E ciudat cum o parte din viata ta incape intro cutie neagra, de plastic. Pana sa ai un calculator, nu iti poti imagina cum unora li se face dor de un laptop si au impresia ca viata lor depinde de el.
Mi-e dor de short cut-urile mele, de folderele mele, de desktopul meu mereu prea plin de imagini si bookmarks.
Mi-e greu sa urmaresc blogurile voastre de pe telefon, abia reusesc sa aprob comentariile si sa mai raspund unora dintre voi.
Ti se face dor pana si de sunetul de la Windows, de Alt Tab, de Copy Paste, de zecile de pagini deschise in Chrome, de diacritice si tastatura. Prietenii stiu de ce 🙂 nu?
