Pe ei, cine îi iubeşte?

Vă întrebam în alt post, ➡ cine îi iubeşte pe urâţi, dar azi nu vreau să scriu despre cei urâţi fizic, ci despre cei urâţi la interior- dacă tot avem vorba asta- să fim iubiţi şi să iubim pentru ceea ce e în interior, nu pentru exterior.

Cu siguranţă fiecare dintre noi a avut cel puţin o experienţă în care am iubit pe cineva care n-a meritat, dar am înţeles asta după mult timp- de cele mai multe ori, în astfel de relaţii, timpul nu le vindecă pe toate, aşa cum speră unul din cei doi.

Şi, atunci, cum se face că suntem în stare să iubim un om urât la interior- neînţelegător, egoist, trădător, mincinos, violent şi alte caracteristici des întâlnite, dar nu putem iubi un om urât la exterior? Cred că mai degrabă aprobăm să fim cu cineva pe care credem că îl putem schimba, decât cu cineva pe care natura nu l-a înzestrat cu frumuseţe, iar noi, cu atât mai mult, nu putem schimba ceva.

Da, te întrebi, de ce cineva stă într-o relaţie cu cineva urât, când ar putea să îşi găsească pe cineva mai frumos? Cel îl face pe om să stea cu cineva care se poartă urât cu el, ce o face pe femeie să stea lângă un bărbat care o loveşte, ce îl face pe un băiat să stea cu o fată care îl înşeală?

Dacă ar şti unii cât de greu este să fie iubiţi, nu şi-ar mai pune beţe în roate. Şi da, sunt iubiţi, dar de ce sunt iubiţi şi până când sunt iubiţi? E trist când întâlneşti oameni singuri pe la 45-55 de ani, care au preferat un divorţ decât să mai suporte un om lângă ei- poate abia la bătrâneţe îţi dai seama că viaţa nu înseamă să rabzi, ci să te bucuri de viaţa ta, în adevăratul sens al cuvântului. Dar ce fac divorţaţii, se schimbă?

Şi, ca să îmi răspund la întrebarea din titlu, o să amintesc zicala “-Dumnezeu împerechează un bou cu o belea.” Mai rar o să vezi doi oameni răi iubindu-se, dar nici nu vreau să cred că cineva e bun, ca să poată iubi pe cineva rău şi, mai mult de atât, cel rău nici să nu iubească înapoi…

 

Ce n-as (mai) face intr-o relatie

Desigur, fiecare relatie in parte este deosebita, dar exista anumite lucruri foarte asemanatoare pe care, de obicei, le repetam, iar eu consider ca nu e bine. De exemplu, consider ca la inceputul unei noi relatii e bine sa:

1. Nu spui numele sau forma de alint a fostului/fostei. Se poate intampla, ca din greseala sau obisnuinta sa spui acel nume si sa il ranesti pe cel de langa tine. Pentru cei mai gelosi din fire, chiar si alte nume asociate cu fostul pot fi deranjate, asa ca cel mai bine, fara nume.

2. Nu spui probleme familiare. Faptul ca ai niste probleme acasa il poate influenta pe celalalt, fie intr-o forma negativa, fie intr-o forma seminegativa. Sa zicem ca ai tai sunt in divort sau ca nu se inteleg bine. Asta ar putea sa il sperie pe celalalt facand asociatii proaste intre relatia parintilor si relatia voastra sau poate sa isi transforme sentimentele in sentimente de mila si protectie, mai degraba decat in sentimente de iubire.

3. Sa nu spui cu cine si de cate ori ai facut sex. Nu cred ca e normal sa dai astfel de rapoarte doar pentru ca el/ ea face parte LA UN MOMENT DAT din viata ta. Uneori poate fi complicat sa vorbesti despre astfel de relatii daca, de exemplu, ai avut experiente traumatizante, cum ar fi un viol sau un raport sexual regretabil. Tot ce trebuie sa conteze e relatia voastra din prezent si sa faceti astfel incat ca impreuna sa faceti dragoste pentru prima data, de fiecare data. Atat.

4. Sa nu spui motivele pentru care te-ai despartit de fostul. S-ar putea ca actuala iubire sa aiba niste defecte asemanatoare sau sa se identifice cu ceea ce spui despre fosta. De exemplu, daca fosta nu spala vase, actuala o sa se dea peste cap spaland vase, doar-doar sa te multumeasca. Dar, cum lupul paru-si schimba, dar naravul ba… Fosta relatie e fosta tocmai pentru ca s-a terminat. Punct.

5. Sa nu iti schimbi gusturile si anumite obiceiuri dupa gusturile si obiceiurile celuilalt. Daca e vegetarian, sa adopti acelasi regim alimentar sau daca e rapper, sa iti schimbi stilul vestimentar. E o prostie care se intampla, inca nu inteleg de ce. Celalalt te place pentru ceea ce esti, nu pentru ceea ce te transformi.

6. Sa nu o faci pe perfectul. Imediat cum celuilalt nu-i place ceva, tu sa schimbi, sperand ca la un moment dat celalalt sa te placa si sa inteleaga ce om minunant esti. NU. Daca celalalt nu vede de la inceput ce om minunat esti, poti tu sa ii aduci minunile lumii, ca tot n-o sa fie multumit. Nu te place? Pa si drum bun.

7. Sa nu cumperi cadouri scumpe. Cadourile scumpe pot “dilata” sentimentele celuilalt care, vrei nu vrei este o fire umana, inca un copil in interior care se bucura de orice primeste, fiind in stare sa cante si sa zambeasca doar-doar o mai primi ceva, uneori chiar fara sa realizeze ca relatia voastra il transforma intr-un materialist.

8. Sa nu accepti limitarea. Indiferent de motivele celuilalt, daca tie iti place sa porti cercei in buric, ii porti in buric. Daca ai doar prieteni baieti, ai doar prieteni baieti, care te si pot suna. Cel care intra in viata ta trebuie sa inteleaga ca el e o parte din lumea ta, nu lumea ta si, eliminand ceea ce nu ii place, elimina si ceea ce l-a atras.

Cam astea mi-au venit momentan in minte si sunt curioasa daca si voi aveti astfel de “restrictii” din care ati invatat, relatie cu relatie.

Recomandare film: Liar Liar

O super comedie, veche, din 1997, dar poate unora dintre voi le-a scapat, asa cum mi s-a intamplat si mie. Jim Carrey joaca rolul unui sot divortat, tata de baietel. Din cauza serviciului (avocat) este obisnuit sa minta. Sa minta mult, inclusiv membrii familiei sale. Minciunile il indeparteaza si mai mult de fiul sau care, de ziua lui isi pune o dorinta. Vezi cum dorinta fiului ii schimba viata tatalui, intr-o singura zi. Trust me 😆

consolarea barbatilor

Fiul catre tata a doua zi dupa noaptea nuntii:
– Tata eu divortez!
– Ai innebunit, asa repede, ce s-a intamplat?
– Nu conteaza eu divortez!
– Mai fiule, mie poti sa-mi spui, sunt tatal tau, care e problema?
– Tata, sotia mea este virgina!
Dupa un timp de gandire spune tatal:
– Apoi fiule ai dreptate! Ce nu le-a trebuit la altii nu ne trebuie nici noua!

Proaste. Cam cât de proaste?

falling_in_loveAr fi trebuit sa citesc aici cat de proaste sunt femeile. Din “pacate” autoarea s-a axat doar pe femeile indragostite, dar nu e nicio problema, ma incadrez. Nu vreau sa creada Andra ca am ceva cu ea, cu articolul ei, doar ca eu nu pot sa spun ca toate femeile sunt nelimitat de proaste, asta ar insemna sa o jignesc inclusiv pe mama mea. Nu ma consider proasta nici pentru ca sunt femeie, nici pentru ca n-am stat cu un baiat doar pentru ca ma iubea, nici pentru ca sunt indragostita, nici pentru ca exista termenul de “misoginism” sau cel de “emancipare”. Consider ca femeia indragostita nu e proasta doar prin faptul ca iarta, trece cu vederea anumite aspecte, indura si spera. Femeia indragostita, aparent proasta, stie exact cand i s-a depasit limita, stie exact care parte a paharului e mai goala, stie exact cand o sa puna punct, astfel incat sa nu o doara (poate doar in cot), stie exact de cate ori i-a zis iubitului in gand: “e ultima oara cand iti tolerez asta” si totusi, ilogic, o sa si-o zica inca de n ori. De ce? Pentru ca e proasta? Nu. Vorbeam cu Alina ieri despre faptul ca noi, femeile, suntem mult mai puternice decat barbatii, avem puterea sa trecem peste aproape orice si asta nu pentru ca suntem naive sau proaste, ci pentru ca fie vedem alternativele, fie avem un scop. Nu stiu cat de proasta a fost mama unora din dintre noi cand tatal i-a dat o palma iar ea nu si-a facut bagajul si nu a plecat, nefiind nevoie ca tu, copilul, sa ajungi sa iti urasti tatal, sa iti compatimesti mama si sa traiesti calvarul unui divort doar pentru ca mama ta a fost desteapta. Sa nu se inteleaga ca sunt de acord cu violenta, nimic nu-mi provoaca mai mare scarba cand e vorba de a se ridica palma. Una insa e sa ai ochelari de cal si alta e sa poti sa si dai din copite.

Daca femeile indragostite nu ar fi atat de “proaste”, multe-muuulte din cuplurile pe care le stiu eu n-ar mai exista. Sau poate ca ar exista, dar in alta formula combinatorie. Ma bucur pentru cei care se inteleg de minune, care au o dragoste perfecta, care se iubesc de nu mai pot. Un lucru stiu:

 nu e mierea atat de dulce si nici dracu’ atat de negru.