Zilele trecute am participat la prima reciclare de aici. Vreau sa va spun ca stau cu niste studenti care stiu sa se distreze, stiu sa se respecte si stiu sa fie educati, dincolo de o mandrie stupida.

Este foarte usor sa arunci gunoiul la cos, desi pentru unii chiar si acest proces este dificil, dar reciclarea implica o anumita responsabilitate. Inseamna, in primul rand, sa intelegi procesul ca fiind ceva normal: ca si cum ai plati lumina, gazul si internetul- o faci constant.

Stiu ca s-a incercat si in Romania treaba cu reciclarea si unii chiar sorteaza sticla de plastic si hartie, dar ceea ce e uimitor e ca aici toti fac asta si nu li se pare ca fac ceva extraordinar.

Te simti bine. Da, te simti bine ca ai sortat si nu doar o data pe an, la Let’s do it, Romania, nu o data pe an, cand un grup de voluntari hotarasc sa curete poalele muntilor sau malul marii, ci in fiecare zi.

Ma gandesc ca in felul acesta isi ajuta economia, in procesul de reciclare recuperandu-se o mare parte din materia prima si nu mi-e jena sau rusine sa recunosc ca la noi, in Romania, tiganii ne fac treaba murdara, adunand fierul si sticlele de la gunoi, pentru ca unii din noi suntem prea mandri sa facem asta, pana sa se ajunga la gunoi.

Intr-adevar, unii murdarii cu mana, altii cu sufletul.