“Mulţi bărbaţi, puţini cavaleri…”

Am crescut într-o familie numeroasă. Eu şi mama, sex frumos, în rest tata cu trei fraţi, sex puternic. Rectific, mama şi jumătate din mine sex frumos, căci jumătatea cealaltă s-a lăsat influenţată de cei patru bărbaţi din casă.

Cu toate că eram tare năzbâtioşi, nu ştiu cum se face că ne-au crescut părinţii cu un respect şi cu devotament, încât şi atunci când am plecat de acasă, singură într-o ţară străină, mi-a fost frică să fac ceva greşit, ca să nu-i dezamăgesc.

Mie, dacă nu-mi dai respect şi încredere, degeaba îmi spui că îmi dai iubire nebună şi averi, pentru că nu cu asta am fost crescută. Ştii, o îmbrăţişare călduroasă poţi primi şi de la un urs de pluş, dacă ştii să ţi-l apropii.

Iubirea are picioare scurte, iar când se afundă, i se face frică şi-ar vrea să se întoarcă, dar pentru că n-a lăsat firimituri de bucurie în urma ei, n-are cum să găsească drumul şi e foarte bine- tare mi-s antipatici oamenii care sunt fericiţi doar când sunt mulţumiţi.

Eu nu pot să iubesc pe cineva pe care nu-l respect, oricât de frumos şi inteligent, şi bogat şi mai dă Doamne ce-ar putea să fie. Dacă iubirea apare de după colţ, respectul se câştigă, dar cum zicea tata: “- mulţi bărbaţi, puţini cavaleri.”

ingrozit de iubire?

gmanFiecare din noi a suferit sau a facut pe altcineva sa sufere din dragoste. Poate la urmatoarea relatie ne-am pus un scut si am afisat o masca tocmai din acest considerent, pentru a evita ceea ce multi numesc ” dragostea asta bat’o vina.” Ne-am obisnuit sa gandim sentimentele si uitam sa le simtim, traim prea mult pentru celalalt incat ajungem sa-l sufocam. Dorim ca intr-o relatie sa-l acaparam definitiv pe celalalt, sa-l schimbam dupa propriul plac, dar oare nu uitam ca nu asta ne-a cucerit? Ca tocmai felul lui/ei de a fi ne-a atras atentia? De ce sa-l ingradim in jurul casei noastre si sa nu-i dam libertatea de a calatori, de a vedea si restul lumii? A iubi nu inseamna a schimba pe celalalt, nici macar in bine. A iubi inseamna a-l accepta pe celalalt cu calitati si, mai ales, cu defectele pe care le are. Iar daca cuplul ajunge sa se iubeasca cu adevarat, schimbarile necesare vin de la sine, sau se lucreaza impreuna la ele, nici intr-un caz nu trebuie sa fie cineva care domina relatia. O relatie exista in primul rand pentru tine. Atunci cand te avanti in prapastie stii ca exista cele mai mari sanse sa mori, depinde de adancimea ei. Poti insa la fel de bine sa fii salvat prinzandu-te de un copacel crescut pe panta prapastiei. Asa e si intr-o relatie, nu stii de la inceput daca o sa suferi sau nu. Important e sa-ti asumi riscul, sa stii ca daca vei suferi, sa nu-ti para rau. O relatie exista pentru a fi fericit, nici intr-un caz pentru a face doar sacrificii pentru celalalt. O relatie trebuie sa faca doi oameni sa se simta bine, iar asta nu pentru prieteni, nu pentru parinti, nu pentru dragul de a avea o relatie. Esti pregatit sa te avanti in prapastie stiind ca exista doua posibilitati: sa fii sau nu fericit?