Ce Citește Liviu 79: Matt Haig – Umanii

21265230 16130537 18601980 

Matt Haig – Umanii (The Humans, 2013) 376p., TPB, 13×20, Nemira, București, 2016, Colecția Nautilus SF, Trad, Alina Sârbu, Red. Georgiana Paraschiv, 35 lei, ISBN 978-606-758-727-2

Nominalizări: Edgar Award 2014

Nota Goodreads: 4.06 (19630 Note)

Am citit până acum patru cărți SF care m-au mișcat profund, care m-au impresionat în diverse feluri, care m-au făcut adesea să cad pe gânduri și la sfârșitul cărora am regretat enorm că se termină. Căci fiecare carte reprezintă, în felul ei, o călătorie, o aventură care regreți că se termină, mai ales dacă de-a lungul acestei călătorii ai întâlnit personaje, adevărați tovarăși de călătorie, de care te-ai îndrăgostit, alături de care ai suferit sau ai râs în hohote, personaje de a căror soartă ți-a păsat poate la fel de mult ca de a unui prieten drag. Autorii care pot creea astfel de personaje sunt adevărați maeștri, iar cele patru cărți mai sus pomenite sunt: Replay, de Ken Grimwood (apărută la editura Nemira, traducere de Antuza Genescu), Viteza Întunericului, de Elizabeth Moon (editura Millennium Books, traducere de Ona Frantz), Flori pentru Algernon, de Daniel Keyes (editura Humanitas și Art, traducere de Dan Rădulescu) și, șoc, surprinzător, Umanii, de Matt Haig, o frumoasă surpriză făcută anul acesta de editura Nemira, o carte care parcă împrumută idei din alte părți (filmul Invasion of the Body Snatchers, universul creat de Douglas Adams în Ghidul Autostopistului Galactic sau volumul O Întâmplare Ciudată cu un Câine la Miezul Nopții, de Mark Haddon), însă autorul britanic le combină într-un mod uluitor, adăugând o doză sănătoasă de umor negru, negru ca bezna uneori, mai pune un strop de suflet, plus o picătură de sensibilitate, iar rezultatul este unul tulburător și minunat în același timp. Nu-i chiar SF din acela pur (și înțeleg de ce cartea nu e pe gustul tuturor), după care suspină sefiștii hardcore, dar este o carte care-ți dă mult de gândit. Continuă lectura