Suzy, colega din Ungaria, locuieşte la o familie de englezi şi are grijă de cei doi băieţi ai familiei- contra cost. Din câte am înţeles, îşi fac zile fripte unul altuia, dar nu prea au încontro. Necazul copiilor- calculatorul. Suzy a noastră trebuie să hotărască când se dă shut down- iar pentru asta, a devenit inamicul numărul 1.
Cred că din cauza asta aş prefera să am şi eu dădacă- ca să nu mă urască pe mine copiii când le sting calculatorul. Săraca Suzy, pe de altă parte, i-ar lăsa non-stop să se joace, aşa având şi ea timp liber şi linişte. Zilele trecute, cică, unul din băieţi a scris o scrisoare şi a lăsat-o pe masă- pentru părinţi. Îşi exprima dezamăgire şi dorinţa ca babysitterul să fie concediat imediat, fără drept de apel.
M-a amuzat diplomaţia gestului- trecut tot pe hârtie, cu dată şi semnătură, nu cumva să se desconsidere 😆 Mi se pare corect- din moment ce copilul îşi petrece timpul cu dădaca- ar trebui să aibă un cuvânt de spus, mai ales când aceasta joacă după reguli neplăcute!


Cum e sa iubesti o persoana, sa vrei sa fii cu ea si tocmai ceea ce ar trebui sa reprezinte o iubire suprema, sa va desparta? Cand spun iubire suprema ma refer la religie. Ce face o crestina ortodoxa cand se indragoste de un musulman, ce face un catolic cand se indragosteste de un ateu? Cred ca iubirea nu are religie, ci credinta. Mai cred ca religia nu trebuie sa desparta, ci sa uneasca. Desigur, e usor sa spui asta pana ajungi in momentul in care te confrunti cu anumite situatii care la inceput nu pareau un impediment: obiceiuri, idealuri, valori, reguli, controverse, educatie si tot ce reprezinta pentru tine pilonul credintei de pana atunci. Ai renunta sa iti mai spui rugaciunile doar ca sa adormi alaturi de cel care nu crede in ele? Oare Dumnezeu ar pedepsi sacrificiul facut din dragoste si pentru dragoste?
Daca ti-as spune ca te iubesc ai crede ca sunt naiva, proasta si ca am pus botul [ vorbind nonsexual si generalizand], deoarece nu avem x timp de cand suntem impreuna si tu nici macar nu ai zis ca tii la mine. Daca stau bine sa ma gandesc, nici nu a fost vorba de asa ceva, nici macar subtil. Si ce daca, eu te iubesc.