(1)

La 17 februarie 2021, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”) în temeiul regulamentului de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

Deoarece nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, în cursul perioadei de informare prealabilă, importurile produsului în cauză nu au făcut obiectul înregistrării.

(3)

La 17 septembrie 2021, Comisia a furnizat părților un rezumat al taxelor provizorii propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune, în conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază (informare prealabilă). Trei părți au prezentat observații, însă observațiile au fost de natură generală și nu se refereau la exactitatea calculelor. Prin urmare, observațiile respective au fost abordate numai în etapa finală.

(4)

La 14 octombrie 2021, Comisia a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1812 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din China.

(5)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora a fost instituită taxa antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamanții, producătorii-exportatori incluși în eșantion, Camera de Comerț a Chinei (denumită în continuare „CCCME”), mai mulți utilizatori, printre care Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer”), mai mulți importatori și guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(6)

După instituirea măsurilor provizorii, părțile interesate care au solicitat acest lucru au avut posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamanții, Eurofer, NLMK Europe (denumită în continuare „NLMK”), Misano S.p.A. (denumită în continuare „Misano”) și Imerys France (denumită în continuare „Imerys”).

(7)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. În acest scop, au fost organizate verificări încrucișate suplimentare la distanță (denumite în continuare „VLD”) cu doi producători din Uniune incluși în eșantion, și anume GrafTech France S.N.C. (denumit în continuare „GrafTech France”) și Showa Denko Europe GmbH (denumit în continuare „Showa Denko”), precum și cu un producător-exportator, și anume Nantong Yangzi Co., Ltd. (denumit în continuare „grupul Yangzi”)

(8)

La 19 ianuarie 2022, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din China (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(9)

În urma comunicării constatărilor finale, părțile interesate care au solicitat acest lucru au avut posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamanții, CCCME și Fangda Carbon New Material Co., Ltd (denumit în continuare „grupul Fangda”).

(10)

Observațiile transmise de părțile interesate au fost analizate și, după caz, luate în considerare în prezentul regulament. Pe baza observațiilor prezentate de Liaoning Dantan Technology Group Co., Ltd. (denumit în continuare „Liaoning Dantan”), Comisia și-a revizuit constatările privind calcularea marjei sale de dumping și le-a comunicat părții.

(11)

CCCME a susținut că plângerea s-a bazat în mod excesiv pe cifre confidențiale și a solicitat Comisiei să ia măsurile necesare în cadrul acestor proceduri și al celor viitoare pentru a se asigura că părțile pot formula observații relevante și semnificative.

(12)

Comisia a considerat că versiunea plângerii deschisă consultării de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor marcate ca fiind confidențiale pentru ca părțile interesate să poată formula observații semnificative și să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii.

(13)

De asemenea, Comisia a reamintit faptul că articolul 19 din regulamentul de bază și articolul 6.5 din Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) permit protejarea informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea unei astfel de informații ar avantaja în mod semnificativ un competitor sau ar avea un efect advers semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o.

(14)

În consecință, afirmația a fost respinsă.

(15)

În urma comunicării constatărilor provizorii și finale, Misano, grupul Fangda și CCCME au susținut că măsurile antidumping ar trebui suspendate în temeiul articolului 14 alineatul (4) din regulamentul de bază, din cauza schimbărilor de pe piață care au avut loc după încheierea perioadei de anchetă.

(16)

Fără a aduce atingere prerogativei exclusive a Comisiei de a decide cu privire la aplicarea articolului 14 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a remarcat, în acest stadiu, că aceste părți nu au furnizat niciun element de probă în sprijinul constatării că industria din Uniune nu mai este prejudiciată. Mai degrabă, părțile s-au referit la previziunile de creștere economică, la creșterea prețurilor și la scăderile preconizate ale volumului importurilor pentru a susține că este puțin probabil ca prejudiciul să continue sau să reapară. Astfel cum se explică în considerentul 138 de mai jos, Comisia a constatat că presupusele creșteri ale prețurilor importurilor din China nu înseamnă neapărat că prejudiciul a încetat sau ar înceta să se producă. Prin urmare, Comisia a considerat că nu sunt necesare măsuri suplimentare în această etapă.

(17)

În lipsa observațiilor cu privire la eșantionare, considerentele 12-17 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(18)

În conformitate cu considerentul 24 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(19)

Unele părți interesate, inclusiv Trasteel International SA (denumită în continuare „Trasteel”) au subliniat că perioada examinată a inclus o perioadă cu prețuri excepțional de ridicate legate de deficitul de aprovizionare și de creșterea prețurilor principalei materii prime (2017-2018) și s-a încheiat cu o perioadă afectată de pandemia de COVID-19 (2020). Acestea au solicitat ca perioada examinată să includă anul 2016, când piața a fost considerată „normală”. În urma comunicării constatărilor finale, Trasteel și-a reiterat cererea.

(20)

Această cerere a fost respinsă. Perioada examinată a fost determinată în momentul deschiderii anchetei și a acoperit, în conformitate cu practica consacrată, perioada de anchetă și cei trei ani calendaristici precedenți. Analiza acestei perioade a furnizat Comisiei datele necesare pentru a ajunge la constatări precise, prin care ar putea fi luate în considerare eventualele circumstanțe excepționale.

(21)

În etapa provizorie, patru cereri privind definiția produsului au fost primite din partea unui producător din Uniune (Sangraf Italy), a unui utilizator (NLMK), a unui importator neafiliat (CTPS Srl), precum și din partea Camerei de Comerț din China „CCCME”. Astfel cum s-a explicat în considerentele 30-38 din regulamentul provizoriu, Comisia a respins trei dintre cererile de excludere, dar a acceptat să excludă din domeniul de aplicare al anchetei niplurile importate separat.

(22)

În urma comunicării constatărilor provizorii, GC, Eurofer, NLMK, Imerys, Misano, grupul Fangda și Liaoning Dantan Technology au susținut că Comisia nu a luat în considerare pe deplin diferențele dintre tipurile de produse pe bază de electrozi de grafit. Potrivit acestor părți interesate, pe de o parte, majoritatea electrozilor de grafit exportați de China către Uniune sunt electrozi de putere mare cu diametru mic („HP”) sau electrozi de putere foarte mare („SHP”) utilizați în cuptoarele cu oală de turnare și un număr mic de electrozi de putere ultra-înaltă („UHP”) cu diametru mare. Pe de altă parte, industria din Uniune produce în principal electrozi UHP cu diametru mare utilizați în cuptoarele cu arc electric. Aceste părți interesate au adăugat că electrozii HP/SHP, pe de o parte, și electrodul UHP, pe de altă parte, sunt diferiți în ceea ce privește materiile prime (cocs), tehnologia de producție, utilizarea și calitatea produsului și aparțin unor segmente de piață diferite. Nu există nicio posibilitate de substituire reciprocă. Aceste părți au solicitat ca electrozii mici (cu definiții diferite): cu un diametru de 500 mm sau mai mic pentru Eurofer, cu un diametru de 350 mm sau mai mic pentru NLMK, cu un diametru de 500 mm sau mai mic pentru Imerys, cu un diametru de 130-250 mm pentru COMAP, cu un diametru de 450 mm sau mai mic pentru grupul Fangda și CCCME, să fie excluși din definiția produsului.

(23)

În urma comunicării constatărilor finale, Eurofer, grupul Fangda și CCCME și-au reiterat afirmațiile. În plus, CTPS Srl a solicitat excluderea electrozilor cu un diametru mai mic sau egal cu 400 mm. Cu toate acestea, Trasteel a solicitat ca electrozii cu un diametru de 450 mm sau mai mic să fie excluși. Trasteel a susținut că nu există o producție suficientă la nivelul Uniunii a acestor electrozi cu diametru mic. În plus, a argumentat că un număr mare de electrozi de grafit cu un diametru mai mare de 350 mm sunt electrozi de putere mare (HP) utilizați în cuptoarele cu oală de turnare și că aceștia ar trebui, de asemenea, să fie excluși din domeniul de aplicare. Comisia a respins aceste afirmații având în vedere constatarea din considerentele 27-31 de mai jos.

(24)

În același timp, în urma comunicării constatărilor finale, producătorii din Uniune s-au opus excluderii electrozilor de grafit cu un diametru mai mic sau egal cu 350 mm din definiția produsului. Producătorii din Uniune au susținut că sunt în măsură să crească producția de electrozi de grafit cu un diametru de 350 mm. În opinia lor, scăderea producției și a vânzărilor Uniunii de electrozi de grafit cu un diametru de 350 mm în cursul perioadei examinate a fost rezultatul, și nu cauza, fluxului tot mai mare de importuri neloiale la prețuri scăzute din China.

(25)

Cu toate acestea, Comisia a observat că producția Uniunii de electrozi de grafit cu un diametru mai mic sau egal cu 350 mm a început să scadă în 2018, într-un moment în care cota de piață a industriei din Uniune era în creștere, iar cota de piață a Chinei era în scădere. Ulterior, atunci când cota de piață a Chinei a început să crească în 2019 și 2020, producția Uniunii de electrozi de toate dimensiunile a scăzut. Aceste tendințe nu au permis Comisiei să confirme declarațiile producătorilor din Uniune în această privință.

(26)

În urma comunicării constatărilor finale, Henschke GmbH a solicitat utilizarea clasificării RP/HP/SHP/UHP și excluderea electrozilor de grafit RP/HP/SHP de la impunerea măsurilor antidumping. Comisia a respins această solicitare. Astfel cum se explică în considerentul 37 din regulamentul provizoriu, nu există niciun standard oficial al industriei care să permită o distincție clară între diferitele tipuri de electrozi de grafit, în special între categoriile HP/SHP și UHP.

(27)

Comisia a constatat că electrozii de grafit cu diametru mai mic sunt în principal electrozi de grafit din categoria HP/SHP, în timp ce electrozii de grafit mai mari sunt din categoria UHP. Cu toate acestea, în lipsa unei definiții precise a diferitelor categorii, pare să existe o suprapunere a dimensiunilor în jurul diametrului de 400-500 mm. În plus, Comisia a constatat de asemenea că electrozii de grafit din categoria HP/SHP sunt utilizați în mod normal în cuptoarele cu oală de turnare, în timp ce electrozii de grafit din categoria UHP sunt utilizați aproape exclusiv în cuptoarele cu arc electric. Deși reclamanții au oferit exemple unde acest lucru nu se aplică, s-a constatat totuși că această interschimbabilitate este foarte limitată.

(28)

Comisia a constatat, de asemenea, că în procesul de producție al electrozilor de dimensiuni mai mici se utilizează în mare măsură cocsul de petrol de calitate inferioară, în timp ce pentru a produce electrozii mai mari UHP, se utilizează cocsul acicular de înaltă calitate și scump. De asemenea, s-a constatat că procesul de producție, deși variază de la un producător la altul, a fost în general mai scurt și mai simplu pentru electrozii HP/SHP decât pentru electrozii UHP (de exemplu, un proces de grafitizare mai scurt, un număr mai mic de procese de impregnare și recoacere). Prin urmare, Comisia a concluzionat că există, într-o anumită măsură, o diferență atât în ceea ce privește caracteristicile tehnice, cât și utilizarea electrozilor de grafit cu diametru mai mic și cu diametru mai mare.

(29)

Unii utilizatori din Uniune au raportat dificultăți în a achiziționa electrozi de grafit cu diametru mic de la producătorii din Uniune și au susținut că industria din Uniune nu a produs acest tip de electrozi în cantități suficiente, deoarece s-a concentrat pe electrozi cu diametru mai mare/de calitate superioară. Aceștia au susținut, de asemenea, că, în afară de China, sunt disponibile puține surse alternative de aprovizionare de o calitate adecvată. În același timp, Comisia a observat că gradul de utilizare a capacității industriei din Uniune în cursul PA a fost de 55,8 % și că, prin urmare, industria din Uniune dispune de capacități neutilizate pentru a produce mai multe cantități de electrozi de toate diametrele.

(30)

Comisia a observat, de asemenea, că producția Uniunii de electrozi de grafit cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm a fost minimă și a reprezentat mai puțin de 1 % din producția Uniunii de electrozi de grafit. În continuare, ancheta a arătat că electrozii de grafit cu un diametru nominal de 400 mm sau mai mare au fost produși în Uniune în cantități mai semnificative.

(31)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, deși nu există o limită clară în ceea ce privește dimensiunea între electrozii HP/SHP și electrozii de grafit UHP, electrozii de grafit cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm păreau să fie predominant, dacă nu exclusiv, reprezentați de electrozii HP/SHP. Aceștia au utilizări, procese de producție și caracteristici tehnice diferite în comparație cu electrozii UHP. Electrozii UHP sunt, de asemenea, cei care sunt produși de industria din Uniune și asupra cărora importurile care fac obiectul unui dumping pot avea unele efecte negative.

(32)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a considerat oportun să excludă din definiția produsului electrozii de grafit cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm.

(33)

Comisia a confirmat concluziile enunțate în considerentele 32-33 din regulamentul provizoriu de a exclude niplurile din definiția produsului.

(34)

În plus, Comisia a decis, astfel cum s-a explicat mai sus, să excludă din definiția produsului electrozii de grafit cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm (4).

(35)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a primit observații scrise din partea celor trei producători-exportatori incluși în eșantion, a GC, a CCCME și din partea reclamantului cu privire la constatările provizorii privind dumpingul.

(36)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 47-168 din regulamentul provizoriu.

(37)

După comunicarea constatărilor provizorii, GC, precum și CCCME și Liaoning Dantan au prezentat observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

GC a susținut, în primul rând, că primul raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (5) este viciat, iar deciziile bazate pe acesta nu au un temei juridic și factual. Mai precis, GC a susținut că are îndoieli că raportul ar reprezenta poziția oficială a Comisiei. În ceea ce privește faptele, potrivit GC, raportul le prezintă denaturat, unilateral și fără vreo legătură cu realitatea. În plus, faptul că Comisia a emis rapoarte de țară pentru câteva țări selectate ridică semne de întrebare cu privire la clauza națiunii celei mai favorizate („CNF”). În plus, în opinia GC, faptul că Comisia s-a bazat pe elementele de probă din raport nu este în conformitate cu spiritul unei legi echitabile și juste, deoarece echivalează efectiv cu judecarea cauzei înainte de proces.

(39)

În ceea ce privește primul punct referitor la statutul raportului în conformitate cu legislația UE, Comisia a reamintit faptul că articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază nu prevede un format specific pentru rapoartele privind distorsiunile semnificative, și nici nu definește un canal de publicare. Comisia a reamintit că raportul este un document tehnic bazat pe fapte, utilizat doar în contextul anchetelor în materie de apărare comercială. Prin urmare, raportul a fost emis în mod corespunzător sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei, deoarece are un caracter pur descriptiv și nu exprimă puncte de vedere, preferințe sau aprecieri cu caracter politic. Acest lucru nu îi afectează conținutul, și anume sursele obiective de informații referitoare la existența unor distorsiuni semnificative în economia chineză, relevante în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază. În ceea ce privește observațiile potrivit cărora raportul ar fi viciat din punct de vedere al faptelor și ar fi unilateral, Comisia precizează că raportul este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. Întrucât raportul a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, orice parte interesată a avut numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la acesta și la elementele de probă pe care se bazează. Până în prezent, nicio parte nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că sursele utilizate în raport ar fi eronate.

(40)

Ca răspuns la afirmația GC privind o încălcare a clauzei națiunii celei mai favorizate, Comisia a reamintit că, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, se întocmește un raport de țară numai în cazul în care Comisia are indicii bine întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. La momentul intrării în vigoare a dispozițiilor de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în decembrie 2017, Comisia dispunea de astfel de indicii privind existența unor distorsiuni semnificative în cazul Chinei. Comisia a publicat, de asemenea, un raport privind distorsiunile din Rusia în octombrie 2020 și, după caz, pot urma și alte rapoarte. În plus, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a), rapoartele nu sunt obligatorii. Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) descrie condițiile în care Comisia emite rapoarte de țară, iar potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (d), reclamanții nu sunt obligați să utilizeze raportul și, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), existența unui raport de țară nu reprezintă o condiție pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a). În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), o bază suficientă pentru deschiderea anchetei este ca reclamanții să aducă suficiente elemente de probă din care să reiasă existența unor distorsiuni semnificative într-o țară și ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, normele privind distorsiunile semnificative specifice fiecărei țări se aplică tuturor țărilor, fără nicio distincție și indiferent de existența unui raport de țară. Prin urmare, prin definiție, normele privind distorsiunile specifice țărilor nu încalcă clauza națiunii celei mai favorizate.

(41)

În al doilea rând, GC și CCCME a susținut că construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu Acordul privind PAD, în special cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care prevede o listă exhaustivă a situațiilor în care valoarea normală poate fi construită, „distorsiunile semnificative” nefiind enumerate printre aceste situații. În plus, potrivit GC, utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată este incompatibilă cu articolul VI.1 litera (b) din GATT și cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, care prevăd utilizarea costului de producție din țara de origine la construirea valorii normale.

(42)

În al treilea rând, GC, CCCME și Liaoning Dantan au susținut că practicile de investigație ale Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt incompatibile cu normele OMC, întrucât Comisia, încălcând articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, nu a luat în considerare evidențele producătorilor chinezi fără a stabili dacă aceste evidențe sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate în China. În acest sens, GC a reamintit că Organul de apel în cauza Uniunea Europeană – Măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina (denumită în continuare „DS473”) și Raportul grupului special în cauza Uniunea Europeană – Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (denumită în continuare „DS494”) au afirmat că, în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, atât timp cât evidențele ținute de exportatorul sau de producătorul care face obiectul anchetei corespund – în limite acceptabile – în mod corect și fiabil tuturor costurilor reale suportate de producătorul sau exportatorul respectiv pentru produsul în cauză, se poate considera că acestea „țin seama în mod rezonabil de cheltuielile de producție și de vânzare ale produsului respectiv”, iar autoritatea de anchetă ar trebui să utilizeze aceste evidențe pentru a stabili costurile de producție ale producătorilor care fac obiectul anchetei.

(43)

În ceea ce privește al doilea și al treilea argument referitoare la presupusa incompatibilitate a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu dreptul OMC, în special cu dispozițiile articolelor 2.2 și 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, precum și constatările din cauzele DS473 și DS494, Comisia face trimitere la considerentul 54 din regulamentul provizoriu, în care afirmațiile similare ale părților interesate au fost deja respinse. În plus, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia conceptul „distorsiuni semnificative” menționat la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este enumerat printre situațiile în care este permisă construirea valorii normale în temeiul articolului 2.2 din Acordul privind PAD, Comisia a reamintit că legislația internă nu trebuie să utilizeze aceiași termeni ca cei utilizați în acordurile vizate pentru a fi în conformitate cu acordurile respective și consideră că articolul 2 alineatul (6a) respectă pe deplin normele relevante din Acordul privind PAD (și, în special, posibilitățile de a construi valoarea normală prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD). În orice caz, întrucât aceste afirmații nu conțin elemente noi, acestea au fost respinse.

(44)

În al patrulea rând, GC a susținut că Comisia ar trebui să fie consecventă și să examineze pe deplin dacă există așa-numite denaturări ale pieței în țara reprezentativă. Acceptarea cu ușurință a datelor țării reprezentative fără o astfel de evaluare reprezintă „standarde duble”. Același lucru este valabil, în opinia GC, pentru evaluarea prețului și a costurilor industriei Uniunii.

(45)

În ceea ce privește al patrulea punct, prin care se solicită Comisiei să se asigure că datele privind țările terțe utilizate în procedurile sale nu sunt afectate de denaturări ale pieței, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, procedează la construirea valorii normale pe baza datelor alese, altele decât prețurile și costurile interne din țara exportatoare, numai în cazul în care stabilește că aceste date sunt cele mai adecvate pentru a reflecta prețurile și costurile nedistorsionate. În acest proces, Comisia are obligația de a utiliza numai date nedistorsionate. În această privință, părțile interesate sunt invitate să transmită observații privind sursele propuse pentru stabilirea valorii normale în etapele inițiale ale anchetei. Decizia finală a Comisiei privind datele nedistorsionate care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula valoarea normală ține pe seama de aceste observații. În ceea ce privește solicitarea GC adresată Comisiei de a evalua posibilele distorsiuni de pe piața internă a UE, Comisia nu a considerat acest punct relevant în contextul evaluării existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(46)

În al cincilea rând, Liaoning Dantan a susținut că Comisia a furnizat o declarație foarte generală în considerentul 54 din regulamentul provizoriu și nu a explicat în mod explicit temeiul juridic în acordurile OMC, inclusiv în Protocolul de aderare a Chinei la OMC, în sprijinul aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În lipsa unei motivări foarte clare a punctului de vedere al Comisiei, comunicarea acesteia nu îndeplinește standardele legale de motivare adecvată care să îi justifice decizia de a aplica articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(47)

În ceea ce privește al cincilea argument invocat de Liaoning Dantan, Comisia nu a fost de acord. În considerentul 54 din regulamentul provizoriu, Comisia a prezentat motivele pentru care legislația UE în vigoare este compatibilă cu normele OMC. În ceea ce privește argumentul emis de Liaoning Dantan referitor la Protocolul de aderare a Chinei, Comisia a reamintit că, în cadrul procedurilor antidumping referitoare la produsele originare din China, părțile din secțiunea 15 a Protocolului de aderare a Chinei la OMC care nu au expirat continuă să se aplice la stabilirea valorii normale, atât în ceea ce privește standardul economiei de piață, cât și în ceea ce privește utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China. În plus, Liaoning Dantan pare să confunde obligația de a indica motivele aplicării pe fond a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu o pretinsă obligație de a explica temeiul juridic al OMC care susține aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia a explicat în detaliu în considerentele 57-113 din regulamentul provizoriu motivele pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, respectându-și astfel pe deplin obligația legală de a furniza o motivare adecvată. În consecință, argumentul Liaoning Dantan a fost respins.

(48)

Pe lângă argumentele sale privind compatibilitatea cu normele OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, CCCME a susținut, de asemenea, că planurile cincinale din China sunt doar documente orientative care exprimă opinii politice pentru viitor. Astfel, în opinia CCCME, planurile nu sunt obligatorii, având în vedere și faptul că nu sunt adoptate în același mod ca legile sau decretele. În plus, CCCME a subliniat că documente similare se regăsesc și în Europa, inclusiv, printre altele, documentele de politică ale Comisiei.

(49)

Comisia a reamintit că sistemul de planificare chinez stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile publice centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care acoperă practic toate sectoarele economice, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul de guvernanță inferior corespunzător. După cum se descrie în detaliu în raport, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au, de fapt, caracter obligatoriu, sistemul de planificare având drept rezultat alocarea de resurse sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (6). În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(50)

În plus, Liaoning Dantan a obiectat față de faptul că Comisia a invocat o serie de factori transversali existenți în China pentru a demonstra existența unor distorsiuni semnificative. În special, Liaoning Dantan a susținut că faptul de a fi membru și administrator permanent al Asociației industriei carbonului din China nu echivalează cu o intervenție a statului în funcționarea societății Liaoning Dantan și cu atât mai puțin cu o influență asupra deciziilor sale comerciale. În mod similar, Liaoning Dantan a susținut că, în calitate de societate privată, era în întregime supusă unor norme moderne de guvernanță corporativă orientate către piață, iar activitățile sale operaționale erau exclusiv în sarcina acționarilor privați ai societății în temeiul dreptului societăților comerciale din RPC. În plus, Liaoning Dantan a susținut că existența unei intervenții a statului nu ar echivala cu distorsiuni semnificative și că Comisia are obligația legală de a stabili efectul de denaturare al presupuselor intervenții ale statului asupra prețurilor și costurilor sale.

(51)

Argumentele Liaoning Dantan privind presupusa lipsă a unor distorsiuni semnificative în pofida intervențiilor guvernamentale existente nu au putut fi acceptate. În primul rând, Liaoning Dantan nu a furnizat nicio informație care să pună sub semnul întrebării observațiile Comisiei [a se vedea considerentul 90 din regulamentul provizoriu] cu privire la electrozii de grafit care sunt considerați un sector încurajat și, prin urmare, fac obiectul unor distorsiuni. Același lucru este valabil și pentru distorsiunile privind factorii de producție necesari pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei [a se vedea în special considerentele 90 și 110 din regulamentul provizoriu]. În al doilea rând, deși Liaoning Dantan a considerat că a fi membru și administrator permanent al Asociației industriei carbonului din China nu a reprezentat o intervenție a statului, aceasta nu a contestat observația formulată în considerentul 86 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia scopul asocierii este „de a pune în aplicare linia, orientările și politicile de partid” și că asociația „respectă autoritatea în ansamblu a Partidului Comunist din China”. În al treilea rând, în ceea ce privește afirmația Liaoning Dantan potrivit căreia aceasta este o societate privată cu guvernanță corporativă modernă, Comisia a descris în considerentele 57-111 din regulamentul provizoriu intervențiile substanțiale ale statului în RPC care au condus la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței. Aceste distorsiuni afectează operatorii comerciali, indiferent de structura de proprietate sau de structura de conducere. În consecință, afirmațiile respective au fost respinse.

(52)

La comunicarea constatărilor finale, GC, precum și CCCME, Liaoning Dantan și grupul Fangda au prezentat și alte observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(53)

GC și-a reiterat opinia potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu Acordul privind PAD și că raportul prezintă deficiențe de fapt și de drept.

(54)

Mai precis, GC a susținut că conținutul raportului depășește domeniul de aplicare adecvat al anchetelor antidumping, că interpretează greșit instituțiile Chinei și că tratează avantajele concurențiale legitime ale societăților chineze și diferențele instituționale normale dintre China și UE ca bază pentru concluzia că economia chineză este afectată de distorsiuni semnificative ale pieței. În acest sens, GC a criticat practica Comisiei de a oferi tuturor părților posibilitatea de a respinge, de a completa sau de a prezenta observații cu privire la raport. În schimb, GC a susținut că solicitarea Chinei a fost încă de la început ca Comisia să retragă raportul, mai degrabă decât să îl completeze sau să îl modifice, și că GC nu avea nicio obligație sau nu era nevoită să formuleze observații cu privire la raport.

(55)

În plus, GC a considerat că practica de anchetă a Comisiei este incompatibilă cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu rapoartele OMC privind soluționarea litigiilor din cauzele DS473 și DS494, în măsura în care Comisia nu și-a respectat obligația de a dovedi că distorsiunile semnificative ale pieței au ca urmare faptul că evidențele contabile ale întreprinderilor chineze nu reflectă în mod rezonabil costurile de producție și de vânzare aferente produselor care fac obiectul anchetei, întrucât obiectul analizei respective sunt întreprinderi individuale, nu guverne sau instituții. În consecință, politicile macroeconomice ample ale Chinei sau apartenența la o întreprindere într-o asociație industrială nu pot explica aspecte specifice, cum ar fi indisponibilitatea datelor privind costurile întreprinderilor.

(56)

Comisia nu a fost de acord. În primul rând, în ceea ce privește presupusele deficiențe factuale ale raportului, GC doar repetă argumentul invocat anterior și abordat în considerentul 39. În ceea ce privește cererea GC de a retrage raportul în loc să ofere părților interesate posibilitatea de a prezenta observații cu privire la conținutul acestuia, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, Comisia nu numai că este obligată să elaboreze și să publice rapoarte care descriu circumstanțele relevante ale pieței atunci când există indicii bine întemeiate ale unor distorsiuni semnificative – cum este cazul pentru RPC –, ci trebuie, de asemenea, să ofere părților interesate posibilități ample de a respinge, de a completa, de a prezenta observații sau de a se baza pe astfel de rapoarte și pe elementele de probă care stau la baza acestora. Comisia a luat act în mod corespunzător de alegerea GC de a se abține de la utilizarea acestei opțiuni și, în consecință, a observat că cererea GC de retragere a raportului fără prezentarea unor observații privind conținutul și elementele de probă cuprinse în acesta nu poate fi acceptată. În al doilea rând, în ceea ce privește compatibilitatea cu normele OMC a practicilor de anchetă ale Comisiei, Comisia a abordat deja pe larg argumentul GC în considerentul 54 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentul 43, incluzând opinia Comisiei potrivit căreia dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt pe deplin conforme cu obligațiile Uniunii în cadrul OMC. Comisia a reamintit că existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale și că legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupul special al OMC și de organul de apel în cauza DS473, permite, în principiu, utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată.

(57)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a prezentat argumente legate de raport și și-a reiterat opiniile exprimate anterior, conform cărora articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este compatibil cu Acordul privind PAD. Acest argument a fost reiterat în observațiile prezentate de grupul Fangda. Grupul Fangda, în calitate de membru al CCCME, a aprobat în mod explicit avizul CCCME.

(58)

În ceea ce privește raportul, CCCME a reiterat faptul că, bazându-se pe raport, Comisia a continuat să susțină în mod circular cazurile în care exportatorii trebuie să infirme afirmațiile formulate în raport, care a fost, în orice caz, pregătit cu scopul specific de a servi drept bază pentru deschiderea de anchete de apărare comercială de către producătorii din Uniune și care, în cazul de față, nici măcar nu menționează sectorul care face obiectul anchetei. Prin urmare, CCCME a reamintit că sarcina probei revine autorității responsabile cu ancheta.

(59)

În plus, CCCME și-a reiterat argumentul potrivit căruia planurile cincinale din China sunt doar documente orientative, spre deosebire de „legi”, „reglementări” sau „decrete” cu caracter obligatoriu. CCCME a subliniat, în acest sens, că există documente de orientare similare și în Europa.

(60)

În ceea ce privește compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu normele OMC, CCCME a susținut, mai întâi, că noțiunea de „distorsiuni semnificative” inclusă la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu apare în nicio normă prevăzută în Acordul privind PAD al OMC sau în GATT 1994. În special, conceptul de „distorsiuni semnificative” nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD. În ceea ce privește utilizarea datelor dintr-o țară terță, CCCME a susținut că, deși, potrivit organului de apel din cauza DS473, utilizarea datelor provenite dintr-o sursă din afara țării exportatoare nu este interzisă, Comisia pare să ignore faptul că organul de apel a subliniat, de asemenea, că „acest lucru nu înseamnă totuși că o autoritate de anchetă poate să înlocuiască pur și simplu costul de producție din țara de origine cu costul din afara acesteia”, precum și că „atunci când se bazează pe informații din afara țării pentru a stabili «costul de producție din țara de origine» în conformitate cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, o autoritate de anchetă trebuie să se asigure că informațiile respective sunt utilizate pentru a ajunge la «costul de producție din țara de origine», ceea ce ar putea necesita ca autoritatea de anchetă să adapteze aceste informații”. Prin urmare, în opinia CCCME, abordarea Comisiei pare să fie inconsecventă cu obligațiile Uniunii prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD al OMC. În al doilea rând, CCCME a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază încalcă articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și hotărârea pronunțată în cauza DS437, deoarece, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, odată ce Comisia stabilește existența unor „distorsiuni semnificative”, nu este necesar să se respecte cele două condiții prevăzute la articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, și anume dacă evidențele sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) ale țării exportatoare și dacă evidențele reflectă în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzărilor produsului în cauză.

(61)

În plus, CCCME și-a reiterat argumentul prezentat anterior potrivit căruia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, evaluarea presupuselor distorsiuni semnificative trebuie efectuată separat pentru fiecare exportator și producător și că, în consecință, Comisia ar trebui să își susțină evaluarea cel puțin pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion. Același argument a fost invocat și de grupul Fangda.

(62)

Argumentele CCCME nu au putut fi acceptate. În primul rând, în ceea ce privește presupusa modalitate circulară de argumentare a Comisiei și sarcina probei, Comisia a reamintit – astfel cum s-a menționat deja în considerentele 53 și 55 din regulamentul provizoriu – că secțiunea 3.3.1 din regulamentul provizoriu conține evaluarea completă a Comisiei privind existența unor distorsiuni semnificative. Comisia nu a observat nicio circularitate în ceea ce privește modul în care a fost efectuată această evaluare, și anume Comisia s-a bazat pe elementele de probă disponibile, inclusiv pe raport, iar părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la aceste elemente de probă. În al doilea rând, în ceea ce privește natura planurilor cincinale, remarcând totodată că existența și natura documentelor de planificare în Uniune nu sunt relevante în contextul prezentei anchete, Comisia a reamintit, astfel cum s-a explicat deja în detaliu în considerentele 73 și 74 din regulamentul provizoriu și în considerentul 49, că natura specifică a planificării industriale în China nu numai că este cuprinzătoare, acoperind practic întreaga producție industrială din țară, ci că ea afectează, de asemenea, în mod direct deciziile comerciale ale operatorilor de piață datorită mecanismelor financiare și de altă natură, ceea ce îi determină pe acești operatori să respecte planurile cincinale („PC”). Cu titlu de exemplu, Comisia a reamintit că, în conformitate cu cel de-al 13-lea plan cincinal, „[t]oate administrațiile locale și departamentele guvernamentale trebuie să depună eforturi susținute pentru a organiza, coordona și orienta punerea în aplicare a acestui plan. Vom efectua o monitorizare și o evaluare dinamică a punerii în aplicare a acestui plan. […] Procedurile de aprobare referitoare la proiectele și inițiativele incluse în acest plan vor fi raționalizate și li se va acorda prioritate în ceea ce privește selectarea siturilor, disponibilitatea terenurilor și modalitățile de finanțare. Ne vom asigura că birourile de audit joacă un rol în supravegherea punerii în aplicare” (7). În al treilea rând, în ceea ce privește presupusa incompatibilitate a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu dreptul OMC, în special cu dispozițiile articolelor 2.2 și 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, precum și constatările din cauza DS473, Comisia și-a reiterat opinia exprimată în considerentul 54 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentul 56, potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este pe deplin conform cu obligațiile UE în temeiul legislației OMC și că legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupul special al OMC și de organul de apel în cauza DS473, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Mai mult, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia conceptul de distorsiuni semnificative inclus la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este menționat printre situațiile în care este permisă construirea valorii normale în temeiul articolului 2.2 din Acordul privind PAD, acest argument a fost deja abordat în considerentul 43. În al patrulea rând, în ceea ce privește evaluarea individuală a distorsiunilor semnificative pentru fiecare producător-exportator, Comisia a reamintit că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. O astfel de determinare a fost efectuată pe baza evaluării efectuate în considerentele 57-111 din regulamentul provizoriu și aplicată individual fiecărui producător-exportator. Comisia a mai reamintit și faptul că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază permite utilizarea costurilor interne numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, nu există elemente de probă la dosar care să demonstreze acest lucru.

(63)

Liaoning Dantan a prezentat observații referitoare la compatibilitatea cu OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, precum și la standardele juridice de motivare adecvată care justifică aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(64)

Mai precis, Liaoning Dantan a susținut că: (i) Comisia, prin simpla repetare a faptului că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este compatibil cu legislația OMC, nu a furnizat nicio altă explicație cu privire la temeiul juridic exact care asigură compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) cu legislația OMC; și că (ii) nu a fost furnizată nicio explicație cu privire la partea din secțiunea 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC care se consideră că se aplică în continuare, cu atât mai puțin raționamentul care susține acest punct de vedere. În consecință, Liaoning Dantan a considerat că utilizarea datelor dintr-o țară terță în construirea valorii normale pe motivul presupusei existențe a unor distorsiuni semnificative este incompatibilă cu articolul 2.2 și cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu rapoartele privind soluționarea litigiilor din cauza DS473.

(65)

În plus, Liaoning Dantan a reiterat faptul că Comisia are obligația legală de a stabili efectul de distorsionare al presupuselor intervenții ale statului și că, în consecință, nu este de competența Liaoning Dantan să prezinte elemente de probă care să demonstreze contrariul. Prin urmare, în opinia Liaoning Dantan, Comisia nu și-a îndeplinit obligația de a evalua existența unor distorsiuni semnificative pentru fiecare exportator și producător separat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(66)

Argumentele prezentate de Liaoning Dantan trebuie respinse. În primul rând, argumentul privind compatibilitatea cu OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost abordat anterior în detaliu. Prin urmare, Comisia și-a reiterat opinia exprimată în considerentul 54 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentele 43 și 56. În ceea ce privește argumentul Liaoning Dantan referitor la secțiunea 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC, Comisia reamintește poziția sa formulată în considerentul 47. În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul privind evaluarea individuală pentru fiecare producător-exportator, Comisia a făcut trimitere la considerentul 62, în care acest argument a fost abordat.

(67)

În absența altor observații, au fost confirmate constatările din considerentele 57-113 din regulamentul provizoriu cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și la faptul că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(68)

Deși CCCME și-a reiterat îndoielile cu privire la faptul că Mexicul ar putea fi considerat o țară reprezentativă adecvată pentru a determina valorile normale ale exportatorilor chinezi, aceasta a recunoscut, de asemenea, eforturile Comisiei de a selecta o valoare rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, ceea ce reflectă cerințele de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(69)

Întrucât nu au fost prezentate argumente noi și în absența altor observații, Comisia a confirmat alegerea Mexicului ca țară reprezentativă, stabilită în considerentele 114-148 din regulamentul provizoriu.

(70)

Comisia a prezentat detaliile despre sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale în considerentele 139-168 din regulamentul provizoriu. După publicarea regulamentului provizoriu, mai multe părți au făcut afirmații cu privire la diferitele surse utilizate pentru determinarea valorii normale.

(71)

După comunicarea constatărilor provizorii, Asociația europeană a carbonului și grafitului (European Carbon and Graphite Association – „ECGA”) și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să se bazeze pe prețurile reprezentative ale cocsului de petrol (cod SA 2713 12) pentru a construi valoarea normală și că prețurile utilizate în etapa provizorie au fost scăzute în mod artificial, deoarece aceste prețuri acopereau în principal materiale de calitate inferioară care nu pot fi utilizate pentru a produce electrozi de grafit.

(72)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 140 și 145 din regulamentul provizoriu, Comisia a decis cu titlu provizoriu să stabilească valoarea de referință pe baza prețului de import din Mexic, agregat la nivelul țării. Sursa de informații a fost baza de date Global Trade Atlas (denumită în continuare „GTA”). În urma afirmației ECGA, Comisia a analizat problema și a constatat, pe baza aceleiași baze de date utilizate în etapa provizorie (și anume GTA), informații mai detaliate privind importurile, făcând distincție între diferitele puncte de import în Mexic, că cocsul de petrol (cod SA 2713 12) a fost importat în Mexic pe cale maritimă și din SUA – pe cale terestră. Statisticile vamale mexicane cuprinse în GTA prevedeau că prețul de import era de aproximativ 2 144 USD pe tonă atunci când era importat prin orașul de frontieră mexican Nuevo Laredo (pe cale terestră din SUA), în timp ce importurile în alte părți ale Mexicului prezentau un preț de aproximativ 200 USD pe tonă. Pe baza informațiilor disponibile public (8), Comisia a considerat că prețul de 200 USD pe tonă nu a putut reflecta costul cocsului petrolier de calitate superioară necesar pentru producția de electrozi de grafit, ci a reflectat sortimentul de combustibil de calitate mult mai scăzută utilizat pentru producerea de energie electrică și în cuptoarele de ciment. În plus, Comisia a constatat că producătorul mexican de electrozi de grafit GrafTech Mexico este situat în apropierea Nuevo Laredo și că principalul său furnizor de cocs de petrol se află, de asemenea, în apropierea acestui oraș, pe partea americană. Producătorul mexican a confirmat că cocsul său de petrol a fost importat în cantități semnificative prin orașul Nuevo Laredo și a fost utilizat pentru a produce electrozi de grafit. Prin urmare, Comisia a decis să se bazeze pe prețul de import constatat în Nuevo Laredo pentru stabilirea valorii sale de referință pentru cocsul de petrol ca fiind reprezentativ pentru cocsul de petrol de calitate superioară utilizat în mod specific pentru producția de electrozi de grafit.

(73)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor provizorii, Liaoning Dantan a susținut că Comisia a aplicat un coeficient de conversie FOB/CIF eronat la datele privind importurile Mexicului raportate în GTA la valoarea franco la bord („FOB”). Mai precis, potrivit părții, costurile de transport au fost supraestimate și Comisia ar trebui să utilizeze un coeficient specific pentru importurile mexicane, deoarece majoritatea importurilor examinate au fost efectuate din SUA.

(74)

Astfel cum se explică în considerentul 151 din regulamentul provizoriu, Comisia a stabilit prețul nedistorsionat al materiilor prime pe baza unui preț de import mediu ponderat (CIF). În timp ce majoritatea țărilor raportează valoarea importurilor lor la nivelul frontierei vamale (de exemplu, CIF în cazul livrării pe cale maritimă), Mexicul raportează valoarea importurilor sale fără a lua în considerare costurile de transport maritim (și anume, la nivelul FOB). Prin urmare, pentru calculele provizorii, Comisia a ajustat valorile raportate de Mexic pentru a atinge valoarea în vamă la frontieră (și anume, la nivelul CIF).

(75)

Comisia a examinat afirmația și a considerat că coeficientul de conversie FOB/CIF utilizat nu reflecta în mod rezonabil originea mărfurilor importate în Mexic. În consecință, Comisia a decis să stabilească coeficientul FOB/CIF pe baza originii reale a mărfurilor importate. La importul prin Nuevo Laredo, nu s-a aplicat niciun coeficient, deoarece mărfurile au fost importate pe cale terestră.

(76)

Tabelul factorilor de producție a electrozilor de grafit menționat în considerentul 150 din regulamentul provizoriu a fost astfel înlocuit cu următorul tabel:

Factori de producție ai electrozilor de grafit

(77)

În urma comunicării constatărilor provizorii, grupul Fangda și Liaoning Dantan au subliniat că, contrar celor afirmate în considerentul 155 din regulamentul provizoriu, Comisia nu a stabilit prețul energiei electrice pe baza prețurilor publicate de Comisia Federală pentru Energie Electrică din Mexic („Comisión Federal de Electricidad” sau „CFE”).

(78)

Comisia a acceptat afirmația și a modificat prețul de referință pentru energia electrică, în conformitate cu considerentul 155 din regulamentul provizoriu. Comisia a utilizat datele CFE stabilite pentru utilizatorii industriali ai rețelei de înaltă tensiune, denumită „DIT” (10).

(79)

În plus, Liaoning Dantan și-a reiterat afirmația formulată deja după cea de a doua notă, potrivit căreia prețurile energiei electrice în Mexic sunt denaturate în sens ascendent deoarece noua administrație mexicană ar fi subminat producția de energie din surse regenerabile și investițiile, favorizând astfel generatorul de energie CFE deținut de stat în detrimentul operatorilor de energie din surse regenerabile din sectorul privat în 2019. De asemenea, conform părții, consecințele directe ale acestei distorsionări sunt că taxele de transport din prețul de referință al energiei electrice trebuie ajustate pentru a reflecta valoarea nedistorsionată înainte de intervenția statului mexican pe piață, și anume înainte de 2019, an în care noua administrație mexicană a ajuns la putere.

(80)

Comisia a observat că partea nu a prezentat niciun element de probă nou. În plus, astfel cum s-a indicat deja în considerentul 157 din regulamentul provizoriu, partea respectivă s-a referit anterior doar la mai multe articole de presă care susțin că energia din surse regenerabile ar fi subminată în Mexic. Cu toate acestea, nu au fost furnizate dovezi concrete care să arate că lucrurile ar sta într-adevăr astfel și, mai important, că prețurile energiei electrice în Mexic au fost afectate de această presupusă politică a guvernului mexican. În consecință, Comisia a respins această afirmație, precum și cererea de ajustare a taxelor de transport la valori anterioare anului 2019.

(81)

Liaoning Dantan și-a reiterat afirmația potrivit căreia procentul costurilor VAG obținut din raportul anual pe 2020 al GrafTech International Ltd nu era adecvat pentru a fi utilizat ca valoare de referință, deoarece provenea din datele financiare consolidate ale diferitelor societăți stabilite în țări cu niveluri diferite de venituri, inclusiv țări cu venituri ridicate, cum ar fi SUA.

(82)

Comisia a clarificat faptul că metodologia descrisă a fost aplicată pe baza datelor financiare reale disponibile cu ușurință în țara reprezentativă și că niciun element din dosar nu indică faptul că nivelul costurilor VAG utilizate nu era rezonabil. Părțile interesate au fost informate cu privire la acest fapt prin intermediul a două note referitoare la sursele de stabilire a valorii normale. Prin urmare, societatea a avut numeroase oportunități de a furniza elemente de probă care să ateste că nivelul costurilor VAG ale GrafTech International Ltd nu era rezonabil sau de a propune o valoare de referință alternativă pentru a înlocui procentul distorsionat al costurilor VAG, dar nu a făcut acest lucru. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(83)

Aceeași parte a susținut, de asemenea, că unele cheltuieli raportate în raportul anual pe 2020 al GrafTech International Ltd ar trebui eliminate din lista costurilor VAG utilizate pentru stabilirea procentului de costuri VAG (și anume, compensarea bazată pe stocuri și ajustarea prin marcare la piață).

(84)

Comisia a evaluat afirmația și a considerat-o justificată. Prin urmare, după eliminarea acestor cheltuieli, costurile VAG au fost stabilite la 10,4 % pe baza costurilor de producție.

(85)

Liaoning Dantan a susținut că Comisia ar fi trebuit să identifice valoarea de referință pentru materialele consumabile și cheltuielile generale de producție separat de alți factori de producție. Aceasta a susținut că, în schimb, Comisia ar fi trebuit să își utilizeze costurile reale cu materialele consumabile și cheltuielile indirecte de producție. Liaoning Dantan și CCCME au susținut, de asemenea, că aceeași observație era valabilă și în ceea ce privește calcularea costurilor de transport pentru aprovizionarea cu materii prime, în cazul în care Comisia a exprimat acest cost de transport ca procent din costul real al materiilor prime și apoi a aplicat același procent costului nedistorsionat al acelorași materii prime pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Părțile au susținut că, având în vedere că costul materiilor prime a fost recalculat prin aplicarea unor prețuri nedistorsionate, acesta reprezenta o corelare între costurile de transport și creșterea valorii materiilor prime, susținând că acest lucru nu era corect, întrucât că nu a existat o astfel de corelare.

(86)

Comisia a observat că, pentru fiecare producător-exportator cooperant, costurile agregate aferente materialelor consumabile au reprezentat între 0,01 % și 2,1 % din costurile totale de fabricație. Prin urmare, Comisia a considerat că materialele consumabile au avut un impact foarte limitat asupra costului de producție în ansamblul lor și, prin urmare, asupra calculării valorii normale. Prin urmare, Comisia a decis să nu obțină o valoare de referință individuală pentru fiecare categorie de materiale consumabile, ci să le exprime ca procent din costul total al materiilor prime pe baza datelor privind costurile raportate de producătorii-exportatori și apoi să aplice acest procent la costul recalculat al materialelor atunci când se utilizează prețurile nedistorsionate stabilite. În plus, Comisia a observat că la punctul 3.3.1 din regulamentul provizoriu a fost stabilită existența unor distorsiuni semnificative. În acest caz, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Nici părțile nu au prezentat vreun astfel de element de probă referitor la factorii de producție care au fost grupați la „materiale consumabile” și nici Comisia nu a identificat vreun astfel de element de probă. Prin urmare, Comisia nu a putut utiliza datele raportate de Liaoning Dantan. Comisia a considerat că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a materialelor consumabile este cea adecvată, și că nu sunt disponibile alte informații mai adecvate la dosar. Liaoning Dantan nici nu a oferit o alternativă pentru utilizarea valorilor de import GTA în țara reprezentativă, nici nu a furnizat o valoare de referință alternativă nedistorsionată pentru materialele consumabile. Prin urmare, afirmația referitoare la materialele consumabile a fost respinsă.

(87)

În ceea ce privește afirmația societății Liaoning Dantan referitoare la metodologia Comisiei de stabilire a valorii nedistorsionate a cheltuielilor sale generale de producție, astfel cum se prevede în considerentul 166 din regulamentul provizoriu, Comisia a observat că datele privind cheltuielile indirecte nu au fost ușor accesibile în mod separat în situațiile financiare ale producătorului din țara reprezentativă. În plus, odată stabilite distorsiunile semnificative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Nici Liaoning Dantan nu a prezentat vreun astfel de element de probă referitor la cheltuielile indirecte și nici Comisia nu a identificat vreun astfel de element de probă. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a cheltuielilor indirecte este cea adecvată, și că nu sunt disponibile alte informații mai adecvate. Liaoning Dantan nu a sugerat o valoare de referință alternativă nedistorsionată pentru cheltuielile indirecte. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(88)

În ceea ce privește afirmația Liaoning Dantan și a CCCME cu privire la metodologia Comisiei de stabilire a costurilor de transport intern chineze nedistorsionate pentru aprovizionarea cu materii prime, astfel cum se prevede în considerentul 153 din regulamentul provizoriu, Comisia a observat că Liaoning Dantan și CCCME nu au prezentat niciun element de probă care să ateste faptul că costurile de transport nu au fost afectate de distorsiunile semnificative din RPC și nici nu a prezentat o abordare alternativă cu privire la modul în care Comisia ar trebui să calculeze în mod individual costul de transport nedistorsionat pentru fiecare materie primă în parte. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(89)

Detaliile pentru calculul prețului de export au fost prezentate în considerentele 169 și 170 din regulamentul provizoriu. Întrucât nu au fost primite observații, aceste considerente au fost confirmate.

(90)

Potrivit afirmațiilor Liaoning Dantan, Comisia ar trebui să recalculeze procentul de costuri VAG pe baza unei defalcări detaliate a cheltuielilor (cum ar fi costurile de transport și toate costurile auxiliare), permițând stabilirea unui procent specific a costurilor VAG pentru vânzările interne, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(91)

Comisia a clarificat faptul că metodologia descrisă a fost aplicată, deoarece datele financiare disponibile în țara reprezentativă nu conțineau informații detaliate privind costurile VAG, excluzând astfel costurile de transport și costurile auxiliare. Părțile interesate au fost informate cu privire la acest fapt prin intermediul a două note referitoare la sursele de stabilire a valorii normale. Prin urmare, societatea a avut numeroase ocazii în care să propună o valoare de referință adecvată pentru a înlocui presupusele costuri VAG distorsionate. Cu toate acestea, nu a făcut acest lucru. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(92)

Grupul Yangzi a susținut că Comisia nu a utilizat informațiile din țara reprezentativă selectată, și anume Mexic, ci a utilizat prețurile de export din SUA. Partea a susținut că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază indică în mod clar că, odată selectată țara reprezentativă, Comisia trebuie să se limiteze la această selecție, cu excepția unor circumstanțe cu totul excepționale și motivate corespunzător. Prin utilizarea prețurilor de export americane ca valoare de referință adecvată, Comisia nu a respectat această regulă.

(93)

Astfel cum se explică în considerentul 72, Comisia a stabilit valoarea de referință a cocsului de petrol pe baza statisticilor mexicane privind importurile în Nuevo Laredo și nu pe baza statisticilor SUA privind exporturile. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(94)

Grupul Yangzi și Liaoning Dantan au susținut, de asemenea, că Comisia nu ar trebui să limiteze sursa de informații la un punct de intrare în Mexic și că portul de import și modul de transport nu pot fi considerate drept un criteriu obiectiv, deoarece conduc la un preț foarte distorsionat și nereprezentativ al cocsului de petrol.

(95)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prevede că, pentru a stabili costurile de producție, Comisia poate utiliza costurile de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile. Prin urmare, atât timp cât informațiile sunt ușor accesibile, Comisia dispune de o anumită marjă de apreciere în alegerea sa de a selecta cea mai adecvată sursă de informații care să fie utilizată pentru stabilirea valorii de referință într-o țară reprezentativă adecvată. Comisia a considerat că nimic nu împiedică utilizarea datelor de import specifice societății (cum ar fi, de exemplu, stabilirea profitului sau a costurilor VAG) sau utilizarea statisticilor privind importurile referitoare la un punct de intrare atunci când acest lucru este cel mai adecvat. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(96)

Grupul Yangzi a susținut că Comisia nu a stabilit că GrafTech Mexico este singurul producător de electrozi de grafit din Mexic și că alte societăți pot produce electrozi de grafit de calitate inferioară utilizând cocs de petrol de calitate inferioară importat.

(97)

În cursul anchetei, Comisia a identificat GrafTech Mexico ca fiind singurul producător al produsului care face obiectul anchetei în Mexic. Părțile interesate au fost informate cu privire la acest fapt prin intermediul a două note privind sursele utilizate pentru determinarea valorii normale menționate în considerentele 43 și 44 din regulamentul provizoriu și au fost invitate să prezinte observații. Nu au fost primite observații nici după prima, nici după a doua notă. În plus, Comisia a observat că părțile interesate nu au prezentat niciun element de probă privind existența altor producători de electrozi de grafit din Mexic. În orice caz, Comisia a considerat că numărul de producători de electrozi de grafit nu a avut niciun impact asupra stabilirii criteriului de referință pentru cocsul de petrol utilizat pentru producția de electrozi de grafit, întrucât etalonul este stabilit la nivelul statisticilor privind importurile și nu la nivelul unui producător. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(98)

Grupul Yangzi a susținut că Comisia nu dispunea de elemente de probă care să arate că prețurile de aproximativ 200 USD pe tonă se refereau la tipuri și utilizări ale cocsului de petrol diferite, care nu au fost utilizate la fabricarea produsului în cauză. În plus, grupul Fangda și CCCME au susținut că cocsul de petrol utilizat pentru producția de energie nu este declarat la codul SA 2713 12, ci la codul SA 2713 11.

(99)

Ar trebui remarcat faptul că grupul Yangzi nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale. Comisia a făcut referire la afirmația prezentată de ECGA potrivit căreia prețurile cocsului de petrol (cod SA 2713 12) utilizate în etapa provizorie erau scăzute în mod artificial (adică aproximativ 750 USD pe tonă) și că aceste prețuri nu erau reprezentative pentru prețurile cocsului de petrol plătite de diferite societăți pentru producția de electrozi de grafit în întreaga lume. În special, ECGA a susținut că prețul cel mai scăzut pentru această categorie a fost întotdeauna cu mult peste 750 USD pe tonă în cursul perioadei de anchetă. Astfel cum s-a explicat în considerentul 72, la examinarea acestei afirmații, Comisia a observat că statisticile mexicane privind importurile cuprinse în GTA au arătat o diferență semnificativă între prețul mediu de import al cocsului de petrol (cod SA 2713 12) importat prin orașul de frontieră mexican Nuevo Laredo (pe cale terestră din SUA) și importurile înspre alte părți ale Mexicului, acestea din urmă indicând un preț mediu pe tonă de 10 ori mai mic pentru același factor de producție.

(100)

Comisia a comparat prețul de import de 200 USD pe tonă cu elementele de probă obținute în cursul anchetei. Printre altele, printre elementele de probă s-au numărat: (i) lista achizițiilor de cocs de petrol importate de producătorii chinezi incluși în eșantion; (ii) copii ale facturilor de cumpărare ale producătorilor indieni furnizate de ECGA care arată că prețul cocsului de petrol nu a fost mai mic de 800 USD pe tonă; (iii) informațiile furnizate de ECGA împreună cu observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, în care acestea se refereau la un site internet chinez (11) cu statistici privind importurile. În plus, după comunicarea constatărilor finale, grupul Fangda și Liaoning Dantan au furnizat prețurile de import în RPC pe baza aceluiași site web chinez unde prețurile pentru calitatea de cocs de petrol utilizată pentru producția de electrozi de grafit în cursul perioadei de anchetă au fost raportate într-un interval cuprins între 900 USD și 3 200 USD pe tonă. Prin urmare, Comisia a considerat că prețul scăzut de 200 USD pe tonă nu putea reflecta costul categoriei cocsului de petrol necesar pentru producția de electrozi de grafit. Astfel cum se indică în considerentul 72, acest preț unitar de import de 200 USD pe tonă este apropiat de prețul de import al cocsului de petrol de calitate inferioară, utilizat exclusiv pentru producția de energie (cocs de petrol necalcinat cod SA 2713 11), la un preț de 60 USD pe tonă.

(101)

În cele din urmă, niciuna dintre părțile interesate nu a furnizat elemente de probă conform cărora cocsul de petrol importat la 200 USD pe tonă ar putea fi utilizat pentru producția de electrozi de grafit. Prin urmare, Comisia a respins afirmația și și-a confirmat decizia de a exclude importurile prin birourile vamale mexicane, în cazul cărora prețul de import mediu ponderat era de aproximativ 200 USD pe tonă.

(102)

Grupul Fangda și CCCME au susținut, de asemenea, că Comisia nu a furnizat niciun element de probă pozitiv sau o explicație rezonabilă a motivului pentru care importurile prin Nuevo Laredo au fost utilizate în mod substanțial ca materie primă pentru producția de electrozi de grafit. Deși Comisia are libertatea de a se asigura că utilizarea datelor privind importurile reflectă cu mai multă acuratețe situația producției producătorului-exportator, astfel încât „să se asigure că aceste informații sunt utilizate pentru a ajunge la «costul de producție în țara de origine»”, o astfel de utilizare selectivă a datelor privind importurile trebuie să fie obiectivă și echitabilă și să fie susținută de elemente de probă concrete.

(103)

În plus, GC a susținut că practica Comisiei de a evalua în continuare observațiile tuturor părților a fost orientată spre rezultate, în special în ceea ce privește datele privind cocsul de petrol (calcinat). În cazul în care Comisia consideră că este necesar să subdivizeze și mai mult datele vamale de import ale Mexicului încadrate la codul SA 2713 12, Comisia sau reclamanții ar fi trebuit să propună o metodă și o bază științifică de diferențiere pentru a distinge cocsul de petrol (calcinat) utilizat pentru electrodul de grafit de alte utilizări. Nu era fiabil să se facă distincția în funcție de preț sau de locul declarației vamale. În plus, GC a susținut că această abordare nu este în concordanță cu decizia luată de Comisie în cadrul anchetei privind elementele de fixare (12), în care Comisia nu a acceptat elementele de probă ale CCCME și ale producătorilor de elemente de fixare pentru a dovedi că datele privind importurile din unele țări ar trebui excluse. Prin urmare, GC solicită UE să mențină neutralitatea obiectivă și să adopte o metodă de tratament consecventă în toate cazurile, în loc să utilizeze metoda care generează cea mai mare marjă de dumping.

(104)

Astfel cum se menționează în considerentele 140 și 145 din regulamentul provizoriu, Comisia a decis să stabilească valoarea de referință pe baza prețului de import mexican, agregat la nivelul țării pe baza GTA, întrucât nu era disponibilă nicio altă sursă de informații pentru țara reprezentativă și nici nu exista o valoare de referință internațională ușor accesibilă. Pentru codul SA 2713 12, nu există nicio subdiviziune între diferitele tipuri de clase din tariful vamal al Mexicului și niciuna dintre părțile interesate nu a furnizat o metodologie care să permită o distincție între clasa de cocs de petrol utilizată pentru producerea electrozilor de grafit și alte clase. Comisia a stabilit că importurile la nivelul punctelor vamale mexicane de intrare au furnizat distincția necesară între diferitele tipuri de clase, prin care, cele care intră prin Nuevo Laredo reflectă cât mai aproape posibil cocsul de petrol care poate fi utilizat pentru producția de electrozi de grafit. În același timp, importurile de la celelalte puncte de intrare au fost fie neglijabile (a se vedea considerentul 113), fie la un preț de 200 USD pe tonă. În ceea ce privește acestea din urmă, astfel cum se explică în considerentul 101, niciuna dintre părțile interesate nu a furnizat elemente de probă care să ateste că această clasă de cocs la preț mai mic ar putea fi utilizată pentru producția de electrozi de grafit. Astfel, Comisia a stabilit că numai importurile care au intrat prin Nuevo Laredo puteau fi luate în considerare în scopul stabilirii unui preț de referință pentru cocsul de petrol utilizat pentru producția de electrozi de grafit. În plus, Comisia a examinat nivelul prețurilor de import în Nuevo Laredo și a constatat că prețul de import mediu ponderat, stabilit pe baza unui volum semnificativ de importuri, s-a situat în intervalul prețurilor pentru cocsul de petrol utilizat pentru producția de electrozi de grafit în cursul perioadei de anchetă prezentate de producătorii-exportatori, astfel cum se explică în considerentul 108. În plus, singurul producător identificat al produsului care face obiectul anchetei în țara reprezentativă, și anume GrafTech Mexico, a declarat că cea mai mare parte a cantităților sale necesare a fost importată prin Nuevo Laredo. Prin urmare, la fel ca în cazul anchetei privind elementele de fixare, Comisia a luat în considerare toate elementele descrise mai sus și nu s-a bazat numai pe diferența de preț dintre diferitele puncte de intrare vamale mexicane. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile potrivit cărora prețurile de import ale cocsului de petrol în Mexic erau nereprezentative sau nerezonabile.

(105)

Grupul Fangda a susținut că scrisoarea GrafTech International din 21 decembrie 2021 referitoare la importurile de cocs acicular ale GrafTech Mexico nu trebuie să fie luată în considerare, deoarece GrafTech International nu a fost înregistrată ca parte interesată. În plus, scrisoarea a fost transmisă după expirarea termenului pentru prezentarea de observații, iar Comisia nu a examinat exactitatea și caracterul adecvat al informațiilor furnizate.

(106)

În temeiul regulamentului de bază, în special al articolului 2 alineatul (6a) litera (e), Comisia colectează datele necesare pentru stabilirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Aceasta înseamnă că Comisia este obligată să caute în mod activ informații, în loc să se bazeze exclusiv pe informațiile care i-au fost transmise de părțile interesate. În plus, nu există nicio dispoziție în regulamentul de bază care să împiedice Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu ancheta, să se bazeze pe informații care nu au fost transmise de o parte interesată, atât timp cât orice element de probă pe care se bazează Comisia este inclus în dosarul la care părțile interesate au acces, fără a aduce atingere articolului 19 din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia este îndreptățită, în calitate de autoritate de anchetă, chiar obligată, să ia în considerare și să examineze toate informațiile de care dispune. Comisia a considerat că scrisoarea menționată în considerentul anterior conținea informații relevante și este cert că scrisoarea a fost inclusă în dosarul neconfidențial la care au avut acces părțile interesate. În plus, informațiile din scrisoare au fost doar complementare celorlalte elemente pe care Comisia le-a luat în considerare pentru a ajunge la concluzia că punctul de import Nuevo Laredo ar trebui să fie utilizat ca referință pentru factorul de producție în cauză; în special: că datele sunt în conformitate cu costul factorilor de producție de calitatea și din categoria utilizată la fabricarea produsului care face obiectul anchetei în țara reprezentativă selectată și că acestea au fost ușor accesibile în țara represivă selectată.

(107)

Grupul Fangda, CCCME, Liaoning Dantan și grupul Yangzi au susținut că prețul de import din Nuevo Laredo a fost distorsionat și nu a fost reprezentativ pentru cocsul de petrol de calitate superioară din categoria relevantă. Aceste prețuri de import au fost mai mari decât prețul normal al pieței și nu au putut fi considerate prețuri în condiții de concurență deplină. Aceștia au susținut, de asemenea, că prețul ridicat s-a datorat stimulării furnizorului american afiliat de a-și majora prețurile din cauza diferenței dintre rata impozitului pe profit din SUA și Mexic. Prețul de import ar putea reflecta, de asemenea, prețul cocsului de petrol de calitate superioară, în timp ce producătorii chinezi utilizează cocs de petrol de calitate inferioară. Liaoning Dantan și grupul Yangzi au susținut că raportul anual al GrafTech International pentru 2020 prevedea că GrafTech a utilizat amestecuri de cocs acicular de o calitate mai bună. Raportul anual al GrafTech International a menționat că „producția noastră de cocs acicular de petrol, în special pentru electrozii de grafit, ne oferă posibilitatea de a produce cocs acicular de petrol super premium de cea mai înaltă calitate”. Acest lucru ar explica (parțial) prețul extrem de ridicat al exporturilor SUA către Mexic. GrafTech International a observat, de asemenea, că prețurile de import din Mexic au fost destul de stabile în perioada de anchetă, în timp ce prețurile importurilor în RPC au înregistrat o scădere.

(108)

Comisia a considerat că valoarea de referință pentru cocsul de petrol utilizat pentru producția de electrozi de grafit ar trebui să reflecte costurile țării reprezentative și nu prețurile de import care pot fi găsite în alte țări. Aceasta a remarcat că prețul de import mediu ponderat de 2 144 USD pe tonă s-a situat cu mult în intervalul prețurilor prezentate de grupul Fangda și Liaoning Dantan, astfel cum se menționează în considerentul 100.

(109)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 104 de mai sus, Comisia a stabilit că această valoare de referință reflectă cât mai aproape posibil factorii de producție utilizați de producătorii-exportatori de electrozi de grafit. În plus, contrar afirmației făcute de părți în sprijinul afirmației lor potrivit căreia prețurile au fost stabile, Comisia a constatat o variație a prețurilor de aproximativ 20 % între cele mai mari și cele mai mici prețuri de import lunare medii ponderate din Nuevo Laredo. În cele din urmă, Comisia a constatat că raportul anual al GrafTech International nu conținea niciun element de probă cu privire la proporția diferitelor categorii de cocs de petrol achiziționate de GrafTech Mexico sau care să ateste faptul că categoria produsă de GrafTech International este superioară categoriei de calitate superioară utilizată în mod obișnuit în producția de electrozi de grafit. În consecință, Comisia a confirmat că prețul de import din Nuevo Laredo a fost un preț de referință adecvat în țara reprezentativă.

(110)

Potrivit grupului Fangda și CCCME, Comisia a exclus importurile din alte țări fără a furniza explicații.

(111)

Contrar acestei afirmații, Comisia a luat în considerare toate originile (și anume SUA și Germania). Cu toate acestea, importurile germane au fost considerate neglijabile, deoarece aceste importuri au reprezentat aproximativ 0,009 % din cantitatea totală importată prin Nuevo Laredo (13). Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(112)

Cu toate acestea, Liaoning Dantan a susținut că Comisia nu a prezentat niciun element de probă care să indice că importurile în alte cinci puncte de intrare (14) nu erau reprezentative pentru cocsul de petrol adecvat pentru producția de electrozi de grafit.

(113)

Celelalte cinci puncte de intrare menționate de părți au reprezentat în total 255 de tone sau 2,6 % din totalul importurilor mexicane. Prin urmare, Comisia a considerat că aceste cantități erau prea mici pentru a fi reprezentative. În orice caz, chiar dacă aceste alte cinci puncte de intrare ar fi fost luate în considerare, prețul de referință ar fi rămas aproape neschimbat (cu doar 0,1 % mai mic). În consecință, afirmația a fost respinsă.

(114)

Liaoning Dantan a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să ia în considerare doar importurile din Nuevo Laredo, întrucât GrafTech International a declarat că cea mai mare parte, dar nu tot cocsul de petrol a fost importat prin Nuevo Laredo.

(115)

Comisia a reamintit că nu a stabilit valoarea de referință pe baza prețurilor de import ale GrafTech Mexico, ci mai degrabă pe baza statisticilor mexicane privind importurile. Astfel cum s-a explicat mai sus, alte puncte de intrare nu au fost luate în considerare, deoarece prețul de import mediu ponderat per tonă nu reflecta prețul calității utilizate pentru producerea electrozilor de grafit, iar cantitățile importate nu au fost reprezentative. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(116)

Grupul Fangda, Liaoning Dantan și CCCME au susținut că Comisia ar fi trebuit să ia în considerare natura, caracteristicile sau specificațiile materialului, precum și utilizarea mărfurilor pentru stabilirea costurilor de producție nedistorsionate. În special, părțile au subliniat că cocsul de petrol calcinat utilizat pentru producerea electrozilor de grafit are calități diferite și că diferențele de preț dintre diferitele clase sunt semnificative. În plus, grupul Fangda și CCCME au susținut că utilizarea importurilor Mexicului de cocs petrolier de înaltă calitate la prețuri ridicate (în medie, 2 144 USD pe tonă, ceea ce reprezintă aproximativ același preț sau un preț chiar mai mare decât prețul de piață al cocsului petrolier de înaltă calitate), nu a ținut seama de faptul că societățile chineze utilizează atât cocsul de petrol calcinat obișnuit, cât și cocsul de petrol calcinat de înaltă calitate.

(117)

Comisia a reamintit că părțile au avut mai multe ocazii pentru a prezenta observații cu privire la criteriile de referință propuse și niciuna dintre părțile în cauză nu a furnizat date fiabile și ușor accesibile cu privire la prețurile de referință din țara reprezentativă, care să reflecte presupusele tipuri diferite de cocs de petrol calcinat sau cocs de petrol de calitate superioară. Comisia a remarcat că părțile interesate care au formulat afirmația nu au furnizat niciun element de probă care să arate că există diferențe tehnice și/sau chimice între presupusele tipuri diferite de cocs de petrol și modul în care aceste diferențe se reflectă în achizițiile raportate de părțile în cauză. Afirmațiile acestora se bazau exclusiv pe diferențele dintre prețurile lor de achiziție. În plus, unul dintre producătorii-exportatori în cauză a omis să raporteze utilizarea unui alt tip de cocs de petrol al cărui preț de achiziție a fost semnificativ mai mare decât valoarea de referință utilizată. În plus, astfel cum au recunoscut toate părțile interesate, nu există nicio valoare de referință internațională ușor accesibilă pentru această materie primă. Având în vedere considerațiile de mai sus și astfel cum s-a indicat în considerentul 104 de mai sus, Comisia a stabilit o valoare de referință fiabilă pentru cocsul de petrol, care este ușor accesibilă și reflectă cât mai exact posibil factorul de producție utilizat pentru producerea electrozilor de grafit în țara reprezentativă selectată. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(118)

Grupul Fangda, CCCME și Liaoning Dantan și-au reiterat afirmația menționată mai sus în considerentul 88 privind costurile de transport din China. Cu toate acestea, părțile nu au prezentat niciun element de probă nou în sprijinul afirmației lor. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(119)

În urma comunicării constatărilor finale, Liaoning Dantan a susținut că Comisia ar fi trebuit să stabilească costurile pentru consumul de gaze pe baza prețului nedistorsionat și să nu îl includă în materialele consumabile. Comisia a acceptat afirmația și a revizuit calculul. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 9, Comisia a comunicat părții calculul final și nu au fost primite observații.

(120)

Grupul Yangzi a susținut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze un alt raport de conversie a deșeurilor în urma verificărilor încrucișate suplimentare efectuate la distanță în decembrie 2021. Comisia a examinat această afirmație și a constatat că raportul propus nu se baza pe procesul complet de producție a electrozilor de grafit ai societății, ci acoperea doar un număr limitat din multe etape de producție. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(121)

Astfel cum s-a detaliat în considerentele 35-90 de mai sus, Comisia a luat în considerare observațiile părților interesate transmise după comunicarea constatărilor provizorii și după comunicarea constatărilor finale, astfel cum s-a descris în considerentul 119, și a recalculat marjele de dumping în consecință.

(122)

Astfel cum se menționează în considerentul 179 din regulamentul provizoriu, nivelul de cooperare în cazul de față a fost scăzut, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat doar aproximativ 62 % din totalitatea exporturilor către Uniune în cursul perioadei de anchetă. În acest context, Comisia a considerat că este adecvat să stabilească marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori necooperanți la nivelul celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru tipurile de produse vândute în cantități reprezentative de producătorul-exportator având cea mai ridicată marjă de dumping constatată. Marja de dumping astfel stabilită a fost de 74,9 %.

(123)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(124)

În lipsa oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale prezentate în considerentele 181-185 din regulamentul provizoriu.

(125)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza informațiilor furnizate de industria Uniunii și a volumelor importurilor (nivelul TARIC) raportate de Eurostat. Având în vedere modificarea definiției produsului (considerentul 34), cifrele au fost modificate, dar tendințele stabilite în regulamentul provizoriu au rămas neschimbate.

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

(126)

În cursul perioadei examinate, consumul de electrozi de grafit din Uniune a scăzut cu 25 %. Anii 2017 și 2018 au relevat un consum ridicat determinat de un volum ridicat al cererii din partea industriei siderurgice din Uniune, care se afla în curs de redresare în urma crizei siderurgice. În plus, într-o situație de creștere bruscă a prețurilor electrozilor de grafit, producătorii de oțel constituiau stocuri de electrozi de grafit, temându-se de o creștere suplimentară. În 2019, producția de oțel în cuptoare cu arc electric a atins un nivel scăzut (– 6,6 %) în comparație cu 2018, potrivit cifrelor Eurofer. Cererea de electrozi de grafit a scăzut. Întrucât prețul electrozilor de grafit a scăzut semnificativ, nu a mai fost necesară constituirea de stocuri pentru industria din aval. În consecință, producătorii de oțel au procedat la ieșirea din stoc a electrozilor de grafit. Cererea a scăzut și mai mult în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(127)

O parte interesată, Misano, a contestat metodologia utilizată de Comisie pentru a ajusta importurile încadrate la codul TARIC 8545110090 pentru a exclude din aceste importuri electrozii de grafit cu o densitate aparentă mai mică de 1,5 g/cm3 sau cu o rezistență electrică mai mare de 7,0 μ.Ω.m, care nu au făcut obiectul prezentei anchete. Cu toate acestea, Misano nu a prezentat nicio metodologie alternativă care să poată fi utilizată de Comisie. Cu toate acestea, Comisia a avut în vedere, ca alternativă la utilizarea datelor din 2019, opțiunea de a utiliza media pentru perioada 2017-2019, dar a observat că diferența față de metodologia utilizată inițial ar fi marginală și nu ar modifica tendința generală. Într-adevăr, această ajustare a metodologiei alternative ar consta în deducerea a 8 % în loc de 7,5 % din volumul total al importurilor și a 2,8 % în loc de 3,3 % din valoarea totală a importurilor. În consecință, Comisia și-a confirmat metodologia utilizată în regulamentul provizoriu pentru ajustarea importurilor încadrate la codul TARIC 8545110090, astfel cum se descrie în considerentul 187 din regulamentul provizoriu.

(128)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date Comext a Eurostat. Pentru a ține seama de excluderea electrozilor de grafit mai mici din definiția produsului, Comisia a dedus 9,1 % din volumul total al importurilor din China, astfel cum a fost stabilit pe baza metodologiei prezentate în considerentul precedent. Această estimare a cotei (în volum) a importurilor din China cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm s-a bazat pe datele privind exporturile furnizate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(129)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Fangda a pus sub semnul întrebării exactitatea ajustării volumului total al importurilor din China, care a scăzut cu 9,1 % ca urmare a excluderii electrozilor de grafit mai mici, și a solicitat Comisiei să analizeze mai în detaliu volumul efectiv al importurilor produsului în cauză din China. Cu toate acestea, grupul Fangda nu a precizat în ce mod metodologia Comisiei ar fi nerezonabilă sau inexactă și nici nu a propus o metodologie alternativă, mai precisă. Într-adevăr, nici măcar nu era clar dacă grupul Fangda a considerat că Comisia a supraestimat sau a subestimat importurile de electrozi de grafit de dimensiuni mai mici. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(130)

Tendințele stabilite în regulamentul provizoriu nu s-au schimbat ca urmare a acestei ajustări.

(131)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor privind importurile și a datelor privind industria Uniunii în ceea ce privește vânzările pe piața Uniunii.

(132)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

(133)

În contextul scăderii consumului, importurile din China au crescut în detrimentul industriei Uniunii. Volumul importurilor din China a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate, iar cota sa de piață a crescut cu 50 %, ajungând la 33,8 % în cursul perioadei de anchetă (+ 11,3 puncte procentuale). Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 5,9 puncte procentuale, de la 61,1 % în 2017 la 55,2 % în 2020 (tabelul 5).

(134)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date Comext a Eurostat. Pentru a ține seama de modificarea definiției produsului, Comisia a dedus 6,5 % din valoarea totală a importurilor din China. Această estimare a cotei (în valoare) a importurilor din China cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm s-a bazat pe datele privind exporturile furnizate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(135)

Tendințele stabilite în regulamentul provizoriu nu s-au schimbat ca urmare a acestei ajustări.

(136)

Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(137)

Constatând că nu a existat nicio diferență semnificativă între tendințele din tabelul 3 în urma ajustării definiției produsului și în absența oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 194-196 din regulamentul provizoriu.

(138)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Fangda și CCCME au remarcat că, potrivit calculelor lor, între sfârșitul PA și septembrie 2021, prețurile importurilor din China au crescut cu 37,5 %. Cu toate acestea, Comisia a observat că constatările privind dumpingul și prejudiciul s-au bazat pe PA. În plus, o creștere a prețului în sine nu înseamnă neapărat că importurile nu mai sunt efectuate la prețuri de dumping sau că prejudiciul nu se mai produce, în special într-un context în care, astfel cum au recunoscut și grupul Fangda și CCCME, creșterea prețului petrolului la nivel mondial a condus la o creștere a prețurilor principalei materii prime, cocsul acicular de petrol, crescând astfel și mai mult costul de producție a electrozilor de grafit. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(139)

În lipsa oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale prezentate în considerentele 197-201 din regulamentul provizoriu.

(140)

În ceea ce privește această secțiune, Comisia a ajustat volumele de producție în conformitate cu modificarea definiției produsului. Tendințele stabilite în regulamentul provizoriu nu s-au schimbat ca urmare a acestei ajustări.

(141)

În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 202-205 din regulamentul provizoriu.

(142)

Producția totală a Uniunii a evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 4

Producție

(143)

În conformitate cu modificarea definiției produsului, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au fost ajustate. Această ajustare s-a bazat pe datele furnizate de industria din Uniune. Tendințele stabilite în regulamentul provizoriu nu s-au schimbat ca urmare a acestei ajustări.

(144)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(145)

Vânzările au crescut între 2017 și 2018 și apoi au scăzut în perioada 2018-2020. Tendința generală este în concordanță cu evoluția consumului. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor (– 32 %) a fost mai pronunțată decât scăderea consumului (– 25 %) în cursul perioadei examinate.

(146)

În consecință, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 5,9 puncte procentuale. Cota de piață a țărilor terțe, altele decât RPC, a scăzut cu 5,4 puncte procentuale. Industria Uniunii a înregistrat o scădere a cotei de piață în raport cu importurile din China, care a înregistrat o creștere cu 11,3 puncte procentuale a cotei sale de piață în cursul aceleiași perioade (tabelul 2).

(147)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Fangda și CCCME au susținut că consumul din Uniune a scăzut (42 955 de tone între 2017 și sfârșitul PA) și că consumul din Uniune este mai mare în termeni absoluți decât scăderea corespunzătoare a volumului vânzărilor industriei din Uniune (33 751 de tone între 2017 și sfârșitul PA). Comisia a considerat că scăderea vânzărilor nu ar trebui să fie luată în considerare în termeni absoluți, ci în raport cu scăderea consumului. Cota de piață este indicatorul relevant în acest sens, care a arătat că industria din Uniune a pierdut din cota de piață în perioada examinată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(148)

În absența oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 209 din regulamentul provizoriu.

(149)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Fangda și CCCME au remarcat că cifrele privind ocuparea forței de muncă au crescut în cursul perioadei examinate, susținând opinia potrivit căreia industria din Uniune va crește în viitorul apropiat. Cu toate acestea, Comisia a observat că ocuparea forței de muncă a urmat tendințele producției și consumului pe piața Uniunii. După creșterea inițială dintre anii 2017 și 2018, ocuparea forței de muncă a continuat să scadă din anul 2018 până la sfârșitul perioadei examinate. În consecință, nu se poate concluziona din cifrele privind ocuparea forței de muncă că industria din Uniune ar preconiza o creștere viitoare, iar afirmația a fost respinsă.

(150)

În absența altor observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale prezentate în considerentele 210-212 din regulamentul provizoriu.

(151)

În absența oricăror observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale prezentate în considerentele 213-215 din regulamentul provizoriu.

(152)

Modificarea definiției produsului nu a avut niciun impact asupra microindicatorilor. Motivul este că niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu a produs electrozi cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm în perioada examinată. În absența altor observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale prezentate în considerentele 216-240 din regulamentul provizoriu.

(153)

În ceea ce privește situația industriei din Uniune, Comisia a observat mai întâi că tendințele stabilite în regulamentul provizoriu nu s-au schimbat ca urmare a ajustării definiției produsului.

(154)

În urma comunicării constatărilor provizorii, unele părți interesate au observat că unii indicatori (capacitatea, ocuparea forței de muncă, prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de lichidități) au arătat o tendință pozitivă în cursul perioadei examinate și, având în vedere nivelul de profit al industriei din Uniune în ansamblu, au susținut că nu a existat niciun prejudiciu. Această afirmație potrivit căreia datele macroeconomice și microeconomice disponibile nu au oferit o bază pentru a considera că industria din Uniune a suferit un prejudiciu semnificativ a fost repetată, în urma comunicării constatărilor finale, de către Trasteel, Fangda și CCCME.

(155)

În primul rând, se reamintește faptul că toți macroindicatorii majori au prezentat o tendință negativă semnificativă: cota de piață (de la 61,1 % la 55,2 %), vânzările în UE (-32 %) și producția (-28 %) în cursul perioadei examinate. Comisia a evaluat toți factorii și indicii economici relevanți care influențează situația industriei, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază și, deși a observat că nu toți indicatorii de prejudiciu au prezentat o tendință negativă, a concluzionat că, în ansamblu, indicatorii demonstrau existența unui prejudiciu important.

(156)

În al doilea rând, astfel cum se explică în detaliu în considerentele 216-218 din regulamentul provizoriu, o parte a industriei (societatea GrafTech) a fost considerată, într-o anumită măsură, protejată temporar de concurența directă pe piață și, în cadrul analizei, au fost distinse diferitele părți ale industriei. În ansamblu, microindicatorii, cu excepția GrafTech, au prezentat o imagine foarte negativă.

(157)

O serie de părți interesate au formulat observații cu privire la metodologia utilizată de Comisie pentru analiza economică a industriei din Uniune, în cadrul căreia Comisia a acordat o atenție deosebită performanței GrafTech.

(158)

În primul rând, una dintre părți, Misano, a fost de părere că, în mod eronat, Comisia „a considerat” vânzările GrafTech France ca fiind „protejate de concurența directă cu importurile”. Vânzările GrafTech France în temeiul contractelor pe termen lung (denumite în continuare „LTA”) nu au fost efectuate în condiții în care concurența nu a avut loc, ci au fost oferite clienților neafiliați ai GrafTech France într-un moment în care acești clienți au achiziționat electrozi de grafit de la industria din Uniune și de la furnizori din afara UE, inclusiv de la producători-exportatori chinezi.

(159)

Cu toate acestea, Comisia a considerat că LTA aveau ca obiectiv și, ca rezultat, asigurarea anumitor volume de vânzări la anumite prețuri. LTA au oferit clienților o anumită certitudine în ceea ce privește oferta/stabilirea prețurilor atunci când cererea și prețurile au fost ridicate, protejând în același timp GrafTech împotriva unei posibile scăderi viitoare a cererii, precum și a unor posibile practici neloiale din țări terțe din momentul în care aceste LTA au fost încheiate cu clienții săi. În plus, Comisia a observat că GrafTech France a avut un nivel de profit foarte diferit față de celelalte două societăți incluse în eșantion și că o diferență majoră și un factor explicativ esențial pentru această diferență a fost existența acestor LTA.

(160)

În al doilea rând, unele părți, inclusiv Eurofer, au susținut că, contrar celor indicate în regulamentul provizoriu, aceste LTA nu vor expira până la sfârșitul anului 2022, deoarece unele dintre acestea fie vor fi prelungite, fie vor fi reînnoite.

(161)

Comisia a investigat în continuare acest aspect și, într-adevăr, s-a constatat că GrafTech a extins LTA existente cu unii dintre clienții săi pentru o perioadă de unul sau doi ani în urma unor discuții cu clienții respectivi. Existența acestor LTA extinse ca atare nu constituia un indiciu care să demonstreze că condițiile favorabile care au existat pentru această societate în cursul PA ar continua, având în vedere că extinderile au inclus modificări ale contractelor care au rezultat din discuții cu clienții acestora. O analiză detaliată a informațiilor suplimentare furnizate de GrafTech în mod confidențial în ceea ce privește aceste modificări ale LTA, inclusiv detalii referitoare la volume și prețuri, a permis Comisiei să își confirme constatările provizorii, astfel cum se prevede în considerentele 253 și 254, precum și faptul că GrafTech a fost supusă aceleiași presiuni din partea importurilor care fac obiectul unui dumping ca și ceilalți producători din Uniune în momentul renegocierii contractelor sale pe termen lung. În plus, LTA extinse au acoperit doar o mică parte din vânzările totale ale GrafTech. Chiar și în cazul LTA extinse, marea majoritate a volumului vânzărilor nu va mai fi acoperit de actualele LTA la sfârșitul anului 2023. Această proporție va crește și mai mult la sfârșitul anului 2024. Comisia a observat, de asemenea, că unele LTA au expirat în 2021 și nu au fost reînnoite. În cele din urmă, Comisia a observat că prețurile medii de vânzare ale GrafTech pentru prima jumătate a anului 2021 au scăzut în comparație cu PA (inclusiv vânzările efectuate în cadrul LTA), ceea ce a arătat că GrafTech a fost afectată de importurile de electrozi de grafit din China la prețuri scăzute. Prin urmare, prelungirea și reînnoirea anumitor LTA nu au modificat concluzia cu privire la prejudiciu.

(162)

În al treilea rând, o parte, Trasteel, importator de electrozi de grafit, a susținut că în speță nu erau îndeplinite condițiile pentru utilizarea analizei sectoriale ca instrument analitic și că Comisia nu efectuase o „examinare obiectivă”. Cu toate acestea, Comisia și-a întemeiat analiza pe un criteriu obiectiv, și anume existența LTA.

(163)

În urma comunicării constatărilor finale, Trasteel s-a opus metodologiei, susținând că doar o mică parte dintre producătorii din Uniune ar putea fi considerați prejudiciați, și nu industria din Uniune în ansamblu.

(164)

În conformitate cu abordarea prevăzută în considerentul 218 din regulamentul provizoriu și astfel cum se explică în considerentele 253-254 din regulamentul respectiv, Comisia a constatat că GrafTech a fost, de asemenea, afectată de importurile la prețuri scăzute din China și că partea profitabilă a industriei nu ar fi în măsură să influențeze partea neprofitabilă. Prin urmare, evaluarea Comisiei se referea la industria din Uniune în ansamblu. Trasteel nu a explicat de ce această examinare nu a fost obiectivă și nu a propus o metodologie alternativă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(165)

Având în vedere cele de mai sus, și din motivele prezentate în considerentele 241-254 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(166)

În urma comunicării constatărilor provizorii, unele părți au contestat legătura de cauzalitate, susținând că Uniunea și industria chineză fabrică produse diferite: electrozi mari/de calitate superioară în primul caz, electrozi mici/de calitate inferioară în cazul din urmă. Cu toate acestea, ancheta a arătat o mare suprapunere între sistemele de electrozi de grafit importate din China și cele produse de industria din Uniune. Deși a observat că nu există niciun standard impus de industrie și că clasele sunt autodeclarative, Comisia a observat că [80-90] % din exporturile producătorilor chinezi incluși în eșantion erau de calitate UHP. Comisia a observat, de asemenea, că [70-80] % din electrozii de grafit exportați de producătorii chinezi incluși în eșantion aveau un diametru de cel puțin 500 mm. Prin urmare, există o mare suprapunere între importurile din China și producția UE. Argumentul potrivit căruia nu există concurență directă și că Uniunea și industria chineză fabrică produse diferite a fost, prin urmare, respins.

(167)

În plus, unele dintre produsele importate din China care nu au fost fabricate de industria din Uniune sau care au fost fabricate doar în cantități mici de către industria din Uniune au fost excluse din definiția produsului. Acest lucru consolidează și mai mult legătura de cauzalitate.

(168)

În urma comunicării constatărilor finale, Trasteel a subliniat creșterea prețurilor de vânzare în Uniune în cursul perioadei examinate și a susținut că răspunsul normal al pieței la dumpingul din China ar implica faptul că industria din Uniune și-a redus prețurile pentru a nu își pierde cota de piață. În opinia Trasteel, acest lucru a arătat că nu a existat niciun prejudiciu. În cazul în care industria din Uniune ar fi suferit un prejudiciu, aceasta și-ar fi redus prețurile pentru a nu pierde cota de piață. Comisia a subliniat deja scăderea prețurilor în cursul PA în considerentele 219 și 220 din regulamentul provizoriu. Astfel cum s-a explicat în considerentele 221 și 223 din regulamentul respectiv, scăderea a fost și mai semnificativă pentru vânzările pe „piața liberă”, care a fost supusă presiunii concurențiale a importurilor. Cu toate acestea, chiar și o reducere semnificativă a prețurilor sale de vânzare nu a împiedicat industria din Uniune să piardă cota de piață, ca urmare a creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

(169)

În absența oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate în considerentele 256 și 257 din regulamentul provizoriu.

(170)

După comunicarea constatărilor provizorii, mai multe părți au reiterat observațiile cu privire la analiza de neatribuire și, în special, cu privire la pandemia de COVID-19 și la impactul LTA-urilor societății GrafTech. În urma comunicării constatărilor finale, Trasteel, grupul Fangda și CCCME au reiterat observațiile respective și au insistat asupra faptului că dificultățile cu care s-a confruntat industria din Uniune au fost legate de impactul pandemiei de COVID-19 și de reducerea cererii de GES din partea industriei siderurgice cauzată de pandemie.

(171)

Pandemia de COVID-19 a fost examinată în considerentul 258 din regulamentul provizoriu. Comisia reiterează faptul că importurile din China au început să crească înainte de pandemie, în pofida scăderii consumului în UE, și că a existat o creștere constantă a cotei de piață a Chinei începând din 2018.

(172)

Prin urmare, Comisia și-a confirmat concluziile prezentate în considerentul 258 din regulamentul provizoriu.

(173)

Unele părți au susținut că LTA-urile GrafTech – prin blocarea unora dintre clienții lor – au contribuit la deruta economică a restului industriei. Cu alte cuvinte, aceste LTA ar fi împiedicat răspândirea cererii de electrozi de grafit la nivelul diferiților producători din Uniune, în special în perioade dificile (scăderea cererii ca urmare a pandemiei).

(174)

În urma comunicării constatărilor finale, Trasteel a susținut că, în cazul în care s-ar putea constata vreo legătură de cauzalitate, aceasta ar fi doar în legătură cu o mică parte a vânzărilor în Uniune (cele care nu fac obiectul LTA) și nu în legătură cu cea mai mare parte a industriei din Uniune.

(175)

Comisia a respins aceste afirmații. În primul rând, contrar afirmațiilor Trasteel, „majoritatea covârșitoare” a vânzărilor în Uniune în cursul PA nu au fost „protejate” de LTA. Dimpotrivă, majoritatea vânzărilor în Uniune în cursul PA au fost efectuate în afara LTA-urilor, conform cifrelor furnizate de industria din Uniune. LTA nu pot fi considerate o sursă de prejudiciu pentru industria din Uniune. Ancheta a demonstrat mai degrabă că importurile din China care fac obiectul unui dumping au constituit cauza prejudiciului suferit de industrie. În plus, Comisia a observat că, în cursul PA, vânzările GrafTech către clienți neafiliați au scăzut semnificativ în comparație cu 2019. Vânzările altor producători din Uniune incluși în eșantion fără a avea LTA-uri cu clienții lor au scăzut mai puțin în aceeași perioadă. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 161, prețurile medii de vânzare ale GrafTech pentru prima jumătate a anului 2021 au scăzut în comparație cu PA, ceea ce a indicat că GrafTech a fost afectată de importurile de electrozi de grafit din China la prețuri scăzute.

(176)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping menționate anterior au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în cursul perioadei examinate și că legătura de cauzalitate nu a fost atenuată de LTA-urile GrafTech într-o asemenea măsură încât să se poată spune că importurile nu au cauzat un prejudiciu important.

(177)

În absența observațiilor cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate în considerentele 261 și 264 din regulamentul provizoriu.

(178)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Fangda și CCCME au susținut că o mare parte din producția industriei din Uniune este utilizată pentru export, că acest lucru are un impact asupra performanței operaționale globale a industriei din Uniune și că performanța la export a întrerupt legătura de cauzalitate. Cu toate acestea, Comisia a luat în considerare performanța la export a industriei din Uniune și a reamintit că, astfel cum se explică în considerentul 267 din regulamentul provizoriu, în ansamblu, performanța la export a arătat tendințe similare cu cele ale vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, dar vânzările la export, în termeni relativi, au scăzut mai puțin decât vânzările pe piața Uniunii.

(179)

În absența observațiilor cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate în considerentele 265 și 267 din regulamentul provizoriu.

(180)

În absența observațiilor cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 268 din regulamentul provizoriu.

(181)

În absența observațiilor cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 269 din regulamentul provizoriu.

(182)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că niciunul dintre factorii analizați individual sau colectiv nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii astfel încât această legătură să nu mai fie autentică și substanțială. Prin urmare, Comisia a confirmat concluziile din considerentele 270-274 din regulamentul provizoriu.

(183)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Trasteel, un importator de electrozi de grafit, a susținut că industria din Uniune nu are nevoie de protecție, deoarece prețurile produsului în cauză sunt în creștere. Cu toate acestea, ancheta a stabilit existența unui prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă și, în orice caz, afirmația nu a fost susținută cu niciun element de probă care să demonstreze că situația economică a industriei din Uniune s-ar fi schimbat. Prin urmare, afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată.

(184)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 276-280 din regulamentul provizoriu.

(185)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Trasteel și Misano au susținut că instituirea de taxe antidumping ar aduce atingere poziției importatorilor pe piață, întrucât este posibil ca clienții să nu fie dispuși să cumpere la un preț mai mare. Una dintre părți a indicat că 50 % din cifra sa de afaceri provine din vânzarea de electrozi de grafit importați din China.

(186)

În ceea ce privește consecințele economice asupra importatorilor, astfel cum se descrie în considerentul 281 din regulamentul provizoriu, ancheta a stabilit că importatorii incluși în eșantion au avut o activitate profitabilă, cu un profit mediu ponderat de aproximativ 4 % și că instituirea de măsuri ar avea doar un impact limitat asupra rentabilității lor.

(187)

Comisia a observat, de asemenea, că nivelurile taxei antidumping definitive pentru societățile chineze care au cooperat erau sub nivelul subcotării. Prin urmare, se preconizează că importatorii neafiliați și comercianții ar trebui să fie în continuare în măsură să importe electrozi de grafit din China la un preț competitiv, dar echitabil. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(188)

Trasteel și Misano au formulat, de asemenea, observații cu privire la interesul importatorilor și al comercianților în ceea ce privește lipsa de capacitate a industriei din Uniune și la riscul de penurie, în special în cazul electrozilor cu diametre mici. Aceste observații au fost similare cu cele ale unor utilizatori și sunt abordate la punctul 6.3 de mai jos.

(189)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la interesul importatorilor neafiliați, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 281-284 din regulamentul provizoriu.

(190)

În urma comunicării constatărilor provizorii, unele părți au susținut că taxele antidumping ar amenința rentabilitatea și competitivitatea utilizatorilor. Părțile au susținut, de asemenea, că industria din aval nu poate să se aprovizioneze în condiții de fiabilitate cu electrozii de grafit de care are nevoie pentru a-și continua operațiunile fără importuri din China. În urma comunicării constatărilor finale, Eurofer, grupul Fangda și CCCME au reiterat faptul că există un risc semnificativ de deficit de aprovizionare, în special pentru electrozii de grafit cu diametru mic.

(191)

Utilizatorii reprezintă în principal industria siderurgică, dar, astfel cum a indicat Imerys, și câțiva utilizatori mai mici, cum ar fi producătorii de oxizi minerali topiți, cum ar fi alumina topită și oxidul de zirconiu topit.

(192)

În ceea ce privește Imerys, Comisia a observat că o mare parte din electrozii pe care îi utilizează sunt electrozi de putere normală care, datorită caracteristicilor lor fizice, nu intră în domeniul de aplicare al prezentei anchete. Comisia a observat, de asemenea, că Imerys utilizează electrozi mici și foarte mici, care au fost excluși din definiția produsului, astfel cum se menționează în considerentul 32, după ce a analizat toate informațiile transmise, inclusiv cele din partea Imerys.

(193)

Prin urmare, presupunând că, având în vedere proprietățile fizice ale oxizilor minerali topiți, producătorii de oxizi minerali topiți s-au confruntat cu constrângeri similare având instalații de producție similare, Comisia se aștepta ca excluderea categoriei de produse a electrozilor de grafit cu un diametru nominal mai mic sau egal cu 350 mm să limiteze posibilele consecințe negative asupra acestor utilizatori.

(194)

În ceea ce privește industria siderurgică, constatările aferente din considerentele 285-289 din regulamentul provizoriu au fost confirmate, remarcând, de asemenea, astfel cum s-a exemplificat în observațiile Eurofer în urma comunicării constatărilor finale, dificultățile de aprovizionare pentru GES cu diametru mic cu care se confruntă în prezent unii producători de oțel din UE.

(195)

Comisia a observat, de asemenea, că reclamanții, în observațiile lor la comunicarea constatărilor finale, au reiterat existența capacităților disponibile ale producătorilor din Uniune de a produce electrozi de grafit cu diametre mici.

(196)

În cele din urmă, Comisia a reamintit că măsurile vor permite doar restabilirea unei concurențe loiale între Uniune și producătorii chinezi de electrozi de grafit și nu vor împiedica utilizatorii să continue aprovizionarea din China.

(197)

Afirmațiile potrivit cărora taxele antidumping ar amenința rentabilitatea și competitivitatea utilizatorilor și că industria din aval nu se poate aproviziona în mod fiabil cu electrozi de grafit au fost, prin urmare, respinse.

(198)

În absența observațiilor cu privire la această secțiune, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate în considerentele 290 și 291 din regulamentul provizoriu.

(199)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Fangda și CCCME au solicitat Comisiei să ia în considerare potențialul efect negativ al măsurilor asupra obiectivelor de mediu ale Uniunii. Cu toate acestea, Comisia a considerat că măsurile nu vor prezenta niciun risc în ceea ce privește securitatea aprovizionării, astfel cum se explică în considerentul 288 din regulamentul provizoriu și în considerentele 197 și 198 și, prin urmare, nu vor împiedica realizarea obiectivelor de mediu ale Uniunii și tranziția verde. Dimpotrivă, obiectivul măsurilor este de a restabili condiții de concurență echitabile pentru producătorii din Uniune și va contribui la asigurarea unei diversități a ofertei pentru utilizatori, care favorizează producția de oțel în cuptoare cu arc electric în Uniune.

(200)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a confirmat concluziile pe care le-a prezentat în considerentul 292 din regulamentul provizoriu.

(201)

În temeiul articolului 9 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul de bază, Comisia a evaluat evoluția volumelor de import în cursul perioadei de informare prealabilă pentru a reflecta prejudiciul suplimentar în cazul în care ar exista o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul anchetei în perioada respectivă. Conform bazei de date Surveillance 2, comparația dintre volumele importurilor produsului în cauză din cursul perioadei de anchetă și cele din cursul perioadei de informare prealabilă nu a indicat o creștere suplimentară substanțială a importurilor (a existat doar o creștere de 5,5 %). Prin urmare, cerințele pentru reflectarea unei creșteri în determinarea marjei de prejudiciu în temeiul articolului 9 alineatul (4) din regulamentul de bază nu au fost îndeplinite și nu s-a efectuat nicio ajustare a marjei de prejudiciu.

(202)

În absența oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 168-177 din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost modificate prin tabelul de la considerentul 206.

(203)

În ceea ce privește marja reziduală, ținând seama de nivelul scăzut de cooperare al exportatorilor chinezi, astfel cum se explică în considerentul 179 din regulamentul provizoriu, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja reziduală pe baza datelor disponibile. Această marjă a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de subcotare constatate pentru tipurile de produse vândute în cantități reprezentative de producătorul-exportator având cea mai ridicată marjă de subcotare constatată. Marja de subcotare reziduală astfel calculată a fost stabilită la un nivel de 187,1 %.

(204)

În absența oricăror observații cu privire la considerentele 308-309 din regulamentul provizoriu și întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului au rămas mai mari decât marjele de dumping constatate, de asemenea, în etapa definitivă, Comisia a considerat că articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază nu este aplicabil în cazul de față și că, în schimb, se aplică articolul 7 alineatul (2).

(205)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciilor cauzate industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(206)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:

(207)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Nivelurile taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(208)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (15). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei individuale aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(209)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(210)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(211)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru „toate celelalte societăți” trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(212)

Având în vedere marjele de dumping constatate și având în vedere nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, trebuie colectate definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu.

(213)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(214)

În urma comunicării constatărilor provizorii, grupul Nantong Yangzi Carbon a subliniat că grupul este compus din trei producători: și anume, Nantong Yangzi Carbon Co., Ltd., Nantong Jiangdong Carbon Co. Ltd. și Wulanchabu Xufeng Carbon Technology Co. Ltd. Prin urmare, este necesar să se modifice regulamentul provizoriu pentru a indica denumirea tuturor producătorilor din cadrul grupului Nantong Yangzhi Carbon în scopul colectării taxei antidumping provizorii. În plus, denumirile acestora trebuie, de asemenea, să fie indicate în scopul instituirii taxei antidumping definitive.

(215)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Statele membre, cu implicarea activă a operatorilor din sectorul alimentar, ar trebui să monitorizeze prezența glicoalcaloizilor α-solanină și α-chaconină în cartofi și în produsele din cartofi. Dacă este posibil, ar trebui analizate și produsele de degradare β- și γ-solanină și chaconină și agliconul solanidină, în special în produsele prelucrate din cartofi.

(2)

Pentru a se preveni degradarea enzimatică a α-chaconinei, în special în timpul analizării cartofilor cruzi (nedecojiți/decojiți), o soluție de 1 % acid formic în metanol ar trebui adăugată la cartofi în proporție de 1:2 (volum:masă) atunci când aceștia sunt amestecați și omogenizați înainte de extracție și de purificare. Metoda recomandată de analiză este fie cromatografia în fază lichidă cu detecție de ultraviolete cu șir de diode (LC-UV-DAD), fie cromatografia în fază lichidă cuplată cu spectrometrie de masă (LC_MS). Pot fi utilizate și alte metode de analiză, cu condiția să fie disponibile dovezi care să indice că metodele respective generează rezultate fiabile pentru fiecare glicoalcaloid. Limita de cuantificare (LOQ) pentru determinarea fiecărui glicoalcaloid ar trebui să fie, de preferință, de aproximativ 1 mg/kg și să nu depășească 5 mg/kg.

(3)

Statele membre, cu implicarea activă a operatorilor din sectorul alimentar, ar trebui să realizeze studii pentru a identifica factorii care conduc la apariția unor niveluri ale sumei dintre α-solanină și α-chaconină care depășesc nivelul indicativ de 100 mg/kg în cartofi și în produsele prelucrate din cartofi.

(4)

Statele membre și operatorii din sectorul alimentar ar trebui să transmită la EFSA, până la data de 30 iunie a fiecărui an, datele pentru anul precedent pentru a fi compilate într-o singură bază de date, în conformitate cu cerințele Orientărilor EFSA privind descrierea standard a probelor (Standard Sample Description – SSD) pentru produse alimentare și hrană pentru animale și cu cerințele de raportare specifice suplimentare ale EFSA (2). Este important să se raporteze, pentru cartofi și pentru produsele prelucrate din cartofi, soiul și dimensiunea cartofilor (masa medie a cartofilor, în special a celor decojiți), dacă sunt cartofi timpurii sau cartofi destinați depozitării (și anume, maturi și/sau depozitați pe o perioadă mai îndelungată), locul eșantionării (producător, angrosist, vânzător cu amănuntul) și dacă au fost sau nu decojiți (3).