2008 și PA. |
5.1.9. Concluzie privind prejudiciul
|
(95) |
Analiza situației industriei din Uniune a arătat o tendință descendentă clară a tuturor indicatorilor principali de prejudiciu. Pe fondul unui consum relativ stabil pe piața liberă, producția totală a scăzut cu 25 % în perioada examinată. În aceeași perioadă, industria din Uniune a pierdut 20 % din cota de piață globală și 63 % din cea de pe piața liberă. Gradul de utilizare a capacității a scăzut cu 25 %. |
|
(96) |
În perioada examinată, volumul total al vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 17 %. S-a putut observa o tendință de scădere mai accentuată a volumului vânzărilor pe piața liberă, care a înregistrat o scădere cu 64 % în cursul perioadei examinate. |
|
(97) |
Scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune a fost însoțită de o scădere a prețului la vânzare cu 17 %. Situația a fost similară pe piața captivă, în cazul căreia prețurile au scăzut cu 22 % pe parcursul perioadei examinate. Scăderea volumului vânzărilor, împreună cu scăderea prețurilor a avut efect asupra nivelurilor de profit și a antrenat pierderi. |
|
(98) |
Mai multe părți interesate au afirmat că industria din Uniune a avut rezultate bune după redresarea de pe urma încetinirii creșterii economice în 2009. Mai concret, s-a afirmat că evoluția anumitor indicatori de prejudiciu, și anume prețurile și volumul vânzărilor interne în Uniune și la export, costul produselor și investițiile, dar și producția și gradul de utilizare a capacității, nu ar demonstra un prejudiciu important. Aceste afirmații nu au fost confirmate de rezultatele prezentei anchete care a arătat în mod clar tendințe de scădere, poate nu în legătură cu toți indicatorii de prejudiciu, ci în legătură cu principalii indicatori de prejudiciu, chiar și după 2009. |
|
(99) |
Unele părți au susținut că a existat o tendință descrescătoare, atât în volum, cât și în cota de piață a importurilor din țara în cauză pe parcursul perioadei examinate și că s-a supraevaluat capacitatea industriei kazahe a fosforului. Nici aceste afirmații nu au fost confirmate de constatările prezentei anchete, care a arătat o creștere constantă în volum și în cota de piață a importurilor provenite din Kazahstan. De asemenea, capacitatea de producție a producătorului-exportator din Kazahstan a fost stabilită pe baza datelor verificate furnizate de societatea respectivă. |
|
(100) |
Având în vedere cele de mai sus, ancheta a confirmat că, în cazul în care importurile care fac obiectul unui dumping continuă să intre pe piața Uniunii, pierderile industriei din Uniune ar putea conduce la oprirea permanentă a oricărei activități de producție semnificative de fosfor alb în Uniune. Constatarea menționată pare să fie confirmată de evoluția situației după PA, și anume industria din Uniune a inițiat procedura de faliment și este în proces de lichidare. |
|
(101) |
Ținând cont de situația prezentată mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
E. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
1. INTRODUCERE
|
(102) |
În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut aduce prejudicii industriei din Uniune, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping. |
2. EFECTUL IMPORTURILOR CARE FAC OBIECTUL UNUI DUMPING
|
(103) |
Ancheta a demonstrat că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Kazahstan au crescut dramatic pe parcursul perioadei examinate, extinzându-și cota de piață pe piața liberă cu 36 %. Există o coincidență clară, în timp, între creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping și pierderea cotei de piață deținute de industria din Uniune. Ancheta a stabilit, de asemenea, că importurile care fac obiectul unui dumping au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune. Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate și au condus la o creștere a subcotării. Confruntată cu această presiune asupra prețurilor, industria din Uniune nu a reușit să crească propriile prețuri. În consecință, ea nu a fost în măsură să acopere creșterea costurilor, după cum se arată în tabelul de mai jos. De asemenea, rentabilitatea vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut în mod dramatic. Tabelul 11 Costul de producție (industria din Uniune)
|
|||||||||||||||||
|
(104) |
Mai multe părți interesate au susținut că importurile din Kazahstan au urmat pur și simplu evoluția consumului și, deci, nu au influențat situația pieței de fosfor alb. Cu toate acestea, nici cifrele referitoare la importuri, nici cele referitoare la consum, determinate pe parcursul anchetei, nu confirmă această afirmație, ele arătând, în mod contrar, că în timp ce consumul pe piața liberă a scăzut ușor pe parcursul perioadei examinate, importurile din Kazahstan au crescut, deci au urmat o tendință contrară pe parcursul aceleiași perioade. Această creștere a importurilor din Kazahstan a coincis cu deteriorarea industriei din Uniune. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(105) |
Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din Kazahstan la prețuri care au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune a avut un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune. |
3. EFECTUL ALTOR FACTORI
3.1. Importurile din alte țări terțe
|
(106) |
Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor din alte țări terțe. Tabelul 12 Importurile și cotele de piață ale importurilor din alte țări terțe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(107) |
Piața fosforului alb este foarte concentrată, întrucât există doar câțiva producători în lume. Informațiile colectate în timpul anchetei au arătat că Republica Populară Chineză este cel mai mare producător de fosfor alb. La începutul perioadei examinate, în 2008, Republica Populară Chineză a introdus o taxă de export de 100 % pentru fosforul alb, în plus față de taxa de export aplicată la momentul respectiv, de 20 %. Prin urmare, importurile din Republica Populară Chineză au scăzut puternic, iar volumul importurilor a rămas scăzut pe tot parcursul perioadei examinate, deși nivelul taxei de export a scăzut la 20 % în cursul perioadei de anchetă. |
|
(108) |
Importurile din Republica Socialistă Vietnam („Vietnam”) au reprezentat o proporție relativ redusă a volumului importurilor în cursul perioadei examinate. |
|
(109) |
Trebuie remarcat faptul că prețurile de import medii unitare din Republica Populară Chineză și din Vietnam se află în aceeași gamă ca și prețul unitar mediu practicat de industria din Uniune. |
|
(110) |
În urma comunicării documentului informativ, o parte interesată a afirmat că presiunea asupra prețurilor pe piața Uniunii a fost cauzată de importurile de fosfor alb din Republica Populară Chineză. Cu toate acestea, datele disponibile nu confirmă această afirmație, deoarece volumul importurilor din Republica Populară Chineză a scăzut între 2008 și PA (cu un vârf în 2010) și prețurile importurilor din Republica Populară Chineză au fost la aproximativ aceleași niveluri ca prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate, sau chiar mai mari. De asemenea, cota de piață a importurilor din Republica Populară Chineză a rămas relativ stabilă între 2008 și PA (cu un vârf în 2010), spre deosebire de cea a Republicii Kazahstan, care a crescut constant, cu 36 % în total, între 2008 și PA. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
3.2. Evoluția costului de producție al industriei din Uniune
|
(111) |
În urma comunicării documentului informativ, aceeași parte a susținut că creșterea costului unitar de producție al industriei din Uniune ar trebui să fie recunoscută ca fiind o cauză separată a prejudiciului. S-a susținut că, deși prețul principalei materii prime a scăzut per ansamblu, costurile unitare au crescut. Ancheta a arătat că principalul motiv pentru creșterea costului unitar al industriei din Uniune a fost de fapt pierderea economiilor de scară generată de vânzările reduse pe piața liberă, ca urmare a importurilor care au făcut obiectul unui dumping provenite din Kazahstan și a diminuării ulterioare a volumului de producție. Prin urmare, creșterea costurilor unitare nu poate fi considerată o cauză separată a prejudiciului, ci reprezintă consecința importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
3.3. Acordul preferențial cu producătorul-exportator
|
(112) |
Anumite părți interesate au susținut faptul că orice prejudiciu suferit de industria din Uniune a fost cauzat de încheierea relației dintre industria din Uniune și producătorul-exportator cooperant și de pierderea, în consecință, a acordului de aprovizionare preferențială, ceea ce a însemnat că industria din Uniune a trebuit să se confrunte cu concurența importurilor directe de la producătorul-exportator. Conform acestor părți, acordul preferențial a compensat lipsa accesului direct al industriei din Uniune la principala materie primă, roca fosfatică. |
|
(113) |
Alte părți au susținut că, având în vedere terminarea acordului preferențial, investițiile anterioare presupuse realizate de industria din Uniune în fosta societate afiliată au contribuit la prejudiciul suferit, deoarece terminarea acordului preferențial nu a permis industriei din Uniune să beneficieze de aceste investiții. |
|
(114) |
Într-adevăr, ancheta a arătat că, între 2003 și 2007, industria din Uniune și producătorul-exportator cooperant au fost deținute de același acționar și că, ulterior, a continuat să existe un acord de vânzare preferențială între cele două părți până în 2008. |
|
(115) |
Părțile în cauză nu au furnizat niciun element justificativ care să indice nivelul investițiilor presupuse ale industriei din Uniune în activitățile producătorului-exportator din Kazahstan. În plus, ancheta nu a revelat nicio legătură directă între posibile investiții anterioare ale industriei din Uniune și prejudiciul important suferit în cursul PA. Într-adevăr, informațiile disponibile nu au arătat în ce măsură presupusele investiții ar fi putut contribui la situația actuală a industriei din Uniune sau dacă au avut într-adevăr vreo influență în acest sens. În consecință, afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată. |
|
(116) |
În ceea ce privește pierderea acționariatului comun, acest aspect nu poate fi considerat un factor care cauzează în sine un prejudiciu. De fapt, pierderea acționariatului comun a însemnat doar că producătorul-exportator din Kazahstan a avut posibilitatea să exporte produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniunea Europeană. Aceasta nu înseamnă însă că aceste exporturi trebuiau să fie efectuate la prețuri prejudiciabile de dumping. Acestea din urmă sunt cele care cauzează un prejudiciu industriei din Uniune. |
3.4. Accesul la principalele materii prime
|
(117) |
Mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost legat de o lipsă de competitivitate din punct de vedere al costurilor, deoarece nu a avut acces direct la roci fosfatice, una dintre principalele materii prime utilizate pentru a produce fosforul alb, în timp ce producătorul-exportator cooperant din Kazahstan este situat lângă mine de roci fosfatice și se bucură de drepturi exclusive de exploatare. S-a susținut că transportul rocilor fosfatice și eliminarea nămolurilor (deșeuri în producția de fosfor alb) impun costuri semnificative, deoarece nu există depozite naturale pentru nămol disponibile. |
|
(118) |
În timp ce ancheta a arătat că rocile fosfatice impun, într-adevăr, un cost semnificativ, doar acest factor nu a putut explica situația prejudiciabilă a industriei din Uniune. Într-adevăr, chiar dacă diferența de cost pentru roca fosfatică dintre industria din Uniune și producătorul-exportator cooperant este luată în considerare la evaluarea prejudiciului suferit de industria din Uniune, acesta rămâne semnificativ. |
|
(119) |
Ancheta a arătat că, deși costurile de transport pentru roca fosfatică sunt semnificative pentru industria din Uniune, nu sunt de natură, ca atare, să facă necompetitivă producția de fosfor alb din Uniune. Chiar dacă se iau în considerare costurile de transport ale rocii fosfatice în costul de producție al industriei din Uniune, marja de prejudiciu rămâne substanțială. |
|
(120) |
În ceea ce privește afirmația legată de lipsa de depozite naturale pentru nămol, ancheta nu a descoperit nicio dovadă că acest fapt generează un dezavantaj pentru industria din Uniune, deoarece aceasta a fost în măsură să recicleze nămolul și să îl reintroducă în procesul de producție a fosforului alb. |
|
(121) |
În rezumat, ancheta a arătat că, și în cazul în care se ține cont de avantajul producătorului-exportator cooperant în ceea ce privește costurile, acest lucru nu explică situația prejudiciabilă a industriei din Uniune și, prin urmare, diferența de cost în aprovizionarea cu rocă fosfatică ar fi putut avea doar un impact parțial asupra situației prejudiciabile a industriei din Uniune. Această constatare este susținută de faptul că s-au înregistrat cifre de rentabilitate semnificativ mai bune pentru produsele derivate fabricate de industria din Uniune, care includ fosfor alb. |
|
(122) |
Pe baza acestor motive, s-a concluzionat că accesul la materia primă și impactul asupra costurilor, deși contribuie într-o oarecare măsură la situația prejudiciabilă a industriei din Uniune, nu a fost de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din Kazahstan și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. |
3.5. Rezultatele industriei din Uniune în ceea ce privește producția și importurile de produs în cauză efectuate de industria din Uniune
|
(123) |
Mai multe părți interesate au afirmat că, în conformitate cu raportul anual pentru 2010, industria din Uniune s-a confruntat cu probleme tehnice grave în 2010 și în prima jumătate a anului 2011 și că aceste probleme au avut un efect negativ asupra nivelurilor de producție, obligând Uniunea să importe produsul în cauză din Kazahstan. Acestea au susținut, de asemenea, că prejudiciul suferit a fost și rezultatul acestor importuri și, prin urmare, a fost autoprovocat. Ancheta a arătat că problemele tehnice cu care s-a confruntat industria din Uniune în 2010 și în prima jumătate a anului 2011 nu i-au afectat situația în mod semnificativ, deoarece nu au determinat nici oprirea producției și nici imposibilitatea de a satisface, prin propria sa producție, cererile de aprovizionare din partea clienților săi de pe piața liberă de fosfor alb. În plus, s-a constatat că industria din Uniune a realizat importuri din Kazahstan și că aceste importuri au fost de natură complementară și excepționale, precum și limitate în ceea ce privește volumul, comparativ cu producția totală a Uniunii. De asemenea, ancheta nu a pus în evidență nicio dovadă că industria din Uniune a vândut aceste importuri pe piața liberă. Mai mult, trebuie remarcat faptul că raportul directorului din 2010 a fost anexat conturilor anuale consolidate ale industriei din Uniune pentru totalitatea activităților societății și, prin urmare, nu s-a referit doar la producția de fosfor alb. |
|
(124) |
Din aceste motive, s-a constatat că impactul dificultăților tehnice cu care s-a confruntat industria din Uniune în cursul unei părți a perioadei examinate și importurile limitate ale produsului în cauză nu au avut un impact semnificativ, sau nu au avut niciun impact, asupra situației industriei din Uniune în ceea ce privește fosforul alb destinat pieței libere și nu au fost de natură să rupă legătura de cauzalitate. Argumentele aduse de către părțile interesate în această privință au fost respinse. |
3.6. Noul proces de producție al industriei din Uniune
|
(125) |
Unele părți interesate au afirmat că industria din Uniune a investit sume semnificative în noi tehnologii de producție, ceea ce a dus la dificultăți tehnice și la probleme de mediu care au cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune. |
|
(126) |
Ancheta a confirmat că industria din Uniune a investit în dezvoltarea unui nou proces de producție prin care se înlocuiește roca fosfatică cu fosfatul extras din fluxuri de deșeuri. Cu toate acestea, așa cum s-a menționat deja în considerentul 92 (în tabelul 10 de mai sus), ancheta a arătat, de asemenea, că investițiile în ceea ce privește fosforul alb au scăzut pe parcursul perioadei examinate. Investițiile în noile tehnologii nu ar fi putut, prin urmare, să joace un rol semnificativ în ceea ce privește deteriorarea situației industriei din Uniune. În plus, ancheta nu a scos la iveală nicio dovadă a faptului că noile tehnologii au condus la dificultăți tehnice și probleme de mediu, după cum s-a afirmat, și părțile interesate în cauză nu au prezentat date concrete în sprijinul afirmațiilor lor. Prin urmare, argumentele părților în această privință au fost respinse. |
3.7. Performanța la export a industriei din Uniune
|
(127) |
Unele părți interesate au afirmat că vânzările la export ale industriei din Uniune au scăzut în mod semnificativ pe parcursul perioadei examinate și că acest fapt a cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune. |
|
(128) |
Ancheta a arătat că vânzările la export au reprezentat un procent redus din totalul producției industriei din Uniune și ar fi putut avea doar un impact foarte limitat asupra situației generale a industriei din Uniune. |
|
(129) |
Din aceste motive, s-a constatat că impactul performanței la export a industriei din Uniune nu a fost de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Prin urmare, argumentele părților în această privință au trebuit să fie respinse. |
3.8. Impactul crizei financiare și economice
|
(130) |
O parte interesată a susținut că prejudiciul cauzat industriei din Uniune se datorează crizei economice și reducerii cererii în Uniune. |
|
(131) |
Prezenta anchetă, astfel cum se menționează în considerentele de mai sus, a arătat că scăderea consumului din Uniune pe piața liberă a fost de numai 2 % în decursul perioadei examinate. Prin urmare, impactul crizei economice în ceea ce privește scăderea consumului nu ar fi putut fi un factor important în ceea ce privește scăderea accentuată a volumului vânzărilor, astfel cum se arată în considerentul 76 și următoarele. În ceea ce privește prețurile, piața a cunoscut o scădere între 2008 și 2010, dar scăderea prețurilor la vânzare suferită de industria din Uniune a continuat și chiar s-a accentuat după 2009, într-o încercare de a se alinia la prețurile scăzute ale importurilor din Kazahstan care au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(132) |
Din aceste motive, s-a constatat că impactul global al crizei economice și financiare și diminuarea cererii nu au fost în măsură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între prejudiciul important suferit de industria din Uniune și importurile care au făcut obiectul unui dumping. |
3.9. Alegerea furnizorilor de către clienți
|
(133) |
S-a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de decizia clienților de a-și schimba furnizorul, printre altele din cauza presupusei neconformități cu aspectele de mediu și de siguranță. Nu s-a prezentat, însă, nicio dovadă în acest sens, iar ancheta nu a scos la lumină nicio circumstanță faptică prin care să se confirme aceste afirmații. Dimpotrivă, ancheta a arătat că piața este influențată mai ales de preț, iar alte considerații nu joacă un rol decisiv. |
|
(134) |
Din aceste motive, aceste afirmații au fost respinse. |
3.10. Impactul vânzărilor pe piața captivă
|
(135) |
În urma comunicării documentului informativ, o parte interesată a susținut că, întrucât industria din Uniune s-a concentrat în special asupra pieței captive, resursele și lichiditățile sale sunt destinate în special activităților de pe această piață. Prin urmare, s-a afirmat că pierderile suferite pe piața liberă și prejudiciul care a rezultat au fost o consecință a acestei situații, mai degrabă decât a importurilor care au făcut obiectul unui dumping. |
|
(136) |
Ancheta nu a furnizat elemente care să susțină afirmațiile de mai sus, dat fiind că, de exemplu, investițiile au fost în scădere pe ambele piețe și nu s-a găsit nicio dovadă că a avut loc un transfer de lichidități sau de alte resurse de pe piața liberă pe piața captivă în cursul perioadei examinate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
3.11. Conformitatea cu standardele de mediu
|
(137) |
S-a susținut că prejudiciul important a fost cauzat de obligațiile juridice ale industriei din Uniune de a se conforma standardelor stricte de mediu ale UE. În plus, în urma comunicării documentului informativ, unele părți au afirmat că impactul neconformității cu cerințele de mediu ar trebui, de asemenea, să fie analizat, și anume impactul amenzilor semnificative pe care industria din Uniune a fost obligată să le plătească autorităților neerlandeze în cursul perioadei examinate. |
|
(138) |
Ancheta a arătat că industria din Uniune a făcut investiții pentru a respecta standardele de mediu și pentru a reduce emisiile de dioxină de-a lungul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, așa cum se arată în tabelul 10, investițiile totale au fost în scădere în decursul perioadei examinate. În plus, s-a constatat că aceste investiții s-au amortizat timp de mai mulți ani și, de aceea, au avut doar un impact minor asupra rezultatelor financiare anuale. Trebuie remarcat faptul că, dacă în 2008 investițiile au fost substanțial mai mari decât în PA, industria Uniunii a fost profitabilă în anul respectiv. Imaginea negativă privind prejudiciul suferit de industria din Uniune nu poate fi atribuită, prin urmare, investițiilor realizate pentru a se respecta standardele de mediu. |
|
(139) |
În ceea ce privește presupusele amenzi pentru nerespectarea cerințelor de mediu, ancheta a arătat că, deși industria din Uniune a fost într-adevăr amendată de autoritățile neerlandeze într-un caz specific, valoarea acestei amenzi nu a fost semnificativă, așa cum au afirmat părțile interesate, și plata a trebuit să se efectueze numai după PA. Prin urmare, acest fapt nu ar fi putut avea în niciun caz un impact asupra situației prejudiciabile a industriei din Uniune în cursul PA. |
|
(140) |
Pe baza concluziilor de mai sus, afirmațiile privind acest subiect au fost respinse. |
3.12. Deciziile de management din 2009
|
(141) |
În urma comunicării documentului informativ, s-a afirmat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de o decizie de management în 2009 de a distribui dividende către acționari, care ar fi condus la presupusa cerință a băncilor de a rambursa datoriile pe termen lung, ceea ce a avut un impact negativ semnificativ asupra puterii financiare a industriei din Uniune. |
|
(142) |
Aceste afirmații au fost efectuate pe baza informațiilor conținute în conturile anuale consolidate din 2009 ale societății holding a industriei din Uniune, care nu se referă doar la activitățile legate de fosfor. În plus, concluziile formulate de părțile interesate în cauză s-au bazat pe ipoteze care nu reflectă neapărat o evaluare obiectivă a situației din 2009. Ancheta nu a scos la iveală faptul că deciziile de management luate în 2009 au fost neobișnuite sau lipsite de prudență, având în vedere că aceleași conturi arată, de exemplu, că profitul nerepartizat al societății a fost ridicat în cursul aceleiași perioade, în ciuda situației generale dificile de pe piață. Prin urmare, nu se poate concluziona că deciziile luate la momentul respectiv au avut un impact negativ semnificativ asupra puterii financiare a societății, așa cum au susținut părțile în cauză și, în plus, un impact asupra situației prejudiciabile a industriei din Uniune în ceea ce privește activitățile sale legate de fosforul alb în cursul PA. Din aceste motive, aceste afirmații au fost respinse. |
3.13. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(143) |
Ancheta a relevat o legătură cauzală între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile din Kazahstan care au făcut obiectul unui dumping. Alte posibile cauze ale prejudiciului, cum ar fi importurile din alte țări, evoluțiile costului de producție al industriei din Uniune, rezultatele în ceea privește producția, noul proces de producție, performanța la export a industriei din Uniune, importurile realizate de industria din Uniune, impactul crizei economice și financiare, alegerea furnizorilor de către consumatori, impactul vânzărilor pe piața captivă, conformitatea cu standardele de mediu și deciziile de management au fost analizate și s-a constatat că niciuna dintre ele nu a fost de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din Kazahstan și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Totuși, ancheta a arătat că, deși alți factori, și anume accesul la principala materie primă, au contribuit, într-o anumită măsură, la prejudiciul suferit de industria din Uniune, importurile din Kazahstan au avut, totuși, un impact important asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune. Astfel cum s-a menționat deja mai sus, acești factori nu au putut să rupă legătura de cauzalitate între aceste importuri și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. |
|
(144) |
Mai multe părți interesate au afirmat că faptul că industria din Uniune a dat faliment în condițiile în care doar o parte limitată a vânzărilor este în concurență cu importurile din Kazahstan confirmă faptul că aceste importuri nu ar fi putut cauza prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, au fost analizați toți ceilalți factori posibili și, după cum s-a descris mai sus în considerentele 106-142, niciunul din acești factori nu a putut să rupă legătura de cauzalitate între importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că industria din Uniune este integrată vertical și, prin urmare, presiunea prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping a avut, de asemenea, un efect negativ pe piața produselor derivate a industriei din Uniune. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(145) |
Pe baza analizei de mai sus, care a distins și separat în mod corespunzător efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, s-a concluzionat, în mod definitiv, că există o legătură de cauzalitate între importurile din Kazahstan care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul PA. |
F. INTERESUL UNIUNII
1. OBSERVAȚIE PRELIMINARĂ
|
(146) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziei privind dumpingul prejudiciabil, există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping în cazul de față. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor intereselor implicate în această procedură, inclusiv cele ale industriei din Uniune și ale utilizatorilor produsului în cauză. S-au examinat și consecințele neinstituirii de măsuri pe baza elementelor de probă prezentate. |
2. INTERESUL INDUSTRIEI DIN UNIUNE
|
(147) |
Analiza de mai sus a arătat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important din cauza efectelor importurilor care au făcut obiectul unui dumping din Kazahstan, care au generat o subcotare semnificativă a prețurilor pe piața Uniunii. Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au prezentat o evoluție negativă în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune a pierdut o cotă semnificativă de piață, iar indicatorii de prejudiciu legați de performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități, randamentul investițiilor și rentabilitatea, au fost grav afectați. După PA, tendința descendentă a continuat și a cauzat inițierea procedurii de faliment pentru industria din Uniune. În prezent au loc negocieri pentru o eventuală preluare, în vederea reluării producției pe termen scurt. |
|
(148) |
Fosforul alb este o materie primă importantă pe plan mondial, utilizată în numeroase aplicații, precum produsele farmaceutice și chimice agricole, fabricarea acidului fosforic și a derivaților acestuia care se utilizează pentru produse alimentare și detergenți și fabricarea aliajelor cu fosfor care pot fi utilizate în metalurgie. Ținând cont că fosforul alb este produs de un număr limitat de producători din alte țări terțe și că este materie primă pentru multe produse din aval fabricate în Uniune, s-a considerat, prin urmare, că este în interesul Uniunii să dețină capacitate de producție în interiorul Uniunii. |
|
(149) |
Se preconizează că impunerea de taxe antidumping provizorii va compensa practica comercială neloială constatată și va permite industriei din Uniune să își îmbunătățească viabilitatea. În plus, impunerea de măsuri ar permite industriei din Uniune să își îmbunătățească economiile de scară prin vânzarea de volume sporite și să recâștige cel puțin o parte din cota de piață pierdută pe parcursul perioadei examinate, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra perspectivelor sale. În acest sens, ar trebui reamintit faptul că industria din Uniune produce și vinde fosfor alb din anii 1970, cu toate că s-a confruntat cu concurența importurilor din țări terțe care beneficiau, de asemenea, de avantaje naturale în ceea ce privește accesul la materiile prime. Mai multe părți interesate au afirmat că industria din Uniune nu poate fi considerată un furnizor important, având în vedere situația sa actuală (faliment) și având în vedere că, în orice caz, industria din Uniune reprezintă un concurent pentru clienții săi de fosfor alb pe piața produselor derivate. Ca răspuns la această afirmație, este de remarcat faptul că situația actuală a industriei din Uniune nu implică în mod necesar o oprire a producției permanente deoarece sunt încă în curs de desfășurare negocieri pentru o preluare în vederea reluării producției de fosfor alb. În plus, ancheta a stabilit că industria Uniunii depinde de vânzările pe piața liberă pentru a-și îmbunătăți economiile de scară și a rămâne viabilă. Pentru toate aceste motive, s-a concluzionat că industria din Uniune poate reprezenta un important furnizor de fosfor alb pe piața liberă a Uniunii. |
|
(150) |
În plus, industria din Uniune a încercat să dezvolte surse alternative de materii prime și a făcut unele investiții într-o nouă tehnologie, așa-numita abordare „cradle-to-cradle” a reciclării fosforului alb. Chiar dacă această metodă este încă în stadiul de elaborare, ea ar putea fi un element important în asigurarea viabilității industriei din Uniune pe termen lung. În cazul unei reușite, aceasta ar permite industriei din Uniune să beneficieze de o nouă sursă secundară de materii prime pe piața Uniunii și să își reducă posibila dependență excesivă de importurile de roci fosfatice. |
|
(151) |
În urma comunicării documentului informativ, mai multe părți interesate au pus sub semnul întrebării relevanța dezvoltării de noi tehnologii în analiza interesului Uniunii. Aceste părți au pus la îndoială faptul că neinstituirea de măsuri antidumping ar duce la dispariția industriei din Uniune și au susținut că, prin urmare, este probabil ca investițiile în această tehnologie să continue. De asemenea, părțile au afirmat că inițiativa de tip „cradle-to-cradle” nu este unică și că mai multe alte societăți din Uniune investesc în tehnologii de reciclare alternative pentru fosfat care sunt considerate a fi mai viabile din punct de vedere economic. În fine, s-a afirmat că tehnologia de tip „cradle-to-cradle” ar fi benefică în principal pentru piața captivă a industriei din Uniune și, prin urmare, utilizatorii nu ar obține avantaje. |
|
(152) |
Este de remarcat că evoluțiile observate după PA (faliment) nu par să sprijine afirmațiile de mai sus. Ar trebui remarcat, de asemenea, că abordarea de tip „cradle-to-cradle”, chiar dacă nu este unică, rămâne un element important pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de materii prime primare și indirect de importurile de fosfor alb din țări terțe și va avantaja toți utilizatorii, în cazul unei reușite. În fine, nu există nicio dovadă în dosar pe baza căreia să se fi putut concluziona că abordarea de tip „cradle-to-cradle” nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. |
|
(153) |
Pe de altă parte, în cazul în care măsurile nu ar fi instituite, perspectivele de viabilitate ale industriei din Uniune pe piața liberă ar fi considerabil compromise și este foarte probabil ca industria din Uniune să fie forțată să-și oprească în mod permanent producția. Consecința probabilă ar fi întreruperea producției pentru piața liberă a industriei din Uniune. Aceasta ar însemna ca Uniunea să devină total dependentă de importurile din țări terțe de la un număr limitat de producători de fosfor alb, care reprezintă baza pentru numeroase aplicații în aval fabricate în Uniune. |
|
(154) |
Efectul importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra pieței captive a industriei din Uniune a fost, de asemenea, luat în considerare. Ancheta a arătat că impunerea de măsuri ar compensa dezavantajul concurențial cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping pe piața din aval. |
|
(155) |
Pe de altă parte, în cazul în care nu s-ar impune măsuri și industria din Uniune ar trebuit să își înceteze producția în mod permanent, este de așteptat ca industria din Uniune să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește procurarea cantității mari de fosfor alb necesare pentru producția produselor sale din aval. Mai multe părți interesate au afirmat că analiza interesului industriei din Uniune ar trebui să se refere numai la vânzările pe piața liberă. Ca răspuns la această afirmație, ar trebui să se remarce faptul că, după cum s-a menționat în considerentul 53, industria din Uniune este integrată vertical și o parte semnificativă din producția sa este într-adevăr destinată utilizării captive. Cu toate acestea, proporția de vânzări pe piața liberă și pe piața captivă nu este un parametru stabil și evoluțiile recente au demonstrat că utilizarea captivă nu poate fi susținută ca atare, fără vânzările de fosfor alb pe piața liberă. |
|
(156) |
Ținând cont de considerațiile de mai sus, s-a concluzionat că instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor produsului în cauză originar din Kazahstan ar fi în interesul industriei din Uniune. |
3. INTERESUL UTILIZATORILOR
3.1. Generalități
|
(157) |
În urma avizului de deschidere, peste treizeci de părți interesate s-au făcut cunoscute și și-au declarat interesul în procedură. Ancheta a arătat că părțile care s-au făcut cunoscute au fost mai ales utilizatori; unii dintre aceștia importă ei înșiși produsul în cauză. |
|
(158) |
Unsprezece societăți s-au definit drept utilizatori și au completat chestionare. Aceste societăți au reprezentat marea majoritate a importurilor produsului în cauză în cursul PA și un procent semnificativ din consumul total din Uniune. Acești utilizatori au reprezentat aproape întreaga gamă de produse din aval. Prin urmare, acestea constituie un grup reprezentativ asupra cărora s-ar putea evalua impactul măsurilor instituite asupra importurilor de produs în cauză în raport cu activitatea lor legată de produse finite care încorporează produsul în cauză. |
|
(159) |
Celelalte societăți au fost utilizatori, care fie utilizau în mod direct produsul în cauză, fie utilizau produse din aval în care produsul în cauză reprezintă o componentă importantă. Ținând cont că utilizatorii produc mai ales mărfuri sau produse intermediare care utilizează produsul în cauză și care sunt apoi transformate mai departe de către alți utilizatori în produse finite din aval, s-a considerat adecvat să se acorde tuturor societăților care s-au făcut cunoscute ocazia să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații, chiar și în cazul în care acestea nu au fost utilizatori direcți. |
3.2. Impact asupra utilizatorilor
3.2.1. Generalități
|
(160) |
În esență, utilizatorii produsului în cauză pot fi împărțiți în două segmente: derivați acizi (în special producția de acid fosforic) și derivați non-acizi (precum pentasulfură de fosfor, triclorură de fosfor, fosfor roșu, substanțe ignifuge). În plus, s-a ținut cont și de utilizatorii din aval. |
3.2.2. Segmentul derivaților acizi
|
(161) |
Segmentul derivaților acizi vizează în principal producția de acid fosforic termic și a derivaților acestuia în aditivi alimentari. Proporția de produs în cauză în produsele finite din acest segment este ridicată în cifra de afaceri totală. În plus, s-a constatat un cost semnificativ al produsului în cauză în raport cu costul produselor finite. Acest lucru se datorează faptului că procesul de producție al acestor utilizatori necesită un input suplimentar limitat în afară de principala materie primă, care este fosforul alb. |
|
(162) |
Având în vedere cele de mai sus, se poate preconiza că instituirea de măsuri ar avea un impact important asupra utilizatorilor din acest segment. Deși ancheta a arătat că utilizatorii din acest segment au înregistrat profituri ridicate în cursul PA, rentabilitatea lor a variat considerabil între 2008 și PA, atingând niveluri mult mai scăzute decât în anii de dinainte de PA. În plus, s-a afirmat că instituirea unei taxe nu poate fi repercutată asupra clienților. Având în vedere cele de mai sus, se preconizează că o taxă antidumping ar putea, într-adevăr, avea un efect semnificativ asupra rentabilității utilizatorilor din segmentul derivaților acidului, ceea ce ar putea genera chiar pierderi și în final ar putea pune în pericol existența acestora. |
|
(163) |
În urma comunicării documentului informativ, un utilizator a afirmat că produsul fabricat de industria din Uniune prezintă un grad de puritate mai mare decât produsul utilizat în mod normal în segmentul derivaților acizi. Produsul în cauză importat din Kazahstan prezenta o puritate inferioară și era mai potrivit pentru a fi utilizat în segmentul derivaților acizi. Prin urmare, industria Uniunii nu a fost considerată un furnizor alternativ în acest segment. |
|
(164) |
Acest argument a fost prezentat doar într-o etapă foarte avansată a procedurii. Partea în cauză nu prezentat niciun element de probă în sprijinul afirmațiilor de mai sus. Mai mult, ele nu au contestat faptul că, așa cum s-a concluzionat în considerentele 13-17 de mai sus, fosforul alb produs și vândut în Uniune de către industria din Uniune și fosforul alb produs în țara în cauză și exportat către Uniune au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
3.2.3. Segmentul derivaților non-acizi
|
(165) |
Segmentul derivaților non-acizi vizează o gamă mai largă de produse cu aplicații variate, precum materiale ignifuge, produse pentru tratarea apelor, aditivi lubrifianți în industria autovehiculelor, produse farmaceutice și produse chimice agricole. Costul produsului în cauză în raport cu costul total al produsului finit variază considerabil între utilizatorii respectivi, în funcție de produsul din aval fabricat. |
|
(166) |
După comunicarea documentului informativ, unii utilizatori au furnizat o defalcare mai detaliată a costurilor lor și în special a costului produsului în cauză în ansamblul costurilor lor. Cifrele furnizate în chestionar au fost raportate pe o bază agregată și au arătat că fosforul alb a reprezentat de la mai puțin de 5 % până la aproximativ 30 % din costul produselor finite. Cu toate acestea, informațiile furnizate după comunicarea documentului informativ au indicat faptul că, pentru anumite tipuri de produse, aceste costuri ar putea fi mult mai mari. |
|
(167) |
Utilizatorii din acest segment au avut o gamă mai largă de furnizori și nu s-au aprovizionat în exclusivitate cu fosfor alb din Kazahstan. |
|
(168) |
Utilizatorii din acest segment au produs, de asemenea, o gamă mai variată de produse, iar proporția produselor finite care conțin fosfor alb în totalitatea activității lor a variat, prin urmare, între sub 5 % și peste 75 %. Rentabilitatea produsului finit care încorporează fosforul alb a variat și a ajuns până la peste 10 %. În general, se observă că, pentru societățile în cazul cărora nivelurile de profit au fost mai scăzute, importanța produselor care încorporează fosforul alb în raport cu cifra de afaceri totală a activității de ansamblu a fost, de asemenea, redusă. Rezultă că, în astfel de cazuri, impactul instituirii măsurilor ar trebui să fie limitat, deși nu neglijabil, presupunând că utilizatorii din acest segment nu ar fi în măsură să transfere nicio majorare a prețurilor asupra clienților lor din aval și că Kazahstan va fi singurul lor furnizor. |
3.2.4. Utilizatorii din aval
|
(169) |
Impactul taxei asupra utilizatorilor din aval va fi încă o dată diluat, deoarece aceasta are doar un impact marginal asupra costurilor de producție. Ancheta a arătat, de asemenea, că utilizatorii din aval care au cooperat aveau marje de profit de până la peste 15 %. În plus, având în vedere că utilizatorii direcți au afirmat că ei nu vor putea să transfere nicio creștere de preț la clienții lor din aval, este incert dacă va exista vreun impact. |
|
(170) |
În urma comunicării documentului informativ, un utilizator din aval a susținut că, în ciuda concluziilor din considerentul 169 de mai sus, instituirea de taxe antidumping ar afecta utilizatorii din aval deoarece furnizorii vor repercuta creșterea costurilor asupra lor. Cu toate acestea, această societate nu a furnizat niciun fel de date care să confirme această afirmație și, prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(171) |
Pe această bază, s-a concluzionat că taxele antidumping ar avea doar un impact foarte limitat, sau chiar niciunul, asupra rentabilității utilizatorilor din aval. |
3.2.5. Concurența pe piața produselor derivate
|
(172) |
Mai mulți utilizatori au susținut că, în cazul instituirii de măsuri, și-ar pierde competitivitatea în ceea ce privește importurile de produse derivate din Republica Populară Chineză. Totuși, nu s-a furnizat nicio dovadă concretă în acest sens. |
|
(173) |
În acest sens, se remarcă faptul că o taxă antidumping are rolul de a restabili condițiile de concurență echitabilă pe piața de fosfor alb din Uniune. Nu au existat probe care să arate că importurile de produse derivate din fosfor alb din Republica Populară Chineză au crescut considerabil în ultimii ani sau ar putea să crească în viitorul apropiat. În plus, nu a existat niciun element de probă în dosar care să arate în ce condiții ar fi efectuate aceste importuri sau la ce niveluri de preț. Pe această bază, afirmația a fost respinsă. |
3.2.6. Ocuparea forței de muncă
|
(174) |
Anumite părți interesate au susținut că numărul angajaților din industria utilizatoare în ansamblu este mai mare decât cei din industria Uniunii și că, prin urmare, instituirea unor măsuri antidumping ar fi împotriva interesului global al Uniunii. |
|
(175) |
Se remarcă faptul că analiza interesului Uniunii nu se limitează la o simplă comparație între numărul de angajați din industria din Uniune, pe de o parte, și cei din industria utilizatoare, pe de altă parte. Prin urmare, faptul că utilizatorii oferă un număr mai mare de locuri de muncă nu este suficient, în sine, să se concluzioneze că măsurile ar fi împotriva interesului general al industriei Uniunii. Ancheta analizează în schimb impactul instituirii sau neinstituirii de măsuri asupra activităților economice și a rentabilității utilizatorilor în cauză, pe de o parte, și asupra industriei din Uniune, pe de altă parte. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
3.2.7. Concluzie
|
(176) |
Analiza de mai sus a arătat că instituirea măsurilor ar afecta utilizatorii în ambele segmente, cu toate acestea, într-o măsură mai mică în segmentul derivaților non-acizi. În special, fosforul alb constituie o parte importantă din costul de producție în segmentul derivaților acizi și, prin urmare, instituirea unei taxe ar avea un efect semnificativ asupra costurilor și rentabilității lor. Ancheta a arătat, de asemenea, că instituirea de măsuri ar pune în pericol însăși existența utilizatorilor în acest segment. |
4. INIȚIATIVA UNIUNII EUROPENE PRIVIND MATERIILE PRIME
|
(177) |
Anumite părți interesate au susținut că instituirea de măsuri ar fi în contradicție cu „Inițiativa privind materiile prime” a Uniunii Europene (3), introdusă pentru a promova, printre altele, aprovizionarea durabilă cu materii prime, precum și utilizarea eficientă a resurselor. Cu toate acestea, inițiativa privind materiile prime nu este un obstacol în calea instituirii de măsuri antidumping care urmăresc să restabilească condiții de concurență echitabile și abordează astfel concurența neloială cauzată de practicile de dumping. |
|
(178) |
În orice caz, s-ar părea că într-o piață caracterizată de câțiva producători la scară mondială, menținerea existenței producției din Uniune pentru o materie primă importantă ar fi în deplină concordanță cu obiectivul de a asigura o aprovizionare durabilă cu materii prime pe piața Uniunii. |
5. ASPECTE LEGATE DE CONCURENȚĂ
|
(179) |
Anumite părți interesate au susținut că instituirea de măsuri ar duce la un abuz de poziție dominantă din partea industriei din Uniune, deoarece piața Uniunii ar fi închisă aprovizionării din alte surse. Această afirmație a fost susținută de afirmația că, în trecut, industria din Uniune a utilizat introducerea de restricții la exporturile chineze, pentru a-și ridica prețurile pe piața Uniunii. Cu toate acestea, nu s-a furnizat nicio dovadă cu privire la abuzul de poziție dominantă. |
|
(180) |
În considerentul de mai sus, se reamintește că cota de piață a industriei din Uniune s-a redus considerabil în cursul perioadei examinate. Dimpotrivă, cota de piață a producătorului-exportator pe piața liberă a crescut substanțial, el devenind în prezent, de departe, cel mai mare furnizor pe piața Uniunii. |
|
(181) |
În plus, nivelurile de subcotare calculate în această anchetă (a se vedea considerentul 71) au fost mai mari decât nivelul dumpingului constatat (considerentul 48 de mai sus), ceea ce a arătat că, chiar și în cazul instituirii de măsuri antidumping, prin aplicarea regulii taxei celei mai mici, nivelurile prețurilor importurilor din Kazahstan vor rămâne, probabil, sub cele ale prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune. Prin urmare, este puțin probabil ca importurile să înceteze din cauza măsurilor. |
|
(182) |
Se reamintește, de asemenea, că importul de fosfor alb din Republica Populară Chineză și Vietnam pe piața Uniunii a continuat în întreaga perioadă examinată, în pofida restricțiilor la exporturi în vigoare în Republica Populară Chineză și că este probabil să continue. |
|
(183) |
În urma comunicării documentului informativ, mai multe părți interesate au susținut că instituirea unor taxe ar crește costurile pentru utilizatori și, în același timp, industria Uniunii de pe piața produselor derivate (utilizare captivă) nu ar fi afectată în aceeași măsură de taxe. Acest lucru ar crea un avantaj competitiv pentru industria din Uniune pe piața produselor derivate și ar putea duce la o poziție dominantă a industriei din Uniune pe piața din aval. Totuși, după cum s-a arătat deja în considerentul 181, nivelurile de subcotare calculate în această anchetă au fost mai mari decât nivelul dumpingului constatat, ceea ce a arătat că, chiar și în cazul instituirii de măsuri antidumping, prin aplicarea regulii taxei celei mai mici, nivelurile prețurilor importurilor din Kazahstan vor rămâne, probabil, sub cele ale prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune pe piața liberă și pe piața captivă. Prin urmare, afirmația potrivit căreia instituirea de măsuri ar conduce la un abuz de poziție dominantă de către industria din Uniune pe piața produselor derivate trebuie să fie respinsă. |
|
(184) |
Ținând cont de considerațiile de mai sus, s-a putut concluziona, prin urmare, că instituirea de măsuri antidumping nu ar avea un efect de denaturare a pieței Uniunii. |
6. BALANȚA COMERCIALĂ ÎNTRE KAZAHSTAN ȘI UNIUNE
|
(185) |
Producătorul-exportator cooperant a susținut că este un importator major de echipamente și mașini din Uniune pentru producția produsului în cauză. În această privință, s-a afirmat că, dacă se impun măsuri antidumping, acestea ar afecta balanța comercială între Uniune și Kazahstan, deoarece producătorul-exportator cooperant ar înceta să importe astfel de echipamente din Uniune. |
|
(186) |
Scopul impunerii de măsuri de protecție comercială este de a se remedia practicile comerciale incorecte și nu are nicio legătură cu achiziționarea de mașini și echipamente pentru procesul de fabricație a produsului în cauză. Acest argument trebuie, prin urmare, să fie considerat irelevant în sensul prezentei anchete antidumping. |
7. SISTEMUL GENERALIZAT DE PREFERINȚE
|
(187) |
În urma comunicării documentului informativ, mai multe părți interesate au afirmat că impactul asupra utilizatorilor va fi accentuat de faptul că, pe lângă o eventuală taxă antidumping, importurile produsului în cauză, vor fi, de asemenea, supuse unei taxe vamale normale începând cu 1 ianuarie 2014. |
|
(188) |
Se precizează că, într-adevăr, în cadrul noului sistem generalizat de preferințe al Uniunii Europene (SGP) care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014, Kazahstan nu va mai figura pe lista țărilor beneficiare. Prin urmare, de la 1 ianuarie 2014 și atât timp cât această situație persistă, importurile de fosfor alb din Kazahstan vor fi supuse unei taxe normale de 5,5 %. |
|
(189) |
Cu toate acestea, evoluțiile viitoare nu pot fi luate în considerare în analiză, dat fiind că impactul lor exact asupra prețurilor la import și a cantităților importate și efectul unor astfel de evoluții pe piața Uniunii nu pot fi evaluate a priori. Prin urmare, nu pot fi formulate concluzii definitive pe această bază. Afirmația a fost deci respinsă. |
8. CONCLUZIE PRIVIND INTERESUL UNIUNII
|
(190) |
În cazul în care măsurile nu ar fi instituite, este puțin probabil să asistăm la o reluare a producției de fosfor alb pe teritoriul Uniunii și a producției de produse derivate de către industria din Uniune. Pe de altă parte, după cum au susținut, de asemenea, unele părți interesate, instituirea de măsuri ar putea să nu reprezinte un ajutor suficient pentru industria din Uniune, deoarece importurile din Kazahstan, chiar și supuse taxelor, ar rămâne mai competitive în ceea ce privește prețurile decât vânzările industriei din Uniune și, prin urmare, nu s-ar putea garanta că industria din Uniune va depăși situația fragilă actuală. |
|
(191) |
În schimb, s-a constatat că utilizatorii din segmentul derivaților acizi ar putea fi grav afectați de măsurile respective, și în unele cazuri măsurile le-ar putea chiar pune în pericol viabilitatea, deoarece nu ar fi în stare să absoarbă creșterea costurilor și să rămână competitivi pe piața din aval. Producătorii în aval din acest segment ar putea fi obligați să-și înceteze activitatea. |
|
(192) |
În plus, deși ancheta a arătat că se așteaptă ca impactul măsurilor în segmentul derivaților non-acizi să fie, în general, mai puțin pronunțat în comparație cu segmentul derivaților acizi, anumiți utilizatori din acest segment ar putea fi afectați în mod mai semnificativ, în funcție de produsul specific din aval fabricat de aceștia. În ansamblu, impactul taxei în acest segment nu a putut fi considerat ca fiind neglijabil. |
|
(193) |
Trebuie remarcat faptul că utilizatorii care au cooperat și au furnizat informațiile necesare în această procedură au reprezentat aproape totalitatea importurilor din țara în cauză și o proporție foarte mare din consumul de fosfor alb pe piața liberă. Ei s-au opus puternic instituirii de taxe antidumping, din cauza impactului asupra costurilor lor care, au arătat ei, nu ar putea sau nu ar fi putea fi repercutate în totalitate asupra prețurilor lor de vânzare, fapt care ar putea conduce la o deteriorare a situației lor economice și financiare și la o eventuală încetare a producției. |
|
(194) |
Aceasta se datorează în principal faptului că aproape toți utilizatorii care s-au manifestat consideră că fosforul alb este o materie primă foarte importantă în procesul lor de producție, care reprezintă o parte considerabilă din totalul costurilor de producție, astfel cum s-a menționat mai sus în considerentele 161 și 166. Orice taxă antidumping are, prin urmare, un impact direct și semnificativ asupra costurilor lor, în timp ce creșterea costurilor nu poate fi repercutată asupra industriilor din aval. |
|
(195) |
După cum se menționează în considerentul 190, beneficiul pe care l-ar obține industria din Uniune în urma instituirii unei taxe antidumping este nesigur. Aceasta se datorează situației actuale de tranziție a industriei din Uniune și incertitudinii cu privire la dezvoltarea viitoare a acesteia, precum și faptului că este foarte probabil ca prețurile importurilor din Kazahstan să rămână net inferioare prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, chiar dacă vor fi instituite măsuri antidumping. În aceste condiții, s-a considerat că efectul negativ probabil al oricărei taxe antidumping asupra industriilor din aval compensează efectele pozitive estimate ale taxei asupra industriei din Uniune. |
|
(196) |
Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat în final că impactul negativ al măsurilor asupra utilizatorilor este mai semnificativ decât beneficiul global pentru industria din Uniune. Prin urmare, în acest caz, se consideră că, în pofida concluziei privind dumpingul prejudiciabil, poate fi concluzionat în mod clar că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping. |
G. PROPUNERE PENTRU ÎNCHEIEREA PROCEDURII
|
(197) |
Având în vedere concluziile formulate anterior în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, în conformitate cu articolul 9 și cu articolul 21 din regulamentul de bază, procedura ar trebui să fie încheiată fără instituirea de măsuri. |
|
(198) |
Toate părțile în cauză au fost informate cu privire la constatările finale și în legătură cu intenția de a încheia procedura și au avut posibilitatea de a prezenta observații. Observațiile lor au fost luate în considerare, dar nu au modificat concluziile de mai sus, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Procedura antidumping privind importurile de fosfor alb, denumit și fosfor elementar sau galben, originar din Republica Kazahstan, se încheie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 13 februarie 2013.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(2) JO C 369, 17.12.2011, p. 19.
(3) COM(2008) 699 final.
Rectificări
|
14.2.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/59 |
Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 758/2011 al Comisiei din 1 august 2011 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1291/2009 privind selectarea exploatațiilor cu evidență contabilă proprie în vederea determinării veniturilor exploatațiilor agricole
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 199 din 2 august 2011 )
La pagina 43, în anexă, la punctul 3, privind anexa la Regulamentul (UE) nr. 1291/2009:
în loc de:
|
|
„UNGARIA |
|
|
764 |
Alföld |
1 016 |
|
767 |
Dunántúl |
675 |
|
768 |
Észak-Magyarország |
209 |
|
Total Ungaria |
1 900 ”, |
|
se va citi:
|
|
„UNGARIA |
|
|
767 |
Alföld |
1 016 |
|
768 |
Dunántúl |
675 |
|
764 |
Észak-Magyarország |
209 |
|
Total Ungaria |
1 900 ”. |
|