Jurnalul Oficial L 28/2022

9.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 28/5

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/168 AL COMISIEI

din 8 februarie 2022

de autorizare a introducerii pe piață a bacteriei Akkermansia muciniphila pasteurizate ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (1), în special articolul 12,

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)	În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2) prin care a fost stabilită o listă a Uniunii conținând alimentele noi autorizate.

(3)

La 24 octombrie 2019, societatea A-Mansia Biotech S.A. (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei o cerere, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, de introducere a bacteriei Akkermansia muciniphila pasteurizate pe piața Uniunii ca aliment nou. Solicitantul a cerut ca bacteria Akkermansia muciniphila pasteurizată să fie folosită ca aliment nou la un nivel maxim de 5 x 1010 celule pe zi în suplimentele alimentare astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), și în alimentele destinate unor scopuri medicale speciale astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), destinate populației adulte, excluzând femeile însărcinate și femeile care alăptează.

(4)

De asemenea, la 24 octombrie 2019, solicitantul a înaintat Comisiei o cerere de protecție a datelor ce constituie obiectul dreptului de proprietate pentru un număr de studii prezentate în sprijinul cererii, respectiv un test de mutație inversă pe bacterii (5), un test in vitro de micronucleu pe celule de mamifere (6), un studiu de 14 zile cu doză variabilă privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani (7), un studiu de 90 de zile privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani (8), datele publicate privind toxicitatea (9), un studiu de validare privind citometria de flux (10) și un studiu privind rezistența la antimicrobiene (11).

(5)	La 19 mai 2020, Comisia a solicitat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”), în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283, să efectueze o evaluare a bacteriei Akkermansia muciniphila pasteurizate ca aliment nou.

(6)	La 7 iulie 2021, autoritatea și-a adoptat avizul științific privind siguranța bacteriei Akkermansia muciniphila pasteurizate ca aliment nou, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 (12).

(7)

În avizul său științific, autoritatea a concluzionat că bacteria Akkermansia muciniphila pasteurizată este sigură dacă se respectă condițiile de utilizare propuse pentru populația-țintă propusă, la un nivel maxim de 3,4 × 1010 celule/zi. Prin urmare, avizul științific respectiv oferă suficiente motive pentru a se stabili că bacteria Akkermansia muciniphila pasteurizată, atunci când este utilizată la un nivel maxim de 3,4 × 1010 celule/zi în suplimentele alimentare și în alimentele destinate unor scopuri medicale speciale destinate populației adulte, excluzând femeile însărcinate și femeile care alăptează, îndeplinește condițiile de introducere pe piață în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(8)

În avizul său științific, autoritatea a menționat că concluzia sa privind siguranța alimentului nou s-a bazat pe datele testului de mutație inversă pe bacterii, ale testului in vitro de micronucleu pe celule de mamifere, ale studiului de 14 zile cu doză variabilă privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani, ale studiului de 90 de zile privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani, ale studiului de validare a metodei de analiză a compoziției pentru studiul de 90 de zile privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani și ale studiului privind rezistența la antimicrobiene.

(9)

Comisia a cerut solicitantului să aducă clarificări suplimentare pentru justificarea furnizată legată de deținerea dreptului de proprietate asupra datelor respective, precum și să clarifice solicitarea unui drept exclusiv de a face trimiteri la datele respective, în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(10)

Solicitantul a declarat că, la momentul depunerii cererii, deținea drepturi de proprietate și drepturi exclusive de a face trimiteri la datele obținute în urma testului de mutație inversă pe bacterii, a testului in vitro de micronucleu pe celule de mamifere, a studiului de 14 zile cu doză variabilă privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani, a studiului de 90 de zile privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani, a datelor publicate privind toxicitatea, a studiului de validare privind citometria de flux și a studiului privind rezistența la antimicrobiene și că, prin urmare, terții nu puteau să aibă acces sau să utilizeze studiile respective în mod legal.

(11)

Comisia a evaluat toate informațiile furnizate de către solicitant și a considerat că solicitantul a justificat în mod suficient îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283. Prin urmare, datele incluse în dosarul solicitantului, obținute în urma testului de mutație inversă pe bacterii, a testului in vitro de micronucleu pe celule de mamifere, a studiului de 14 zile cu doză variabilă privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani, a studiului de 90 de zile privind toxicitatea orală efectuat pe șobolani, a datelor publicate privind toxicitatea, a studiului de validare privind citometria de flux și a studiului privind rezistența la antimicrobiene, date pe care autoritatea și-a bazat concluzia privind siguranța alimentului nou și în lipsa cărora alimentul nou nu ar fi putut fi evaluat de către autoritate, nu trebuie să fie utilizate de autoritate în beneficiul unui solicitant ulterior timp de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În consecință, este necesar ca solicitantul să fie singurul autorizat să introducă bacteria Akkermansia muciniphila pasteurizată pe piața Uniunii în cursul perioadei respective.

(12)

Cu toate acestea, restricționarea autorizării bacteriei Akkermansia muciniphila pasteurizate și a trimiterii la datele cuprinse în dosarul solicitantului în sensul utilizării exclusive de către acesta nu împiedică alți solicitanți să solicite o autorizație de introducere pe piață a aceluiași aliment nou, cu condiția ca cererea lor să se bazeze pe informații obținute în mod legal, care să justifice autorizarea.

(13)	Prin urmare, anexa la Regulamentul (UE) 2017/2470 trebuie modificată în consecință.

(14)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Bacteria Akkermansia muciniphila pasteurizată, cu specificațiile din anexa la prezentul regulament, se include în lista cu alimentele noi autorizate a Uniunii, stabilită în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470.

(2) Pe o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, numai solicitantul inițial:

Societatea: A-Mansia Biotech S.A.;

Adresa: rue Granbonpré, 11 Bâtiment H 1435 Mont-Saint-Guibert, Belgia,

este autorizat să introducă pe piața Uniunii alimentul nou menționat la alineatul (1), cu excepția cazului în care un solicitant ulterior obține autorizația pentru alimentul nou respectiv fără a face trimitere la datele protejate în temeiul articolului 2 sau cu acordul societății A-Mansia Biotech S.A.

(3) Rubrica din lista Uniunii menționată la alineatul (1) include condițiile de utilizare și cerințele de etichetare stabilite în anexă.

Articolul 2

Datele științifice cuprinse în dosarul de cerere, pe baza cărora autoritatea a evaluat alimentul nou menționat la articolul 1 asupra cărora solicitantul cere să dețină drepturile de proprietate și în absența cărora alimentul nou nu ar fi putut să fie autorizat, nu sunt utilizate în beneficiul unui solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament fără acordul societății A-Mansia Biotech S.A.

Articolul 3

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 februarie 2022.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 327, 11.12.2015, p. 1.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei din 20 decembrie 2017 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele noi (JO L 351, 30.12.2017, p. 72).

(3) Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (JO L 183, 12.7.2002, p. 51).

(4) Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei (JO L 181, 29.6.2013, p. 35).

(5) Brient, 2019a (nepublicat).

(6) Brient, 2019b (nepublicat).

(7) Bracken, 2019a (nepublicat).

(8) Bracken, 2019b (nepublicat).

(9) Druart, C., Plovier, H., Van Hul, M., Brient, A., Phipps, K.R., de Vos, W.M., și Cani, P.D., 2020. Toxicological Safety evaluation of pasteurized Akkermansia muciniphila. Journal of Applied Toxicology, 41:276-290.

(10) Jensen, 2019 (nepublicat).

(11) Gueimonde, 2019 (nepublicat).

(12) Siguranța bacteriei Akkermansia muciniphila pasteurizate ca aliment nou în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2015/2283; EFSA Journal 2021:19(9):6780.

ANEXĂ

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică după cum urmează:

În tabelul 1 (Alimente noi autorizate), se introduce următoarea rubrică:

Aliment nou autorizat	Condițiile în care poate fi utilizat alimentul nou		Cerințe specifice suplimentare privind etichetarea	Alte cerințe	Protecția datelor
	Categorie specifică de alimente	Niveluri maxime
„ Akkermansia muciniphila (pasteurizată)	Alimente destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 609/2013, destinate populației adulte, cu excepția femeilor însărcinate și a femeilor care alăptează	3,4 × 1010 celule/zi	Denumirea alimentului nou de pe eticheta produselor alimentare care îl conțin este «Akkermansia muciniphila pasteurizată».		Autorizat la data de 1 martie 2022. Această includere se bazează pe dovezi științifice și date științifice care constituie obiectul dreptului de proprietate, protejate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/2283. Solicitant: A-Mansia Biotech S.A., rue Granbonpré, 11, Bâtiment H, 1435 Mont-Saint-Guibert. Belgia. Pe perioada protecției datelor, alimentul nou Akkermansia muciniphila pasteurizată este autorizat pentru introducere pe piața Uniunii numai de către A-Mansia Biotech S.A., cu excepția cazului în care un solicitant ulterior obține autorizația pentru alimentul nou fără a face trimitere la dovezile științifice sau la datele științifice care constituie obiectul dreptului de proprietate, protejate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/2283 sau cu acordul societății A-Mansia Biotech S.A. Data de încheiere a protecției datelor: 1 martie 2027.”
	Suplimente alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE, destinate populației adulte, cu excepția femeilor însărcinate și a femeilor care alăptează	3,4 × 1010 celule/zi	Etichetarea suplimentelor alimentare care conțin Akkermansia muciniphila pasteurizată trebuie să cuprindă o mențiune care să indice că acestea trebuie să fie consumate numai de către adulți, cu excepția femeilor însărcinate și a femeilor care alăptează.

În tabelul 2 (Specificații), se introduce următoarea rubrică:

Alimente noi autorizate

Specificații

„ Akkermansia muciniphila (pasteurizată)

Descriere:

Akkermansia muciniphila pasteurizată (tulpina ATCC BAA-835, CIP 107961) este produsă prin creșterea anaerobă a bacteriilor urmată de pasteurizare, concentrație celulară, crioconservare și liofilizare.

Caracteristici/Compoziție:

Total număr de celule A. muciniphila (celule/g): între 2,5 × 1010 și 2,5 × 1012

Număr viabil de celule A. muciniphila (CFU/g): < 10 (LOD) (*)

Activitatea apei: ≤ 0,43

Umiditate (%): ≤ 12,0

Proteine (%): ≤ 35,0

Grăsimi (%): ≤ 4,0

Cenușă brută (%): ≤ 21,0

Carbohidrați (%): 36,0-86,0

Criterii microbiologice:

Număr total de bacterii mezofile aerobe: ≤ 500 CFU (**)/g

Bacterii anaerobe sulfitreductoare: ≤ 50 CFU/g

Stafilococi coagulazo-pozitivi: ≤ 10 CFU/g

Enterobacterii: ≤ 10 CFU/g

Drojdii: ≤ 10 CFU/g

Mucegaiuri: ≤ 10 CFU/g

Bacillus cereus: ≤ 100 CFU/g

Listeria spp.: Absență în 25 g

Salmonella spp.: Absență în 25 g

Escherichia coli: Absență în 1 g

(*)	LOD: limită de detecție.

(**)	Unități formatoare de colonii.”

9.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 28/10

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/169 AL COMISIEI

din 8 februarie 2022

de autorizare a introducerii pe piață a viermelui galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)	În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2) prin care a fost stabilită o listă a Uniunii conținând alimentele noi autorizate.

(3)

La 28 decembrie 2018, societatea Fair Insects BV (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei o cerere, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, în vederea introducerii pe piața Uniunii, ca aliment nou, a viermelui galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră. Solicitantul a cerut utilizarea viermelui galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră într-o serie de produse alimentare destinate populației generale.

(4)

De asemenea, solicitantul a prezentat Comisiei o cerere de protecție a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate pentru o serie de date transmise în sprijinul cererii, și anume, descrierea detaliată a procesului de producție (3), datele analitice privind compoziția (4), studiile de stabilitate (5), studiul de digestibilitate a proteinelor (6), studiul de citotoxicitate, inclusiv rapoartele complete ale studiilor (7), lista de date analitice privind compoziția (8), evaluarea ingestiei alimentare, precum și utilizările și nivelurile de utilizare propuse (9).

(5)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) la data de 9 august 2019, solicitându-i să furnizeze un aviz științific prin efectuarea unei evaluări privind preparatele congelate și uscate obținute din viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) ca aliment nou.

(6)

La 7 iulie 2021, autoritatea a adoptat, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283, un aviz științific privind „Siguranța preparatelor congelate și uscate obținute din viermele galben de făină întreg (larva de Tenebrio molitor) ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283” (10).

(7)

În avizul său, autoritatea a concluzionat că viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră este sigur pentru utilizările propuse și la nivelurile de utilizare propuse. Prin urmare, avizul autorității oferă suficiente motive pentru a se stabili că viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră, în condițiile de utilizare specifice, îndeplinește cerințele de introducere pe piață în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(8)

În avizul respectiv și în avizul autorității referitor la „Avizul științific privind siguranța viermelui galben de făină sub formă uscată (larva de Tenebrio molitor) ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283” (11), autoritatea a concluzionat, de asemenea, pe baza unui număr limitat de dovezi publicate privind alergia alimentară la insecte, că consumul alimentului nou poate provoca sensibilizare primară și reacții alergice la proteinele viermelui galben de făină. În conformitate cu recomandarea autorității de a efectua cercetări privind alergenicitatea la larva de Tenebrio molitor, Comisia analizează în prezent modalitățile de efectuare a cercetărilor necesare. Până la generarea datelor de cercetare și evaluarea acestora de către autoritate și având în vedere faptul că, până în prezent, numai cele câteva cazuri de alergii au fost raportate în conformitate cu datele disponibile din industria larvelor de Tenebrio molitor (12), Comisia consideră că nu este necesar să se includă în lista de alimente noi a Uniunii niciun fel de cerințe obligatorii de etichetare cu privire la potențialul larvei de Tenebrio molitor de a cauza sensibilizare primară.

(9)

De asemenea, potrivit avizelor autorității, consumul alimentului nou poate cauza reacții alergice la persoanele care sunt alergice la crustacee și la acarieni din cauza reactivității încrucișate. În plus, autoritatea a remarcat faptul că acest aliment nou poate conține alergeni suplimentari, în cazul în care acești alergeni sunt prezenți în hrana insectelor. Printre aceștia se pot număra alergenii menționați în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Prin urmare, este oportun ca viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră pusă la dispoziția consumatorilor ca atare și alimentele care conțin aceste preparate să fie etichetate în mod corespunzător, cu respectarea cerințelor de la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2015/2283 și din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

(10)

În avizul său, autoritatea a remarcat că descrierea detaliată a procesului de producție, datele analitice privind compoziția, studiile de stabilitate, studiul de digestibilitate a proteinelor, studiul de citotoxicitate, inclusiv rapoartele complete ale studiilor, au servit drept bază pentru stabilirea siguranței alimentului nou. Autoritatea a remarcat, de asemenea, că nu ar fi putut să ajungă la această concluzie fără datele respective, asupra cărora solicitantul susține că deține drepturile de proprietate.

(11)

Comisia a cerut solicitantului să clarifice suplimentar justificarea pretinderii deținerii dreptului de proprietate asupra datelor respective, precum și clarificarea pretinderii unui drept exclusiv de a face trimiteri la datele respective, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(12)

Solicitantul a declarat că, la momentul transmiterii cererii, deținea dreptul de proprietate asupra respectivelor date și dreptul exclusiv de a face trimitere la ele conform legislației naționale și că, prin urmare, terții nu au dreptul legal de a accesa, de a utiliza sau de a face trimitere la datele respective.

(13)

Comisia a evaluat toate informațiile furnizate de către solicitant și a considerat că solicitantul a justificat în mod suficient îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283. Prin urmare, descrierea detaliată a procesului de producție (14), datele analitice privind compoziția (15), studiile de stabilitate (16), studiul de digestibilitate a proteinelor (17), studiul de citotoxicitate, inclusiv rapoartele complete ale studiilor (18), studii cuprinse în dosarul solicitantului pe care autoritatea și-a bazat concluzia privind siguranța alimentului nou și fără de care autoritatea nu ar fi putut evalua alimentul nou, nu trebuie să fie utilizate în beneficiul niciunui solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În consecință, este necesar ca solicitantul să fie singurul autorizat să introducă viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră pe piața Uniunii în cursul perioadei respective.

(14)

Cu toate acestea, restrângerea autorizării viermelui galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră și a trimiterilor la datele cuprinse în dosarul solicitantului pentru utilizarea exclusivă a solicitantului nu împiedică alți solicitanți să prezinte cereri de autorizații pentru introducerea pe piață a aceluiași aliment nou, cu condiția ca cererile lor să se bazeze pe informații obținute în mod legal, care să justifice autorizarea respectivă în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283.

(15)	Prin urmare, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 trebuie modificată în consecință.

(16)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră, cu specificațiile din anexa la prezentul regulament, se include în lista cu alimente noi autorizate a Uniunii, stabilită în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470.

(2) Pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, numai solicitantul inițial:

Societatea: Fair Insects BV;

Adresa: Industriestraat 3, 5107 NC Dongen, Țările de Jos,

este autorizat să introducă pe piața Uniunii alimentul nou menționat la alineatul (1), cu excepția cazului în care un solicitant ulterior obține autorizația pentru alimentul nou fără a face trimitere la datele protejate în temeiul articolului 2 din prezentul regulament sau cu acordul societății Fair Insects BV.

(3)	Rubrica din lista Uniunii menționată la alineatul (1) include condițiile de utilizare și cerințele de etichetare stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Studiile cuprinse în dosarul de cerere, pe baza cărora autoritatea a evaluat alimentul nou menționat la articolul 1, asupra cărora solicitantul susține că deține drepturile de proprietate și în absența cărora alimentul nou nu ar fi putut să fie autorizat, nu pot fi utilizate în beneficiul niciunui solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, decât cu acordul societății Fair Insects BV.

Articolul 3

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 februarie 2022.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 327, 11.12.2015, p. 1.

(3) Secțiunea 2.3_Procesul de producție, inclusiv actualizări; Apendicele C11; Apendicele C17 – Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(4) Secțiunea 2.4_Date privind compoziția, inclusiv actualizări; Secțiunea 2.9_Informații nutriționale, inclusiv actualizări; Apendicele B4, inclusiv actualizări; Apendicele B5, inclusiv actualizări; Apendicele C20; Apendicele D1, inclusiv actualizări; Apendicele D2, inclusiv actualizări; Apendicele D6, inclusiv actualizări – Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(5) Apendicele 2.4.4_Stabilitate, inclusiv actualizări; Apendicele C21; Apendicele C22; Apendicele D7, inclusiv actualizări – Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(6) Apendicele D4, inclusiv actualizări, Fair Insects BV, 2020 (nepublicat). Studiu DIASS (secțiunea 2.8_actualizări, secțiunea 2.9_actualizări, secțiunea 2.11_actualizări).

(7) Secțiunea 2.10_Informații toxicologice, inclusiv actualizări; Apendicele D5, inclusiv actualizări - Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(8) Apendicele B2, Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(9) Evaluarea ingestiei alimentare de către Schuttelaar & Partners (secțiunea 2.7_actualizări); Datele privind utilizările și nivelurile de utilizare propuse estimate de Schuttelaar & Partners (secțiunea 2.7_actualizări) – Fair Insects BV, 2020 (nepublicat);

(10) EFSA Journal 2021;19(8):6778.

(11) Jurnalul EFSA 2021;19(1):6343.

(12) Larva de Tenebrio molitor se comercializează în mai multe state membre în temeiul măsurilor tranzitorii stabilite la articolul 35 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(13) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(14) Secțiunea 2.3_Procesul de producție, inclusiv actualizări; Apendicele C11; Apendicele C17 – Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(15) Secțiunea 2.4_Date privind compoziția, inclusiv actualizări; Secțiunea 2.9_Informații nutriționale, inclusiv actualizări; Apendicele B4, inclusiv actualizări; Apendicele B5, inclusiv actualizări; Apendicele C20; Apendicele D1, inclusiv actualizări; Apendicele D2, inclusiv actualizări; Apendicele D6, inclusiv actualizări - Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(16) Apendicele 2.4.4_Stabilitate, inclusiv actualizări; Apendicele C21; Apendicele C22; Apendicele D7, inclusiv actualizări - Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

(17) Apendicele D4, inclusiv actualizări, Fair Insects BV, 2020 (nepublicat). Studiu DIASS (secțiunea 2.8_actualizări, secțiunea 2.9_actualizări, secțiunea 2.11_actualizări).

(18) Secțiunea 2.10_Informații toxicologice, inclusiv actualizări; Apendicele D5, inclusiv actualizări - Fair Insects BV, 2020 (nepublicat).

ANEXĂ

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică după cum urmează:

În tabelul 1 (Alimente noi autorizate), se introduce următoarea rubrică:

„Alimente noi autorizate

Condițiile în care poate fi utilizat alimentul nou

Cerințe specifice suplimentare privind etichetarea

Alte cerințe

Protecția datelor

Viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră

Categorie specifică de alimente

Niveluri maxime (g/100 g)

(comercializat ca atare sau reconstituit conform instrucțiunilor)

În funcție de forma utilizată, denumirea alimentului nou de pe eticheta produselor alimentare care îl conțin este «vierme galben de făină în stare congelată (larva de Tenebrio molitor)», «vierme galben de făină uscat (larva de Tenebrio molitor)» sau «vierme galben de făină sub formă de pudră (larva de Tenebrio molitor)».

Pe eticheta produselor alimentare care conțin vierme galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră trebuie să se menționeze că acest ingredient poate provoca reacții alergice consumatorilor cu alergii cunoscute la crustacee, la moluște și la produse derivate din acestea, precum și la acarieni. Această mențiune trebuie să apară în imediata apropiere a listei ingredientelor.

Autorizat la data de 1 martie 2022. Această includere se bazează pe dovezi științifice și date științifice care fac obiectul unui drept de proprietate, protejate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

Solicitantul: Fair Insects BV, Industriestraat 3, 5107 NC Dongen, Țările de Jos.

Pe perioada protecției datelor, alimentul nou este autorizat să fie introdus pe piața Uniunii numai de către Fair Insects BV, cu excepția cazului în care un solicitant ulterior obține autorizația pentru alimentul nou fără a face trimitere la dovezile științifice sau la datele științifice care fac obiectul unui drept de proprietate, protejate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/2283, sau cu acordul Fair Insects BV.

Data de încheiere a protecției datelor: 1 martie 2027”

Congelat

Uscat sau sub formă de pudră

Viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră

Pâine și chifle multicereale; biscuiți crocanți și grisine

Batoane din cereale

Produse pe bază de paste făinoase uscate; preparate pe bază de paste făinoase (cu excepția pastelor uscate expandate); pizza și preparate similare

Produse pe bază de paste făinoase uscate, umplute;

Preamestecuri (uscate) pentru produsele de panificație

Sosuri

Preparate pe bază de cartofi și/sau leguminoase

Zer praf

Produse analoge cărnii

Supe și salate

Chipsuri

Băuturi de tipul berii; băuturi alcoolice mixte; amestecuri pentru băuturi alcoolice

Produse de cofetărie din ciocolată

Fructe cu coajă lemnoasă, semințe oleaginoase și năut

Produse pe bază de lapte fermentat congelate

Preparate din carne

În tabelul 2 (Specificații), se introduce următoarea rubrică:

Alimente noi autorizate

Specificații

«Viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră

Descriere/definiție:

Alimentul nou este viermele galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră Termenul «vierme galben de făină» se referă la forma larvară a speciei Tenebrio molitor, o specie de insecte care aparține familiei Tenebrionidae. Un alt sinonim științific identificat al speciei este Tenebrio molitor Linnaeus.

Viermii galbeni de făină sunt destinați consumului uman în întregime, nefiind eliminată nicio parte.

Insectele trebuie private de hrană cu cel puțin 24 de ore înainte de ucidere prin congelare, pentru a permite larvelor să evacueze conținutul tubului digestiv.

Alimentul nou este destinat introducerii pe piață sub trei forme diferite, și anume: larva de T. molitor întreagă, albită și congelată (congelată); larva de T. molitor întreagă, albită și liofilizată (desicată), care poate fi sub formă de pulbere (pudră).

Parametri

Congelat

Uscat sau sub formă de pudră

Caracteristici/Compoziție

Cenușă

0,9-1,10

3,6-4,1

Umiditate (% g/g):

69-75

≤ 5

Proteină brută (N × 6,25) (% g/g):

14-19

54-60

Grăsimi (% g/g):

—	din care acizi grași saturați (% grăsimi):

7-12,5

20-29

27-30

20-29

Carbohidrați digerabili (% g/g):

1-2

4-8

Fibre alimentare (% g/g)

1,2-3,5

4-6

Chitină (*) (% g/g):

≤ 3

4-9

Indice de peroxid (Meq O2/kg de grăsime):

≤ 5

Contaminanți

Metale grele

Plumb (mg/kg)

≤ 0,01

≤ 0,075

Cadmiu (mg/kg)

≤ 0,05

≤ 0,1

Micotoxine

Aflatoxine (sumă de B1, B2, G1, G2) (μg/kg):

≤ 4

Aflatoxină B1(μg/kg):

≤ 2

Deoxinivalenol (μg/kg):

≤ 200

Ochratoxină A (μg/kg):

≤ 1

Dioxine și PCB

Suma dioxinelor și PCB-urilor de tipul dioxinelor (Concentrațiile limită superioară, OMS-TEQ2005) (**) (pg/g grăsimi)

≤ 0,75

Criterii microbiologice

Număr de microorganisme aerobe (CFU/g)

≤ 105

Enterobacteriaceae (prezumtiv) (CFU/g):

≤ 100

Escherichia coli (CFU/g):

≤ 50

Listeria monocytogenes

Absență în 25 g

Specii de Salmonella

Absență în 25 g

Bacillus cereus (prezumtiv) (CFU/g):

≤ 100

Stafilococi coagulazo-pozitivi (CFU/g):

≤ 100

Bacterii anaerobe sulfitreductoare (CFU/g):

≤ 30

Drojdii și mucegaiuri (CFU/g):

≤ 100

(*)	Chitină calculată ca diferența dintre procentul de conținut de fibre obținute cu ajutorul unui detergent acid și procentul de lignină obținută cu ajutorul unui detergent acid (ADF-ADL), astfel cum este descrisă de Hahn et al. (2018).

(**)	Concentrațiile limită superioară ale sumei dibenzoparadioxinelor policlorurate (PCDD) – dibenzofuranilor policlorurați (PCDF) și a policlorbifenilurilor (PCB) de tipul dioxinelor, exprimată ca echivalent toxic al Organizației Mondiale a Sănătății (utilizând TEF-OMS din 2005)].

CFU: unitate formatoare de colonii.”

9.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 28/21

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/172 A COMISIEI

din 7 februarie 2022

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1538 privind armonizarea spectrului de frecvențe radio pentru utilizarea de dispozitive cu rază mică de acțiune în benzile de frecvențe de 874-876 și 915-921 MHz

[notificată cu numărul C(2022) 608]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (Decizia privind spectrul de frecvențe radio) (1), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Dispozitivele cu rază mică de acțiune sunt de obicei produse destinate vânzării în masă și/sau portabile, care pot fi luate și folosite cu ușurință peste hotare. Prin urmare, diferențele în ceea ce privește condițiile de acces la spectrul de frecvențe radio pot împiedica circulația liberă a acestora, pot mări costurile de producție și pot crea un risc de interferențe prejudiciabile cu alte aplicații și servicii radio din cauza utilizării neautorizate. Decizia 2006/771/CE a Comisiei (2) a armonizat condițiile tehnice de utilizare a spectrului pentru o gamă largă de dispozitive cu rază mică de acțiune care, prin urmare, fac obiectul unui regim de reglementare foarte puțin strict și doar unei autorizații generale în temeiul legislației naționale.

(2)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1538 a Comisiei (3) a armonizat condițiile tehnice de utilizare a benzilor de frecvențe de 874-876 MHz și 915-921 MHz prin soluții avansate din punct de vedere tehnic de identificare prin frecvențe radio („RFID”), precum și prin aplicații ale „internetului obiectelor” bazate pe dispozitive cu rază mică de acțiune ce funcționează în rețea în rețelele de date. În aceste benzi de frecvență, mediul de partajare este diferit de cel aplicabil în temeiul Deciziei 2006/771/CE, prin urmare, este necesar un regim de reglementare specific.

(3)

Deși benzile de 873-874,4 MHz și de 918-919,4 MHz nu sunt armonizate în ceea ce privește utilizarea Sistemului global de comunicații mobile – căi ferate („GSM-R”) prin acte legislative ale Uniunii sau printr-o decizie a Comitetului european pentru comunicații („ECC”), aceste benzi de frecvențe pot fi utilizate în acest scop la nivel național, sub rezerva unei decizii naționale în conformitate cu Reglementările privind radiocomunicațiile ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. Prin urmare, în cazul în care condițiile tehnice armonizate nu ar fi suficiente pentru a proteja utilizarea acestor benzi pentru o extindere națională a GSM pentru căi ferate („E-GSM-R”), statele membre în cauză sunt autorizate să supună utilizarea dispozitivelor cu rază mică de acțiune unor cerințe suplimentare fără a afecta condițiile tehnice armonizate de acces la spectrul de frecvențe radio pentru dispozitivele cu rază mică de acțiune în cadrul benzilor. Prin impunerea unor astfel de restricții, atunci când sunt necesare într-un anumit stat membru, ar trebui, în special, să se asigure faptul că are loc o coordonare între utilizatorii spectrului în vederea asigurării partajării geografice între E-GSM-R, pe de o parte, și dispozitivele RFID și dispozitivele cu rază mică de acțiune care funcționează în rețea, pe de altă parte.

(4)

Utilizarea armonizată pentru sistemul radio mobil pentru căi ferate a benzilor de frecvențe pereche de 874,4-880,0 MHz și 919,4-925,0 MHz, care sunt adiacente subbenzilor 874-874,4 MHz și 917,4-919,4 MHz, armonizate pentru dispozitivele cu rază mică de acțiune prin prezenta decizie, face obiectul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/1730 a Comisiei (4). Coexistența dispozitivelor cu rază mică de acțiune în benzile de frecvențe de 874-874,4 MHz și 917,4-919,4 MHz și a sistemului radio mobil feroviar în benzile de frecvențe adiacente de 874,4-880,0 MHz și 919,4-925,0 MHz a fost evaluată în Raportul 74 al Conferinței europene a administrațiilor poștei și telecomunicațiilor (CEPT).

(5)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Decizia 676/2002/CE, statele membre își păstrează dreptul de a-și organiza și utiliza spectrul radio în scopuri de ordine publică, securitate publică și apărare și își păstrează libertatea, în acest context, de a proteja utilizarea actuală și viitoare a benzilor de frecvențe de 874-876 și 915-921 MHz și a benzilor adiacente în scopuri militare și în alte scopuri de securitate publică și de ordine publică, urmărind în același timp obiectivul de a pune la dispoziție benzi centrale minimale armonizate pentru dispozitivele cu rază mică de acțiune care funcționează în rețea, în conformitate cu condițiile tehnice definite în prezenta decizie și în conformitate, în special, cu principiile generale ale dreptului UE.

(6)

Pentru a reflecta evoluțiile tehnologice și ale pieței în domeniul dispozitivelor cu rază mică de acțiune, CEPT a primit, în iulie 2006, în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Decizia 676/2002/CE, un mandat permanent de a actualiza anexa la Decizia 2006/771/CE. Activitatea desfășurată în temeiul mandatului permanent (al șaptelea ciclu de actualizare) a stat, de asemenea, la baza Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1538, care a asigurat spectru radio suplimentar pentru dispozitivele cu rază mică de acțiune în benzile de frecvențe de 874-876 și 915-921 MHz.

(7)

La 16 iulie 2019, Comisia a publicat o scrisoare de orientare privind cel de al optulea ciclu de actualizare a Deciziei 2006/771/CE. Dând curs acestui mandat permanent și în conformitate cu orientările menționate, la 5 martie 2021, CEPT a prezentat Comisiei raportul său 77, care conține mai multe propuneri de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1538. Printre acestea se numără modificarea definițiilor referitoare la dispozitivele cu rază mică de acțiune, pentru a se evita ambiguitatea și a se asigura coerența cu Decizia 2006/771/CE. Se propune, de asemenea, reevaluarea anumitor parametri tehnici pentru categoriile de dispozitive cu rază mică de acțiune care fac obiectul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1538. Raportul 77 al CEPT constituie baza tehnică a prezentei decizii.

(8)	Dispozitivele cu rază mică de acțiune care funcționează în condițiile stabilite prin prezenta decizie ar trebui să fie conforme, de asemenea, cu Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

(9)	Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1538 ar trebui, prin urmare, să fie modificată.

(10)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)

Decizia (UE) 2018/1538 se modifică după cum urmează:

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(1)	„dispozitiv cu rază mică de acțiune” înseamnă un dispozitiv radio care asigură comunicarea unidirecțională sau bidirecțională și care recepționează și/sau emite semnale pe distanță scurtă și la putere mică;

(2)	„fără interferențe și fără protecție” înseamnă că nu este permisă producerea de interferențe prejudiciabile asupra serviciilor de radiocomunicații și nu se poate pretinde protecția acestor dispozitive împotriva interferențelor provenind de la serviciile de radiocomunicații;

(3)

„categorie de dispozitive cu rază mică de acțiune” înseamnă un grup de dispozitive cu rază mică de acțiune sau de dispozitive cu rază mică de acțiune care funcționează în rețea, ce utilizează spectrul radio cu ajutorul unor mecanisme tehnice similare de acces la spectru sau pe baza scenariilor de utilizare comună;”;

(2)	Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 7 februarie 2022.

Pentru Comisie

Thierry BRETON

Membru al Comisiei

(1) JO L 108, 24.4.2002, p. 1.

(2) Decizia 2006/771/CEE a Comisiei din 9 noiembrie 2006 de armonizare a spectrului de frecvențe radio în vederea utilizării de dispozitive cu rază mică de acțiune (JO L 312, 11.11.2006, p. 66).

(3) Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1538 a Comisiei din 11 octombrie 2018 privind armonizarea spectrului de frecvențe radio pentru utilizarea de dispozitive cu rază mică de acțiune în benzile de frecvențe de 874-876 și 915-921 MHz (JO L 257, 15.10.2018, p. 57).

(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1730 a Comisiei din 28 septembrie 2021 privind utilizarea armonizată a benzilor de frecvențe pereche 874,4-880,0 MHz și 919,4-925,0 MHz și a benzii de frecvențe nepereche 1 900-1 910 MHz pentru Sistemul radio mobil feroviar (JO L 346, 30.9.2021, p. 1).

(5) Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio și de abrogare a Directivei 1999/5/CE (JO L 153, 22.5.2014, p. 62).

ANEXĂ

Benzile de frecvențe cu condițiile tehnice armonizate și cu termenele de punere în aplicare corespunzătoare pentru dispozitivele cu rază mică de acțiune

Tabelul de mai jos indică diferite combinații de benzi de frecvențe și de categorii de dispozitive cu rază mică de acțiune [astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (6)], condițiile tehnice armonizate de acces la spectru și termenele de punere în aplicare aferente.

Condițiile tehnice generale aplicabile tuturor benzilor și tuturor dispozitivelor cu rază mică de acțiune care intră sub incidența prezentei decizii sunt următoarele:

—

Statele membre trebuie să permită utilizarea spectrului de frecvențe radio până la atingerea valorilor de putere de emisie, intensitate a câmpului sau densitate de putere indicate în acest tabel. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3), statele membre pot impune condiții mai puțin restrictive, și anume, pot permite utilizarea spectrului radio la valori mai mari de putere de emisie, de intensitate a câmpului sau de densitate de putere, cu condiția ca acest lucru să nu reducă sau să compromită coexistența adecvată a dispozitivelor cu rază mică de acțiune în benzile armonizate prin prezenta decizie;

—

Statele membre pot să impună numai „ parametrii suplimentari (regulile de constituire a canalelor și/sau de acces și de ocupare a canalelor)” identificați în tabel și nu pot adăuga alți parametri sau alte cerințe de acces la spectrul radio și de atenuare a interferențelor. Impunerea de condiții mai puțin restrictive în sensul articolului 3 alineatul (3) implică faptul că statele membre pot omite complet „parametrii suplimentari (regulile de constituire a canalelor și/sau de acces și de ocupare a canalelor)” dintr-o anumită celulă sau pot permite valori mai mari, cu condiția ca mediul corespunzător de partajare din banda armonizată să nu fie compromis.

—

Statele membre pot impune numai „ alte restricții de utilizare ” identificate în tabel și nu pot adăuga restricții de utilizare suplimentare, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 3 alineatul (2). Întrucât pot fi impuse condiții mai puțin restrictive în sensul articolului 3 alineatul (3), statele membre pot omite una dintre restricții sau toate restricțiile, cu condiția ca mediul corespunzător de partajare din banda armonizată să nu fie compromis.

Termeni utilizați:

„ Ciclul de utilizare ” este definit ca raportul, exprimat procentual, dintre Σ(Ton)/(Tobs), unde Ton este timpul de funcționare a unui dispozitiv emițător unic și Tobs este perioada de observație. Ton se măsoară într-o bandă de frecvență de observație (Fobs). Cu excepția cazului în care se specifică altfel în prezenta anexă tehnică, Tobs reprezintă o perioadă neîntreruptă de o oră, iar Fobs este banda de frecvențe aplicabilă, indicată în prezenta anexă. Impunerea de condiții mai puțin restrictive în sensul articolului 3 alineatul (3) implică faptul că statele membre pot permite valori mai mari ale „ciclului de utilizare”.

Nr. bandă	Banda de frecvențe	Categoria de dispozitive cu rază mică de acțiune	Limita puterii de emisie/limita intensității câmpului/limita densității de putere	Parametri suplimentari (reguli de constituire a canalelor și/sau de acces și de ocupare a canalelor)	Alte restricții de utilizare	Termen de punere în aplicare
1	874-874,4 MHz ([8])	Dispozitive nespecifice cu rază mică de acțiune ([1])	500 mW e.r.p. Este necesar controlul adaptiv al puterii (Adaptive Power Control – APC); alternativ, sunt posibile și alte tehnici de atenuare care asigură cel puțin un nivel echivalent de compatibilitate a spectrului.	Se utilizează tehnici de acces la spectrul radio și de atenuare a interferențelor care asigură un nivel adecvat de performanță pentru a respecta cerințele esențiale ale Directivei 2014/53/UE. Dacă tehnicile relevante sunt descrise în standardele armonizate (sau în părți ale acestora) ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul Directivei 2014/53/UE, se asigură o performanță cel puțin echivalentă cu performanța acestor tehnici. Lățimea de bandă: ≤ 200 kHz Ciclul de utilizare: ≤ 10 % pentru punctele de acces la rețea ([4]) Ciclul de utilizare: 2,5 % în celelalte cazuri	Acest set de condiții de utilizare se aplică exclusiv rețelelor de date. Toate dispozitivele nomade și mobile din rețeaua de date sunt plasate sub controlul unui punct de acces pilot la rețea ([4]), ([5]), ([6]), ([7]).	1 iulie 2022
2	917,4-919,4 MHz ([9])	Dispozitive de transmisie a datelor în bandă largă ([3])	25 mW e.r.p.	Se utilizează tehnici de acces la spectrul radio și de atenuare a interferențelor care asigură un nivel adecvat de performanță pentru a respecta cerințele esențiale ale Directivei 2014/53/UE. Dacă tehnicile relevante sunt descrise în standardele armonizate (sau în părți ale acestora) ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul Directivei 2014/53/UE, se asigură o performanță cel puțin echivalentă cu performanța acestor tehnici. Lățimea de bandă: > 600 kHz și ≤ 1 MHz. Ciclul de utilizare: ≤ 10 % pentru punctele de acces la rețea ([4]) Ciclul de utilizare: ≤ 2,8 % în celelalte cazuri	Acest set de condiții de utilizare se aplică exclusiv dispozitivelor cu rază mică de acțiune în bandă largă din rețelele de date. Toate dispozitivele nomade și mobile din rețeaua de date sunt plasate sub controlul unui punct de acces pilot la rețea ([4]), ([5]), ([6]).	1 iulie 2022
3	916,1-918,9 MHz ([10])	Dispozitive de identificare prin radiofrecvență (RFID) ([2])	Transmisiile interogatorului la 4 W e.r.p. sunt permise numai la frecvențele centrale de 916,3 MHz, 917,5 MHz și 918,7 MHz.	Se utilizează tehnici de acces la spectrul radio și de atenuare a interferențelor care asigură un nivel adecvat de performanță pentru a respecta cerințele esențiale ale Directivei 2014/53/UE. Dacă tehnicile relevante sunt descrise în standardele armonizate (sau în părți ale acestora) ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul Directivei 2014/53/UE, se asigură o performanță cel puțin echivalentă cu performanța acestor tehnici. Lățimea de bandă: ≤ 400 kHz	([5]), ([6]), ([7])	1 iulie 2022
4	917,3-918,9 MHz	Dispozitive nespecifice cu rază mică de acțiune ([1])	500 mW e.r.p. Transmisiunile sunt permise numai în benzile de 917,3-917,7 MHz și 918,5-918,9 MHz. Este necesar controlul adaptiv al puterii (Adaptive Power Control – APC); alternativ, sunt posibile și alte tehnici de atenuare care asigură cel puțin un nivel echivalent de compatibilitate a spectrului.	Se utilizează tehnici de acces la spectrul radio și de atenuare a interferențelor care asigură un nivel adecvat de performanță pentru a respecta cerințele esențiale ale Directivei 2014/53/UE. Dacă tehnicile relevante sunt descrise în standardele armonizate (sau în părți ale acestora) ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul Directivei 2014/53/UE, se asigură o performanță cel puțin echivalentă cu performanța acestor tehnici. Lățimea de bandă: ≤ 200 kHz Ciclul de utilizare: ≤ 10 % pentru punctele de acces la rețea ([4]) Ciclul de utilizare: ≤ 2,5 % în celelalte cazuri	Acest set de condiții de utilizare se aplică exclusiv rețelelor de date. Toate dispozitivele nomade și mobile din rețeaua de date sunt plasate sub controlul unui punct de acces pilot la rețea ([4]), ([5]), ([6]), ([7])	1 iulie 2022
5	917,4-919,4 MHz ([9])	Dispozitive nespecifice cu rază mică de acțiune ([1])	25 mW e.r.p.	Se utilizează tehnici de acces la spectrul radio și de atenuare a interferențelor care asigură un nivel adecvat de performanță pentru a respecta cerințele esențiale ale Directivei 2014/53/UE. Dacă tehnicile relevante sunt descrise în standardele armonizate (sau în părți ale acestora) ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul Directivei 2014/53/UE, se asigură o performanță cel puțin echivalentă cu performanța acestor tehnici. Lățimea de bandă: ≤ 600 kHz Ciclul de utilizare: ≤ 1 %,	Acest set de condiții de utilizare se aplică exclusiv dispozitivelor cu rază mică de acțiune din rețelele de date. Toate dispozitivele nomade și mobile din rețeaua de date sunt plasate sub controlul unui punct de acces pilot la rețea ([4]), ([5]), ([6]).	1 iulie 2022

([1]) Categoria dispozitivelor nespecifice cu rază mică de acțiune include toate tipurile de dispozitive radio, indiferent de aplicație sau de scop, care îndeplinesc condițiile tehnice specificate pentru o anumită bandă de frecvențe. Utilizările tipice includ telemetria, telecomanda, alarmele, transmisiile de date în general și alte aplicații.

([2]) Categoria dispozitivelor de identificare prin radiofrecvență (RFID) cuprinde sistemele de radiocomunicații bazate pe etichete/interogatori, care constau din dispozitive radio (etichete) atașate unor elemente însuflețite sau neînsuflețite și unități emițătoare/receptoare (interogatori) care activează etichetele și primesc date ca răspuns. Utilizările tipice includ urmărirea și identificarea obiectelor, de exemplu, în scopul supravegherii electronice a obiectelor (EAS), precum și colectarea și transmiterea datelor referitoare la obiectele pe care sunt atașate etichetele; acestea din urmă pot să nu aibă baterii, să fie asistate de baterii sau să funcționeze cu baterii. Răspunsurile primite de la o etichetă sunt validate de interogatorul acesteia și transmise mai departe sistemului-gazdă.

([3]) Categoria dispozitivelor de transmisie de date în bandă largă cuprinde dispozitivele radio care utilizează tehnici de modulație de bandă largă pentru a accesa spectrul radio. Utilizările tipice includ sistemele de acces pe suport radio, cum ar fi rețelele radio locale (WAS/RLAN) sau dispozitivele cu rază mică de acțiune de bandă largă din rețelele de date.

([4]) Un punct de acces la rețea într-o rețea de date este un dispozitiv terestru fix cu rază mică de acțiune care funcționează ca punct de conectare pentru celelalte dispozitive cu rază mică de acțiune din rețeaua de date la platformele de servicii situate în afara rețelei de date. Termenul de „rețea de date” se referă la diferitele dispozitive cu rază mică de acțiune, inclusiv la punctul de acces la rețea, din care se compune rețeaua și la conexiunile pe suport radio dintre acestea.”

([5]) În conformitate cu articolul 3 alineatul (1), benzile de frecvențe sunt desemnate și puse la dispoziție în mod neexclusiv și partajat. Condițiile tehnice armonizate trebuie să facă posibilă funcționarea majorității dispozitivelor cu rază mică de acțiune în majoritatea statelor membre în cadrul unui regim de autorizare generală în temeiul legislației naționale. Acest lucru nu aduce atingere articolelor 46 și 51 din Directiva (UE) 2018/1972 și nici articolului 3 alineatul (2) și articolului 7 din Directiva 2014/53/UE. Statele membre pot limita utilizarea acestei rubrici astfel încât instalarea și operarea să fie efectuate numai de către utilizatori profesioniști și pot lua în considerare autorizarea individuală, de exemplu pentru administrarea partajării geografice și/sau aplicarea tehnicilor de atenuare pentru a asigura protecția serviciilor radio.

([6]) În statele membre în care această gamă de frecvențe este folosită integral sau parțial în scopuri legate de ordinea și securitatea publică, iar apărarea și coordonarea nu sunt posibile, statele membre pot decide să nu pună în aplicare această rubrică, parțial sau integral, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Decizia 676/2002/CE și cu articolul 3 alineatul (2) din prezenta decizie.

([7]) Ar putea fi, de asemenea, necesare norme naționale, cum ar fi coordonarea locală, pentru a evita interferențele cu serviciile radio care funcționează în benzile adiacente, de exemplu din cauza intermodulației sau a blocării.

([8]) Această gamă de frecvențe de 874-874,4 MHz reprezintă banda centrală minimală armonizată.

([9]) Această gamă de frecvențe de 917,4-919,4 MHz reprezintă banda centrală minimală armonizată.

([10]) Etichetele RFID răspund la un nivel foarte scăzut al puterii (de – 10 dBm e.r.p.), într-o gamă de frecvențe din jurul canalelor interogatorului RFID, și trebuie să respecte cerințele esențiale ale Directivei 2014/53/UE.

9.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 28/29

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/173 A COMISIEI

din 7 februarie 2022

privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune și de abrogare a Deciziei 2009/766/CE

[notificată cu numărul C(2022) 605]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (1),

întrucât:

(1)

După cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” din 19 februarie 2020, soluțiile digitale sunt esențiale pentru a ajuta Europa să își continue propria cale către o transformare digitală care să funcționeze în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, în conformitate cu valorile Uniunii. În acest scop, este esențial ca: cetățenii să beneficieze de tehnologie; să se asigure o piață unică fără frontiere, în care întreprinderile de toate dimensiunile să poată concura în condiții egale; și să se acționeze în favoarea valorilor democratice, a respectării drepturilor fundamentale și a unei economii durabile, neutre din punct de vedere climatic și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. În acest context, spectrul de frecvențe radio este o resursă publică esențială care este utilizată din ce în ce mai mult pentru o gamă largă de servicii comerciale și publice.

(2)

Politica în domeniul spectrului de frecvențe radio în Uniune este urmărită și pusă în aplicare prin respectarea și prin contribuția la libertatea de exprimare, inclusiv libertatea de opinie și libertatea de a primi și a difuza informații și idei, independent de frontiere, precum și libertatea și pluralismul mass-mediei, în conformitate cu valorile Uniunii prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Într-adevăr, accesul pe piață pentru mai mulți operatori este necesar pentru a asigura pluralismul și libertatea de informare.

(3)

Decizia 2009/766/CE a Comisiei (3) armonizează condițiile tehnice pentru utilizarea spectrului de frecvențe radio în benzile de frecvențe de 880-915 MHz și 925-960 MHz („banda de frecvențe de 900 MHz”) și în benzile de frecvențe de 1 710-1 785 MHz și 1 805-1 880 MHz („banda de frecvențe de 1 800 MHz”) pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune, inclusiv servicii de comunicații pe suport radio de bandă largă. Aceasta garantează respectarea articolului 1 alineatul (1) din Directiva 87/372/CEE a Consiliului (4) în ceea ce privește coexistența sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice cu sisteme GSM în banda de frecvențe de 900 MHz.

(4)

Articolul 6 alineatul (3) din Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) le impune statelor membre obligația să ajute furnizorii de servicii de comunicații electronice să își modernizeze rețelele în mod regulat cu cele mai recente și mai eficiente tehnologii, în vederea generării propriilor lor frecvențe recuperate, în conformitate cu principiile neutralității tehnologiei și serviciului. Prin urmare, utilizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și 1 800 MHz cu blocuri mari de cel puțin 5 MHz în sprijinul sistemelor terestre pe suport radio de generație următoare (5G) ar trebui facilitată în conformitate cu obiectivele cadrului de reglementare al UE și cu legislația UE.

(5)

Comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (6) stabilește noi obiective în materie de conectivitate pentru Uniune, actualizate prin Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (7). Aceste obiective urmează să fie realizate prin implementarea și adoptarea pe scară largă a rețelelor de foarte mare capacitate. Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (8) identifică necesitatea unor acțiuni coordonate la nivelul Uniunii, constând inclusiv în identificarea și armonizarea spectrului de frecvențe 5G pe baza avizului Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPG), pentru a asigura acoperirea 5G neîntreruptă a tuturor zonelor urbane și a rutelor majore de transport terestre până în 2025.

(6)

În cele două avize ale sale din 16 noiembrie 2016 (9) și 30 ianuarie 2019 (10) privind o foaie de parcurs strategică privind spectrul de frecvențe în perspectiva 5G pentru Europa, RSPG a identificat necesitatea de a se asigura că condițiile tehnice și de reglementare pentru toate benzile deja armonizate pentru rețelele mobile sunt adecvate pentru utilizarea 5G, inclusiv benzile de frecvențe de 900 MHz și 1 800 MHz, care sunt utilizate în prezent în Uniune în principal pentru a doua generație (GSM), a treia generație (UMTS) și a patra generație (LTE) de sisteme mobile.

(7)

La 14 iulie 2017, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia privind spectrul de frecvențe radio, Comisia a încredințat Conferinței Europene a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (CEPT) mandatul de a revizui condițiile tehnice armonizate de utilizare a benzilor de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru serviciile de comunicații electronice terestre pe suport radio de bandă largă, cu scopul de a permite utilizarea acestora și pentru internetul obiectelor (IoT).

(8)

Ca răspuns la acest mandat, la 13 martie 2018, CEPT a adoptat Raportul 66 al CEPT, care a identificat tehnologiile IoT pe suport radio legate de sistemele de comunicații mobile de bandă largă (și anume, sistemele celulare) și condițiile tehnice armonizate pentru utilizarea acestora în benzile de frecvențe de 900 MHz și 1 800 MHz. Aceste tehnologii IoT sunt Extended Coverage GSM IoT (EC-GSM-IoT), LTE Machine Type Communications (LTE-MTC), LTE evolved Machine Type Communications (LTE-eMTC) și Narrowband IoT (NB-IoT). Raportul 66 al CEPT concluzionează, de asemenea, că EC-GSM-IoT face parte integrantă din sistemul GSM în temeiul Directivei 87/372/CEE. Prin urmare, EC-GSM-IoT respectă condițiile tehnice aplicabile unui sistem GSM, fără a fi necesare modificări ale acestor condiții.

(9)

La 12 iulie 2018, în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Decizia privind spectrul de frecvențe radio, Comisia a încredințat CEPT mandatul de a revizui condițiile tehnice armonizate pentru anumite benzi de frecvențe armonizate la nivelul UE, inclusiv benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz, și de a dezvolta condiții tehnice armonizate cât mai puțin restrictive, adecvate pentru sistemele terestre pe suport radio din generația următoare (5G).

(10)

Ca răspuns la acest mandat, la 5 iulie 2019, CEPT a adoptat Raportul 72 al CEPT (Raportul A), care concluzionează că, în cadrul benzii de frecvențe de 900 MHz, sistemele terestre GSM și de bandă îngustă, inclusiv sistemele celulare ale IoT, vor continua să fie exploatate comercial în viitorul apropiat. Acest raport prevede necesitatea unei separări a frecvențelor cu 200 kHz, atunci când sistemele terestre GSM și de bandă îngustă, inclusiv sistemele celulare ale IoT, funcționează în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz. În plus, acest raport oferă, de asemenea, informații privind fezabilitatea utilizării benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru 5G, inclusiv orice limitări ale Directivei GSM pentru banda de 900 MHz.

(11)

Ca răspuns la acest mandat, CEPT a adoptat, la 2 iulie 2021, Raportul 80 al CEPT (Raportul B), care propune un plan armonizat în materie de bandă și condițiile tehnice armonizate cel mai puțin restrictive pentru coexistența unor sisteme terestre de bandă îngustă și de bandă largă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice utilizând benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz, pe baza conceptului de mască de spectru față de marginea blocului. Aceste condiții sunt esențiale pentru asigurarea neutralității tehnologice în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz.

(12)

Raportul 80 al CEPT definește o mască de spectru față de marginea blocului pentru sistemele terestre de bandă îngustă și de bandă largă care utilizează sisteme de antene inactive, precum și o altă mască de spectru față de marginea blocului pentru sistemele terestre de bandă largă care utilizează sisteme de antene active. GSM și EC-GSM-IoT nu sunt acoperite de măștile de spectru față de marginea blocului respective și se caracterizează din punct de vedere tehnic prin trimiteri la standardele ETSI. Pe această bază, Raportul 80 al CEPT oferă condițiile tehnice cele mai puțin restrictive pentru coexistența diferitelor sisteme terestre de bandă îngustă și de bandă largă (11) capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz. Acesta prevede, de asemenea, condițiile de coexistență a acestor sisteme cu sistemul GSM în banda de frecvențe de 900 MHz, în conformitate cu Directiva 87/372/CEE.

(13)

Măștile de spectru față de marginea blocului acoperă sistemele terestre de bandă îngustă cu o lățime de bandă a canalului de 200 kHz, dar excluzând GSM și EC-GSM-IoT. Acestea acoperă, de asemenea, sistemele terestre de bandă largă cu o lățime de bandă a canalului mai mare de 200 kHz. Diferențierea între sistemele terestre de bandă îngustă și de bandă largă este necesară pentru punerea în aplicare a separării frecvențelor în anumite scenarii la nivel național. În acest sens, Raportul 80 al CEPT stabilește o separare a frecvențelor între limitele nominale ale canalelor sistemelor terestre adiacente de bandă îngustă și de bandă largă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, precum și între limitele nominale ale canalelor diferitelor sisteme terestre adiacente de bandă îngustă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, precum și GSM și EC-GSM-IoT. Punerea în aplicare a separării frecvențelor ar trebui gestionată la nivel național. Ar putea fi puse în aplicare abordări diferite, în funcție de limitele spectrului de frecvențe ale sistemelor terestre adiacente, precum și de politicile naționale relevante. Raportul 80 al CEPT include un set de instrumente pentru punerea în aplicare a separării frecvențelor.

(14)

Raportul 80 al CEPT oferă condițiile tehnice cele mai puțin restrictive pentru coexistența sistemelor terestre de bandă îngustă și de bandă largă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice cu sisteme din benzi de frecvențe adiacente, în special sistemele de tip „radio mobil feroviar” (Railway Mobile Radio – RMR). În acest sens, în anumite scenarii se poate aplica o separare a frecvențelor cu 200 kHz între limitele nominale ale canalelor unui sistem terestru capabil să furnizeze servicii de comunicații electronice și cele ale unui un sistem RMR adiacent ca frecvență. Coexistența dintre sistemele GSM și RMR ar trebui gestionată la nivel național în conformitate cu cadrul de reglementare existent.

(15)

Condițiile tehnice armonizate stabilite în Raportul 80 al CEPT constituie baza tehnică a prezentei decizii. Acestea ar trebui să înlocuiască condițiile tehnice armonizate din Decizia 2009/766/CE, care se bazează pe trimiteri la standardele ETSI, asigurând în același timp compatibilitatea cu aceste condiții și modificarea lor. Acest lucru ar trebui să promoveze securitatea juridică și convergența tehnică în întreaga Uniune pentru a sprijini economiile de scară ale echipamentelor și ale serviciilor interoperabile în cadrul pieței unice.

(16)

Drepturile existente de utilizare a spectrului în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz, care fac obiectul Deciziei 2009/766/CE, variază de la un stat membru la altul în ceea ce privește dimensiunile blocurilor asignate, aranjamentele de frecvențe sau duratele acestor drepturi. Prin urmare, având în vedere situațiile naționale și obiectivele de politică diferite, este necesar să se mențină flexibilitatea pentru punerea în aplicare la nivel național a condițiilor tehnice armonizate în temeiul prezentei decizii. Flexibilitatea națională ar trebui să fie limitată în timp, în conformitate cu articolul 53 din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (12), pentru a permite tranziția coordonată a drepturilor individuale existente de utilizare a spectrului către respectivele condiții tehnice armonizate. Orice drepturi noi sau prelungite de utilizare a spectrului acordate după adoptarea prezentei decizii ar trebui să respecte condițiile tehnice armonizate respective. Acest lucru ar promova un ecosistem de echipamente și servicii la nivelul întregii Uniuni și ar stimula implementarea tehnologiei 5G în ambele benzi de frecvențe și, în același timp, ar asigura furnizarea continuă de servicii GSM în conformitate cu Directiva GSM.

(17)

Prin urmare, prezenta decizie ar trebui să înlocuiască Decizia 2009/766/CE. Din motive de claritate juridică, Decizia 2009/766/CE ar trebui abrogată. Anexa sa și dispoziția sa relevantă care permite utilizarea spectrului în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru alte sisteme care nu sunt enumerate în anexă ar trebui să rămână aplicabile pentru o perioadă de tranziție.

(18)

Pot fi necesare acorduri de coordonare transfrontalieră între statele membre, precum și între statele membre și țările terțe, pentru a evita interferențele dăunătoare și pentru a îmbunătăți eficiența spectrului și a reduce fragmentarea utilizării spectrului, în conformitate cu articolul 28 din Directiva (UE) 2018/1972.

(19)

Noțiunea de „desemnare și punere la dispoziție” a benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz în contextul prezentei decizii se referă la următoarele etape: (i) adaptarea cadrului juridic național privind alocarea frecvențelor pentru a include utilizarea prevăzută a acestor benzi în condițiile tehnice armonizate stabilite prin prezenta decizie; (ii) inițierea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura coexistența cu utilizarea existentă în aceste benzi, în măsura în care este necesar; și (iii) inițierea măsurilor adecvate, susținută de lansarea unui proces de consultare a părților interesate, după caz, pentru a permite utilizarea acestor benzi în conformitate cu cadrul juridic aplicabil la nivelul Uniunii, inclusiv cu condițiile tehnice armonizate prevăzute în prezenta decizie.

(20)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prezenta decizie stabilește condițiile tehnice armonizate pentru punerea la dispoziție și utilizarea eficientă a benzii de 900 MHz, în conformitate cu Directiva 87/372/CEE, și a benzii de 1 800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice.

Articolul 2

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„sistem GSM” înseamnă o rețea de comunicații electronice specificată de standardele ETSI, în special EN 301 502, EN 301 511 și EN 301 908-18, care include și Extended Coverage GSM IoT (EC-GSM-IoT);

(b)	„banda de 900 MHz” înseamnă benzile 880-915 MHz și 925-960 MHz;

(c)	„banda de 1 800 MHz” înseamnă benzile 1 710-1 785 MHz și 1 805-1 880 MHz.

Articolul 3

(1) Sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care pot coexista cu sistemele GSM în banda de 900 MHz în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 87/372/CEE trebuie să respecte parametrii prevăzuți în anexă în termen de 30 de luni de la adoptarea prezentei decizii.

(2) Statele membre desemnează și pun la dispoziție, în termen de 30 de luni de la adoptarea prezentei decizii, în mod neexclusiv, banda de frecvențe de 1 800 MHz pentru:

(a)	sistemele GSM; și

(b)	sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, în conformitate cu parametrii prevăzuți în anexă.

Articolul 4

Statele membre facilitează acordurile de coordonare transfrontalieră pentru a permite operarea sistemelor GSM și a sistemelor terestre menționate la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (2) litera (b), ținând seama de procedurile de reglementare și de drepturile existente, precum și de acordurile internaționale relevante, în conformitate cu dreptul UE.

Articolul 5

Statele membre se asigură că sistemele terestre menționate la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (2) litera (b) oferă o protecție corespunzătoare sistemelor din benzile adiacente.

Articolul 6

Statele membre reexaminează permanent utilizarea benzilor de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru a asigura utilizarea eficientă a acestora și, în special, comunică, de îndată ce este necesar, Comisiei orice necesitate de revizuire a prezentei decizii, în conformitate cu dreptul UE.

Articolul 7

Decizia 2009/766/CE se abrogă. Articolul 5 și anexa la aceasta rămân aplicabile timp de 30 de luni de la adoptarea prezentei decizii.

Articolul 8

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 7 februarie 2022.

Pentru Comisie

Thierry BRETON

Membru al Comisiei

(1) JO L 321, 17.12.2018, p. 36.

(2) JO L 108, 24.4.2002, p. 1.

(3) Decizia 2009/766/CE a Comisiei din 16 octombrie 2009 privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii paneuropene de comunicații electronice în cadrul Comunității (JO L 274, 20.10.2009, p. 32). Această decizie a fost modificată prin Deciziile 2011/251/UE și (UE) 2018/637 ale Comisiei. Această din urmă modificare abordează condițiile tehnice armonizate pentru internetul obiectelor.

(4) Directiva 87/372/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind benzile de frecvență care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice (JO L 196, 17.7.1987, p. 85). Această directivă a fost modificată prin Directiva 2009/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(5) Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).

(6) COM(2016) 587.

(7) COM(2021) 118 final.

(8) COM(2016) 588.

(9) Documentul RSPG16-032 final din 9 noiembrie 2016, Strategic roadmap towards 5G for Europe: opinion on spectrum related aspects for next-generation wireless systems (5G) (RSPG 1st opinion on 5G) [„Foaia de parcurs strategică în perspectiva 5G pentru Europa: aviz privind aspectele legate de spectrul de frecvențe pentru sistemele pe suport radio de generație următoare (5G) (Primul aviz al RSPG privind 5G)”].

(10) Documentul RSPG19-007 final din 30 ianuarie 2019, Strategic Spectrum Roadmap Towards 5G for Europe: opinion on 5G implementation challenges (RSPG 3rd opinion on 5G) [„Foaia de parcurs strategică pentru spectrul 5G în Europa: aviz privind provocările legate de instalarea tehnologiei 5G (Al 3-lea aviz al RSPG privind 5G)”].

(11) Inclusiv UMTS, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Directiva 87/372/CEE.

(12) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

ANEXĂ

„ANEXĂ

PARAMETRII MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 3

1. Definiții

Sisteme de antene active (AAS) înseamnă o stație de bază și un sistem de antene în care amplitudinea și/sau faza dintre elementele antenei sunt ajustate continuu, obținând astfel o diagramă a antenei care variază ca răspuns la variațiile pe termen scurt ale mediului radio. Această ajustare exclude reglarea fasciculului pe termen lung, cum ar fi înclinarea electrică fixă în jos. În stațiile de bază ale AAS, sistemul de antene este integrat ca parte a sistemului sau a produsului stației de bază.

Sisteme de antene inactive (non-AAS) înseamnă o stație de bază și un sistem de antene care furnizează unul sau mai mulți conectori de antenă, care sunt conectați la unul sau mai multe elemente de antene pasive, concepute separat, pentru a emite unde radio. Spectrul de amplitudini și spectrul de faze ale semnalelor către elementele antenei nu sunt ajustate continuu ca răspuns la variațiile pe termen scurt ale mediului radio.

Puterea echivalentă radiată izotrop (EIRP) este produsul dintre puterea furnizată în antenă și câștigul antenei într-o direcție dată, relativ la o antenă izotropă (câștig absolut sau izotrop).

Puterea totală radiată (TRP) indică puterea radiată de o antenă compozită. Aceasta este egală cu puterea totală de intrare condusă în setul de antene, din care se scad pierderile eventuale din setul de antene. TRP este integrala puterii emise în diferite direcții din întreaga sferă de radiație, după cum se arată în formula următoare:

unde P(θ,φ) este puterea radiată de un set de antene în direcția (θ, φ), dată de formula:

unde PTx reprezintă puterea condusă (măsurată în wați), care este introdusă în setul de antene, și g(θ, φ) reprezintă câștigul direcțional al setului de antene de-a lungul direcției (θ, φ).

Sistem de bandă îngustă este un sistem terestru capabil să furnizeze servicii de comunicații electronice care funcționează într-un canal de 200 kHz (1), cu excepția oricărui sistem GSM.

Sistem de bandă largă este un sistem terestru capabil să furnizeze servicii de comunicații electronice care funcționează într-un canal cu dimensiunea mai mare de 200 kHz (2).

2. Aranjament de frecvențe

În banda de 900 MHz, aranjamentul de frecvențe este următorul:

Operarea în modul duplex este duplexul cu diviziune în frecvență (FDD). Ecartul duplex este de 45 MHz, transmisia stației terminale («legătura FDD ascendentă 900 MHz») fiind situată în partea inferioară a benzii, care începe la 880 MHz și se termină la 915 MHz («partea inferioară a benzii de 900 MHz»), iar transmisia stației de bază («legătura FDD descendentă 900 MHz») fiind situată în partea superioară a benzii, care începe la 925 MHz și se termină la 960 MHz («partea superioară a benzii de 900 MHz»).

2.	Dimensiunea blocului asignat oferă, în general, posibilitatea de a accesa cel puțin 5 MHz de spectru contiguu. În cazul în care sunt asignate blocuri cu dimensiuni mai mici, acestea sunt exprimate în multipli de 200 kHz.

3.	Partea inferioară a benzii de 900 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură ascendentă (3) fără spectru de benzi pereche în partea superioară a benzii de 900 MHz.

4.	Partea superioară a benzii de 900 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură descendentă (4) fără spectru de benzi pereche în partea inferioară a benzii de 900 MHz.

5.	Transmisiile stațiilor de bază și ale stațiilor terminale trebuie să fie conforme cu condițiile tehnice specificate în secțiunile 4, 5 și, respectiv, 6. În banda de 1 800 MHz, aranjamentul de frecvențe este următorul:

Operarea în modul duplex este duplexul cu diviziune în frecvență (FDD). Ecartul duplex este de 95 MHz, transmisia stației terminale («legătura FDD ascendentă 1 800 MHz») fiind situată în partea inferioară a benzii, care începe la 1 710 MHz și se termină la 1 785 MHz («partea inferioară a benzii de 1 800 MHz»), iar transmisia stației de bază («legătura FDD descendentă 1 800 MHz») fiind situată în partea superioară a benzii, care începe la 1 805 MHz și se termină la 1 880 MHz («partea superioară a benzii de 1 800 MHz»).

7.	Dimensiunea blocului asignat oferă, în general, posibilitatea de a accesa cel puțin 5 MHz de spectru contiguu. În cazul în care sunt asignate blocuri cu dimensiuni mai mici, acestea sunt exprimate în multipli de 200 kHz.

8.	Partea inferioară a benzii de 1 800 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură ascendentă 3 fără spectru de benzi pereche în partea superioară a benzii de 1 800 MHz.

9.	Partea superioară a benzii de 1 800 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură descendentă 4 fără spectru de benzi pereche în partea inferioară a benzii de 1 800 MHz.

10.	Transmisiile stațiilor de bază și ale stațiilor terminale trebuie să fie conforme cu condițiile tehnice specificate în secțiunile 4, 5 și, respectiv, 6.

3. Separarea frecvențelor

Separarea frecvențelor este necesară pentru a asigura coexistența, în absența unor acorduri bilaterale sau multilaterale de coordonare a frecvențelor, între sistemele învecinate, fără a exclude parametri tehnici mai puțin stricți dacă operatorii acestor sisteme convin astfel.

În absența coordonării frecvențelor, se aplică o separare a frecvențelor cu 200 kHz între limitele nominale ale canalelor sistemelor adiacente, după cum urmează:

1.	un sistem de bandă îngustă și un sistem de bandă largă, ambele conforme cu masca de spectru față de marginea blocului (5);

2.	două tipuri diferite de sisteme de bandă îngustă, ambele conforme cu masca de spectru față de marginea blocului;

3.	un sistem GSM și fie un sistem de bandă îngustă, fie un sistem de bandă largă, ambele conforme cu masca de spectru față de marginea blocului.

În cazul unui sistem de bandă îngustă care funcționează în modul «în banda de gardă» (6) al unui sistem de bandă largă relevant, se aplică o separare a frecvențelor cu cel puțin 200 kHz între limita canalului respectivului sistem de bandă îngustă și limita blocului operatorului, ținând seama de benzile de gardă existente între limitele blocurilor operatorilor sau de limita benzii de operare (adiacentă ca frecvență altor servicii). Acest sistem de bandă îngustă funcționează numai în cadrul canalelor sistemului relevant de bandă largă cu o lărgime de bandă mai mare sau egală cu 10 MHz.

În funcție de circumstanțele naționale în ceea ce privește instalarea sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice și a sistemelor de tip «radio mobil feroviar» (7), se poate aplica o separare a frecvențelor cu 200 kHz între limitele nominale ale canalelor acestor sisteme la limita de frecvență de 925 MHz în următoarele cazuri:

(a)	un sistem de tip «radio mobil feroviar» care funcționează într-un canal de 200 kHz, adiacent ca frecvență unui sistem de bandă largă;

(b)	un sistem de tip «radio mobil feroviar» care funcționează într-un canal mai mare de 200 kHz, adiacent ca frecvență unui sistem de bandă îngustă;

(c)	un sistem de tip «radio mobil feroviar» care funcționează într-un canal de 200 kHz, adiacent ca frecvență unui sistem de bandă îngustă de un alt tip.

Punerea în aplicare a separării frecvențelor cu 200 kHz este gestionată la nivel național (8), cu obiectivul de a asigura utilizarea eficientă a spectrului.

4. Condiții tehnice pentru stațiile de bază – masca de spectru față de marginea blocului

Parametrii tehnici pentru stațiile de bază prevăzuți în prezenta secțiune, denumiți măști de spectru față de marginea blocului (Block Edge Mask – BEM), sunt esențiali pentru a asigura coexistența între rețele de comunicații electronice învecinate în absența unor acorduri bilaterale sau multilaterale între operatorii unor astfel de rețele vecine. BEM se referă la condițiile tehnice aferente drepturilor de utilizare a spectrului radio și la evitarea interferențelor între utilizatorii spectrului de frecvențe radio care beneficiază de astfel de drepturi.

Operatorii rețelelor de comunicații electronice din benzile de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz pot conveni, pe bază bilaterală sau multilaterală, asupra unor parametri tehnici mai puțin stricți, cu condiția ca aceștia să respecte în continuare condițiile tehnice aplicabile pentru protecția altor servicii, aplicații sau rețele și obligațiile care le revin în urma coordonării transfrontaliere.

BEM este o mască de emisie care definește nivelurile de putere ca funcție de frecvență în raport cu marginea blocului de spectru asignat unui operator (sau pentru care acesta este titularul unei licențe). Aceasta cuprinde mai multe elemente, prezentate în tabelul 1.

Limita de putere de referință asigură protecția spectrului altor operatori din banda de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz. Limita suplimentară de putere de referință este o limită în afara benzii, care asigură protecția spectrului pentru servicii și aplicații în afara benzii de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz. Limita de putere în regiunea de tranziție permite scăderea nivelurilor puterii de la limita de putere în interiorul blocului la limita de putere de referință și asigură coexistența cu alți operatori în blocurile adiacente.

BEM stabilite în prezenta anexă nu se aplică sistemelor GSM.

Tabelul 1

Definițiile elementelor BEM

Element BEM	Definiție
În interiorul blocului	Blocul de spectru asignat pentru care se stabilește BEM.
Limita de referință	Spectrul din banda de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz utilizat pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, fără a include blocul operatorului avut în vedere și regiunile de tranziție corespunzătoare.
Regiunea de tranziție	Spectrul adiacent blocului unui operator.
Limita de referință suplimentară	Spectrul din benzile adiacente fie benzii de 900 MHz, fie benzii de 1 800 MHz, în cazul în care se aplică limite de putere specifice pentru protecția altor servicii.

Figura 1 prezintă o BEM generală aplicabilă fie benzii de frecvențe de 900 MHz, fie benzii de frecvențe de 1 800 MHz.

Limitele de putere sunt prezentate separat pentru non-AAS și AAS. În cazul non-AAS, limitele de putere se aplică valorilor medii ale EIRP. În cazul AAS, acestea se aplică valorilor medii ale TRP. Valoarea medie a EIRP sau valoarea medie a TRP se măsoară prin medierea valorilor într-un interval de timp și într-o lărgime de bandă de frecvențe. În domeniul timp, valoarea medie a EIRP sau valoarea medie a TRP se mediază pe porțiunile active ale emisiilor de semnal și corespunde unui reglaj unic de control al puterii. În domeniul frecvență, valoarea medie a EIRP sau valoarea medie a TRP se măsoară într-o lărgime de bandă de frecvențe, astfel cum este indicată în tabelele 3, 4 și 5 de mai jos. În general și în absența unor dispoziții contrare, limitele de putere BEM corespund puterii agregate radiate de dispozitivul în cauză, incluzând toate antenele de transmisie, cu excepția cazului limitelor de putere de referință, de tranziție și a limitelor suplimentare de putere de referință pentru stațiile de bază non-AAS, care sunt determinate per antenă.

Condițiile tehnice pentru stațiile de bază non-AAS se aplică sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice utilizând atât banda de frecvențe de 900 MHz, cât și banda de frecvențe de 1 800 MHz. Condițiile tehnice pentru stațiile de bază AAS se aplică sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice utilizând banda de frecvențe de 1 800 MHz. Stațiile de bază AAS nu se utilizează în banda de frecvențe de 900 MHz.

Echipamentele care funcționează fie în banda de frecvențe de 900 MHz, fie în banda de frecvențe de 1 800 MHz pot utiliza, de asemenea, alți parametri tehnici decât cei menționați mai jos, cu condiția să se aplice tehnici de atenuare adecvate. Aceste tehnici de atenuare trebuie să fie conforme cu Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și să ofere cel puțin un nivel de protecție echivalent cu cel oferit de cerințele esențiale ale directivei respective.

Tabelul 2

Limitele de putere în interiorul blocului pentru stațiile de bază non-AAS și AAS

Element BEM

Limita EIRP în cazul non-AAS

Limita TRP în cazul AAS (numai pentru banda de frecvențe de 1 800 MHz)

În interiorul blocului

Facultativă.

În cazul în care un stat membru stabilește o limită superioară, se poate aplica o valoare cuprinsă între 63 dBm/(5 MHz) și 67 dBm/(5 MHz) per antenă pentru un sistem de bandă largă, iar o valoare cuprinsă între 60 dBm/(200 kHz) și 69 dBm/(200 kHz) per antenă poate fi aplicată pentru un sistem de bandă îngustă.

Facultativă.

În cazul în care un stat membru stabilește o limită superioară, se poate aplica o valoare de 58 dBm/(5 MHz) per celulă (*1).

Notă explicativă la tabelul 2

Pentru locurile în care se aplică o procedură de coordonare cu serviciile adiacente, statele membre pot stabili o limită superioară a puterii radiate.

Tabelul 3

Limitele de putere de referință pentru stațiile de bază non-AAS și AAS

Element BEM	Gama de frecvențe	Limita maximă a EIRP medii în cazul non-AAS per antenă	Limita maximă a TRP medii în cazul AAS per celulă (numai pentru banda de frecvențe de 1 800 MHz) (*2)
Limita de referință	Blocuri cu legătură descendentă FDD	+ 3 dBm/MHz	– 6 dBm/MHz

Tabelul 4

Limitele de putere în regiunea de tranziție pentru stațiile de bază non-AAS și AAS

Element BEM	Gama de frecvențe	Limita maximă a EIRP medii în cazul non-AAS per antenă (*3)	Limita maximă a TRP medii în cazul AAS per celulă (numai pentru banda de frecvențe de 1 800 MHz) (*4)
Regiunea de tranziție	Ecart de la 0 până la 0,2 MHz față de marginea blocului	32,4 dBm/(0,2 MHz)	17,4 dBm/(0,2 MHz)
	Ecart de la 0,2 până la 1 MHz față de marginea blocului	13,8 dBm/(0,8 MHz)	4,7 dBm/(0,8 MHz)
	Ecart de la 1 până la 5 MHz față de marginea blocului	5 dBm/MHz	– 4 dBm/MHz
	Ecart de la 5 până la 10 MHz față de marginea blocului	12 dBm/(5 MHz)	3 dBm/(5 MHz)

Tabelul 5

Limitele suplimentare de putere de referință pentru stațiile de bază non-AAS

Element BEM	Gama de frecvențe aplicabilă	Limita maximă a EIRP medii în cazul non-AAS per antenă (5) (6)
Limita de referință suplimentară	Ecart de la 0 până la 0,2 MHz față de marginea blocului	32,4 dBm/(0,2 MHz)
	Ecart de la 0,2 până la 1 MHz față de marginea blocului	13,8 dBm/(0,8 MHz)
	Ecart de la 1 până la 5 MHz față de marginea blocului	5 dBm/MHz
	Ecart de la 5 până la 10 MHz față de marginea blocului	12 dBm/(5 MHz)
	Ecart > 10 MHz față de marginea blocului (*7)	3 dBm/MHz

Notă explicativă la tabelul 5

Tabelul 5 se aplică numai domeniului în afara benzii, în conformitate cu figura 1 și cu tabelul 1. În consecință, gama de frecvențe aplicabilă se situează în întregime în domeniul în afara benzii.

Pentru stațiile de bază AAS, limitele în afara blocului indicate în tabelele 3 și 4 se aplică, de asemenea, domeniului în afara benzii în intervalul 0-10 MHz față de marginea benzii, după caz, în funcție de poziția blocului de spectru asignat.

5. Alte condiții

Domeniul emisiilor neesențiale pentru stațiile de bază din benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz începe la un ecart de 10 MHz față de marginea benzii respective (10).

Sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care utilizează sisteme AAS nu trebuie să li se acorde o protecție mai mare față de sistemele din benzile adiacente decât sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care utilizează sisteme non-AAS.

6. Condiții tehnice pentru stațiile terminale

Stațiile terminale AAS nu trebuie utilizate în benzile de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz.

Tabelul 6

Limitele de putere în interiorul blocului pentru stațiile terminale

Element BEM	Limita maximă a puterii medii (*8)
În interiorul blocului	25 dBm (*9)

”

(1) Un exemplu de astfel de sistem este NB-IoT.

(2) Exemple de astfel de sisteme sunt: LTE, inclusiv LTE Machine Type Communications și LTE evolved Machine Type Communications; UMTS; WiMAX; 5G New Radio.

(3) Cum ar fi legătura ascendentă suplimentară.

(4) Cum ar fi legătura descendentă suplimentară.

(5) A se vedea secțiunea 4 din prezenta anexă.

(6) Mai precis, lângă un bloc de frecvență utilizat pentru sistemul de bandă largă.

(7) Sistemele de tip «radio mobil feroviar» includ Sistemul global de comunicații mobile – căi ferate (GSM-R) și succesorii acestuia, inclusiv viitorul Sistem de comunicații mobile feroviare (Future Railway Mobile Communication System – FRMCS). Spectrul armonizat pentru sistemele de tip «radio mobil feroviar» face obiectul Deciziei (UE) 2021/1730.

(8) Raportul 80 al CEPT conține un set de instrumente pentru punerea în aplicare a separării frecvențelor între diferite sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice.

(9) Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio și de abrogare a Directivei 1999/5/CE (JO L 153, 22.5.2014, p. 62).

(*1) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.

(*2) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.

(*3) Limitele EIRP în cazul non-AAS ar putea fi relaxate la nivel național, fie în cazul în care sunt convenite între toți operatorii de sisteme terestre în cauză, capabili să furnizeze servicii de comunicații electronice, fie în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare deja în vigoare.

(*4) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.

(*5) Cu condiția ca serviciile, aplicațiile și rețelele adiacente să rămână protejate peste 960 MHz, sub 1 805 MHz și peste 1 880 MHz, se pot aplica limite EIRP mai ridicate pentru stațiile de bază non-AAS, de la caz la caz, la nivel național. Mai precis: (a) limite EIRP cu până la 6 dB mai ridicate sunt permise în intervalul 0-0,2 MHz față de marginea benzii pentru a face posibilă o putere condusă în interiorul blocului a unui sistem de bandă îngustă mai mare de 49 dBm/(200 kHz) [mai precis, până la 55 dBm/(200 kHz)]; (b) limite EIRP cu până la 11 dB mai ridicate sunt permise în intervalul 0-10 MHz față de marginea benzii pentru a face posibil un câștig al antenei de peste 18 dBi (mai precis, până la 29 dB).

(*6) Cu condiția ca serviciile, aplicațiile și rețelele adiacente să rămână protejate sub 925 MHz, se pot aplica limite EIRP mai ridicate stațiilor de bază non-AAS, de la caz la caz, la nivel național.

(*7) Valoarea emisiilor neesențiale prevăzută în secțiunea 5 se aplică pentru un ecart mai mare de 10 MHz față de marginea benzii.

(10) Limitele relevante sunt prevăzute în Recomandarea 74-01 a ERC.

(*8) Limita de putere recomandată mai sus pentru stațiile terminale mobile este specificată ca TRP. Limita de putere radiată în interiorul blocului pentru stațiile terminale fixe/nomade poate fi convenită la nivel național, cu condiția ca protecția altor servicii, rețele și aplicații să nu fie compromisă și să fie îndeplinite obligațiile transfrontaliere.

(*9) Este admis faptul că această valoare poate să includă o toleranță maximă de până la + 2 dB, pentru a ține cont de funcționarea în condiții de mediu extreme și de deviația standard de producție. Această valoare nu include toleranța de încercare.

9.2.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 28/40

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/174 A COMISIEI

din 8 februarie 2022

de stabilire, pentru o perioadă limitată, a echivalenței cadrului de reglementare aplicabil contrapărților centrale din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (1), în special articolul 25 alineatul (6),

întrucât:

(1)

La 29 martie 2017, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. La 17 octombrie 2019, Uniunea și Regatul Unit au ajuns la o înțelegere cu privire la Acordul de retragere (2), care include un protocol revizuit privind Irlanda și Irlanda de Nord și o declarație politică revizuită (3). În temeiul acestui acord și în urma ratificării sale de către Camera Comunelor din Regatul Unit, a adoptării sale de către Parlamentul European și a încheierii sale de către Consiliu, Regatul Unit a devenit o țară terță la 1 februarie 2020, iar dreptul Uniunii a încetat să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia la 31 decembrie 2020.

(2)

Compensarea centrală sporește transparența pieței, atenuează riscul de credit și reduce riscul de contagiune în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată de către unul sau mai mulți participanți la o contraparte centrală („CPC”). Prin urmare, furnizarea unor astfel de servicii este esențială pentru protejarea stabilității financiare. În plus, instrumentele financiare compensate de CPC-uri sunt esențiale și pentru intermediarii financiari și pentru clienții acestora, de exemplu, pentru a acoperi riscurile ratei dobânzii, cu implicații pentru funcționarea economiei reale a Uniunii.

(3)

La data de 31 decembrie 2020, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale, valoarea noțională în circulație a instrumentelor financiare derivate extrabursiere era de aproximativ 477 de mii de miliarde EUR la nivel mondial, din care instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii reprezentau aproximativ 80 %, iar instrumentele financiare derivate pe cursul de schimb, aproape 17 %. Peste 30 % din totalul instrumentelor financiare derivate extrabursiere sunt exprimate în euro și în alte monede din Uniune. Piața pentru compensarea centrală a instrumentelor financiare derivate extrabursiere este foarte concentrată, în special piața pentru compensarea centrală a instrumentelor financiare derivate extrabursiere pe rata dobânzii exprimate în euro, din care peste 90 % sunt compensate într-o singură CPC stabilită în Regatul Unit („CPC din Regatul Unit”).

(4)

În contextul în care un astfel de volum semnificativ de tranzacții financiare exprimate în monede din Uniune este compensat prin CPC-uri din Regatul Unit, retragerea Regatului Unit de pe piața internă și din cadrul de reglementare al Uniunii asociat, supravegherea și asigurarea respectării normelor în sectorul financiar au creat dificultăți majore pentru autoritățile Uniunii și ale statelor membre în ceea ce privește protejarea stabilității financiare.

(5)

Pentru a aborda posibilele riscuri pentru stabilitatea financiară care ar putea apărea ca urmare a unei perturbări bruște a furnizării de servicii de compensare a instrumentelor financiare derivate de către CPC-urile din Regatul Unit membrilor compensatori și clienților din Uniune, la 21 septembrie 2020, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1308 (4). Decizia respectivă stabilește echivalența cadrului de reglementare aplicabil CPC-urilor din Regatul Unit cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Decizia menționată se aplică numai pentru o perioadă limitată și urmează să expire la 30 iunie 2022.

(6)

Impactul retragerii Regatului Unit din Uniune a făcut obiectul mai multor comunicări adresate de Comisie Parlamentului European, Consiliului și Băncii Centrale Europene, inclusiv al unei comunicări privind promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței (5). În respectiva comunicare, era evident faptul că membrii compensatori din Uniune urmau să își reducă expunerile față de CPC-urile din Regatul Unit care sunt importante din punct de vedere sistemic pentru Uniune, în special expunerile aferente instrumentelor financiare derivate extrabursiere exprimate în euro și în alte monede din Uniune.

(7)

În urma comunicării respective, la începutul anului 2021, Comisia a instituit un grup de lucru privind oportunitățile și provocările legate de transferul compensării instrumentelor financiare derivate din Regatul Unit în Uniune. Grupul de lucru s-a axat pe modalitățile de reducere a dependenței excesive a Uniunii de serviciile de compensare furnizate de CPC-urile stabilite în Regatul Unit, prin identificarea posibilelor obstacole în calea reducerii expunerilor față de CPC-urile din Regatul Unit și a unor modalități pentru depășirea respectivelor obstacole, precum și a unor stimulente pentru transferul serviciilor de compensare către CPC-urile stabilite în Uniune.

(8)

În urma discuțiilor care au avut loc în cadrul grupului de lucru, s-a ajuns la concluzia că anumite tranzacții compensate în CPC-urile din Regatul Unit pur și simplu nu pot fi compensate în altă parte în acest moment și că va fi necesară o combinație de măsuri diferite pentru ca Uniunea să își dezvolte propria capacitate de compensare și pentru a reduce în anii următori expunerile excesive ale participanților la piață din Uniune față de CPC-urile din Regatul Unit care sunt importante din punct de vedere sistemic. Din perspectiva acestor discuții, data de expirare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1308 este considerată prematură, nepermițând dezvoltarea la un nivel adecvat a capacității de compensare a Uniunii. Având în vedere că justificarea adoptării deciziei menționate nu s-a schimbat, și anume evitarea potențialelor riscuri pentru stabilitatea financiară în cazul unei perturbări bruște a accesului membrilor compensatori din Uniune la CPC-urile din Regatul Unit, este necesară, prin urmare, adoptarea prezentei decizii, care prelungește, pentru o perioadă limitată, recunoașterea echivalenței cadrului de reglementare aplicabil contrapărților centrale din Regatul Unit cu cadrul instituit prin Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(9)

În conformitate cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, trebuie îndeplinite trei condiții pentru a stabili echivalența dintre dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale unei țări terțe cu privire la CPC-urile autorizate în țara respectivă și cele prevăzute în regulamentul menționat.

(10)

În primul rând, dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale unei țări terțe trebuie să garanteze că CPC-urile din țara terță respectivă respectă cerințe legale obligatorii echivalente cu cerințele stabilite în titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Regatul Unit a încorporat în dreptul său intern dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 începând de la data retragerii Regatului Unit din Uniune (6) și, prin urmare, dreptul intern al Regatului Unit poate fi considerat echivalent cu cerințele prevăzute în titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(11)

În al doilea rând, dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale țării terțe trebuie să garanteze că CPC-urile stabilite în țara terță respectivă fac obiectul unei supravegheri și al unui control al aplicării normelor eficace și continue. Până la data de 31 decembrie 2020, CPC-urile din Regatul Unit s-au aflat sub supravegherea Băncii Angliei, astfel cum se prevede în dreptul intern al Regatului Unit, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (7). Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. 648/2012 a fost încorporat în dreptul intern al Regatului Unit, Banca Angliei rămâne și după această dată instituția responsabilă cu supravegherea CPC-urilor și nu este prevăzută nicio modificare importantă legată de supraveghere.

(12)

În al treilea rând, cadrul juridic al țării terțe trebuie să prevadă un sistem echivalent eficace pentru recunoașterea CPC-urilor autorizate în temeiul regimului juridic al țării terțe respective. Regatul Unit a încorporat în dreptul său intern elementele esențiale ale sistemului de echivalență prevăzut la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Regatul Unit a introdus însă un regim de recunoaștere temporară care suspendă, pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, aducerea de modificări esențiale Regulamentului (UE) nr. 648/2012. Acest regim de recunoaștere temporară acordă totodată Băncii Angliei puteri discreționare ample de a retrage „recunoașterea prezumată temporară”, ceea ce creează insecuritate juridică pentru CPC-urile recunoscute în temeiul acestui regim. În pofida acestei insecurități, cea de a treia condiție poate fi considerată ca fiind îndeplinită în momentul de față.

(13)

Întrucât se consideră că cele trei condiții sunt îndeplinite, dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale Regatului Unit aplicabile CPC-urilor din Regatul Unit deja stabilite și autorizate la data de 31 decembrie 2020, ar trebui să fie considerate echivalente cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(14)

Prezenta decizie se bazează pe informațiile de care dispune în prezent Comisia cu privire la dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere aplicabile CPC-urilor din Regatul Unit. Respectivele dispoziții și mecanisme ar trebui să fie considerate echivalente numai în cazul în care cerințele aplicabile CPC-urilor din dreptul intern al Regatului Unit sunt menținute, aplicate și respectate. Recunoașterea echivalenței poate fi menținută numai dacă eventualele modificări viitoare aduse cadrului de reglementare și de supraveghere din Regatul Unit nu vor afecta negativ echivalența în materie de reglementare sau de supraveghere, conducând la condiții de concurență inechitabile între CPC-urile din Regatul Unit și cele stabilite în Uniune („CPC-urile din Uniune”) sau la riscuri pentru stabilitatea financiară a Uniunii. Întrucât Comisia poate decide să modifice, să suspende, să revizuiască sau să revoce prezenta decizie în orice moment, în special în cazul unor evoluții care afectează stabilirea echivalenței, un schimb eficace de informații și coordonarea activităților de supraveghere între Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Banca Angliei reprezintă o condiție prealabilă pentru menținerea recunoașterii echivalenței până la data expirării prezentei decizii.

(15)

Schimbul de informații între ESMA și Banca Angliei necesită încheierea unor acorduri de cooperare cuprinzătoare și eficace în conformitate cu articolul 25 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Aceste acorduri de cooperare trebuie să garanteze partajarea proactivă a tuturor informațiilor relevante cu autoritățile menționate la articolul 25 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, inclusiv cu BCE și cu ceilalți membri ai Sistemului European al Băncilor Centrale, în scopul consultării autorităților respective cu privire la statutul recunoscut al CPC-urilor din Regatul Unit sau în cazul în care informațiile respective sunt necesare pentru ca autoritățile în cauză să își îndeplinească sarcinile de supraveghere.

(16)

Acordurile de cooperare încheiate în temeiul articolului 25 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 trebuie să garanteze accesul imediat și permanent al ESMA la toate informațiile, inclusiv la informațiile care îi permit să evalueze eventualele riscuri materiale pe care CPC-urile din Regatul Unit le-ar putea antrena, în mod direct sau indirect, pentru Uniune sau pentru statele sale membre. Acordurile de cooperare trebuie să specifice mecanismele și procedurile necesare pentru schimbul prompt de informații privind activitățile de compensare efectuate de CPC-urile din Regatul Unit în ceea ce privește instrumentele financiare exprimate în monede din Uniune, locurile de tranzacționare, participanții compensatori, precum și filialele instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții din Uniune, acordurile de interoperabilitate cu alte CPC-uri, resursele proprii, compoziția și calibrarea implicite ale fondurilor de garantare, marjele aplicate, resursele lichide și portofoliile de garanții, inclusiv calibrările marjei de ajustare și testele de rezistență. Acordurile trebuie să specifice, de asemenea, mecanismele și procedurile necesare pentru notificarea promptă a oricărei modificări care afectează CPC-urile din Regatul Unit sau dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale Regatului Unit aplicabile CPC-urilor din Regatul Unit și pentru notificarea promptă a ESMA cu privire la orice evoluție legată de CPC-urile din Regatul Unit care ar putea afecta politica monetară a Uniunii. Banca Angliei trebuie, de asemenea, să coopereze îndeaproape cu autoritățile din Uniune în conformitate cu articolul 25 alineatul (7). În special, este important să existe acorduri de cooperare eficace între ESMA și autoritățile competente din Regatul Unit cu privire la coordonarea activităților lor de supraveghere, inclusiv, în special, cu privire la procedurile de urmat în cazul oricărei situații de urgență legate de CPC-urile din Regatul Unit recunoscute care are sau ar putea avea un efect negativ asupra lichidității pieței sau a stabilității sistemului financiar al Uniunii.

(17)

Autoritățile din Regatul Unit au obligația să informeze Uniunea cu privire la orice modificare a cadrului de reglementare sau de supraveghere al Regatului Unit care ar putea afecta furnizarea de servicii de compensare în Regatul Unit. Comisia, în cooperare cu ESMA, va monitoriza orice modificare adusă dispozițiilor juridice și mecanismelor de supraveghere care ar putea afecta furnizarea de servicii de compensare în Regatul Unit, evoluțiile pieței, precum și eficacitatea cooperării în materie de supraveghere, inclusiv schimbul prompt de informații între ESMA și Banca Angliei. Comisia poate revizui în orice moment prezenta decizie în cazul în care evoluții relevante impun reevaluarea de către Comisie a echivalenței acordate prin prezenta decizie, inclusiv în cazul în care autoritățile din Regatul Unit nu cooperează în mod eficient, nu permit o evaluare eficace a riscului pe care îl prezintă CPC-urile din Regatul Unit pentru Uniune sau pentru statele sale membre ori acțiunile întreprinse de CPC-urile din Regatul Unit sau de Banca Angliei încurajează concurența necuvenită și neloială.

(18)

Actuala dependență excesivă a membrilor compensatori din Uniune de serviciile furnizate de CPC-urile din Regatul Unit prezintă în continuare riscuri pentru stabilitatea financiară a Uniunii și pentru transmiterea și desfășurarea politicii monetare a Uniunii, în special în caz de criză. Acest lucru a fost confirmat de evaluarea efectuată de ESMA în decembrie 2021 (8). Evaluarea respectivă a identificat trei servicii de compensare furnizate de CPC-urile din Regatul Unit ca fiind de importanță sistemică semnificativă pentru Uniune sau pentru unul sau mai multe dintre statele sale membre. Cu toate că în respectiva evaluare s-a concluzionat că, în prezent, costurile nerecunoașterii acestor servicii de compensare ar depăși beneficiile, au fost identificate totuși riscuri și vulnerabilități importante în legătură cu o recunoaștere continuă a acestor servicii de compensare, în special în perioadele de criză de pe piață.

(19)

În consecință și astfel cum se subliniază în Comunicarea privind „promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței” (9), ar trebui să fie reduse în continuare expunerile față de CPC-urile din Regatul Unit care sunt importante din punct de vedere sistemic pentru Uniune, în special expunerile aferente instrumentelor financiare derivate extrabursiere exprimate în euro și în alte monede din Uniune.

(20)

Prin urmare, durata prezentei decizii ar trebui să acorde suficient timp pentru dezvoltarea capacității de compensare a CPC-urilor din Uniune, prin explorarea unor modalități de sporire a lichidităților respectivelor CPC-uri și de extindere a gamei de soluții de compensare oferite de infrastructurile Uniunii, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de reglementare care să faciliteze acest proces, pentru a permite o reducere semnificativă a expunerilor membrilor compensatori din Uniune față de CPC-urile din Regatul Unit. Prezenta decizie ar trebui, de asemenea, să acorde suficient timp pentru revizuirea cadrului de supraveghere al Uniunii pentru CPC-uri. În consecință, este oportun ca prezenta decizie să expire în termen de 3 ani de la data aplicării.

(21)

Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare de urgență pentru a asigura securitatea juridică pentru membrii compensatori și locurile de tranzacționare stabilite în Uniune înainte de expirarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1308. Pentru a se evita orice perturbare a recunoașterii CPC-urilor din Regatul Unit de către ESMA, prezenta decizie ar trebui să se aplice din ziua următoare datei la care expiră Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1308.

(22)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În sensul articolului 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord aplicabile contrapărților centrale deja stabilite și autorizate în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la data de 31 decembrie 2020 sunt considerate a fi echivalente cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2022.

Expiră la 30 iunie 2025.

Adoptată la Bruxelles, 8 februarie 2022.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

(2) Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO C 384 I, 12.11.2019, p. 1).

(3) Declarație politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit (JO C 384 I, 12.11.2019, p. 178).

(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1308 a Comisiei din 21 septembrie 2020 de stabilire, pentru o perioadă limitată, a echivalenței cadrului de reglementare aplicabil contrapărților centrale din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 306, 21.9.2020, p. 1).

(5) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană din 4 mai 2017 intitulată „Răspunsul la provocările cu care se confruntă infrastructurile critice ale piețelor financiare și dezvoltarea în continuare a uniunii piețelor de capital” [COM(2017) 225 final], Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 19 iulie 2018 intitulată „Pregătiri pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 30 martie 2019 ” [COM(2018) 556 final] și Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 13 noiembrie 2018 intitulată „Pregătiri pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 30 martie 2019: un plan de contingență” [COM(2018) 880 final], Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 19 ianuarie 2021 intitulată „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței” [COM(2021) 32 final].

(6) După încheierea perioadei de tranziție, mai multe acte legislative din Regatul Unit vor constitui cadrul de reglementare și de supraveghere relevant pentru serviciile de compensare din Regatul Unit. Printre acestea se numără, fără ca lista să fie exhaustivă, European Union (Withdrawal) Act 2018 [Legea din 2018 privind Uniunea Europeană (retragere)], Over the Counter Derivatives, Central Counterparties and Trade Repositories (Amendment, etc., and Transitional Provision) (EU Exit) Regulations 2020 [Regulamentele din 2020 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (modificare etc. și dispoziții tranzitorii) (ieșirea din UE)], Financial Services (Consequential Amendments) Regulations 2020 [Regulamentele din 2020 privind serviciile financiare (modificări subsecvente)] și Financial Services Contracts (Transitional and Saving Provision) (EU Exit) Regulations 2019 [Regulamentele din 2019 privind contractele de servicii financiare (dispoziție tranzitorie și de salvare) (ieșirea din UE)].

(7) Partea 5 din Financial Services and Markets Act 2000 (Over the Counter Derivatives, Central Counterparties and Trade Repositories) Regulations 2013 [Regulamentele din 2013 referitoare la Legea din 2000 privind serviciile și piețele financiare (instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții].

(8) ESMA, Assessment Report under Article 25(2c) of EMIR [Raport de evaluare în temeiul articolului 25 alineatul (2c) din Regulamentul privind infrastructura pieței europene], https://www.esma.europa.eu/press-news/esma-news/esma-publishes-results-its-assessment-systemically-important-uk-central

(9) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 19 ianuarie 2021 intitulată „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței” [COM(2021) 32 final].

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 28

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 65 9 februarie 2022

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/166 al Comisiei din 8 februarie 2022 privind anularea înregistrării indicației geografice protejate Holsteiner Karpfen (IGP)	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/167 al Comisiei din 8 februarie 2022 privind anularea înregistrării indicației geografice protejate Viande de porc, marque nationale grand-duché de Luxembourg (IGP)	3
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/168 al Comisiei din 8 februarie 2022 de autorizare a introducerii pe piață a bacteriei Akkermansia muciniphila pasteurizate ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei ( 1 )	5
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/169 al Comisiei din 8 februarie 2022 de autorizare a introducerii pe piață a viermelui galben de făină (larva de Tenebrio molitor) sub formă congelată, uscată și de pudră ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei ( 1 )	10
		DECIZII
	*	Decizia (PESC) 2022/170 a Comitetului politic și de securitate din 8 februarie 2022 privind numirea comandantului forței misiunii UE pentru misiunea militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze (EUTM Somalia) și de abrogare a Deciziei (PESC) 2020/1072 (EUTM Somalia/1/2022)	17
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/171 a Comisiei din 2 februarie 2022 privind cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești europene intitulate Win It On The Pitch (Victorie pe teren) în temeiul Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2022) 630]	19
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/172 a Comisiei din 7 februarie 2022 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1538 privind armonizarea spectrului de frecvențe radio pentru utilizarea de dispozitive cu rază mică de acțiune în benzile de frecvențe de 874-876 și 915-921 MHz [notificată cu numărul C(2022) 608] ( 1 )	21
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/173 a Comisiei din 7 februarie 2022 privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune și de abrogare a Deciziei 2009/766/CE [notificată cu numărul C(2022) 605] ( 1 )	29
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/174 a Comisiei din 8 februarie 2022 de stabilire, pentru o perioadă limitată, a echivalenței cadrului de reglementare aplicabil contrapărților centrale din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	40