Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
“Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?”
secrete
te iubesc. te iubesc? [3]
-Unde ai fost toata ziua?
-Am o surpriza pentru tine.
-Nu mi-ai raspuns la intrebare, Matei.
-Zici ca esti nebuna, stii foarte bine ca am fost cu treaba si am fost, ghici unde? Am fost si am facut o rezervare pentru weekendul asta la Roma. Iti dai seama, noi doi un weekend la Roma…
-Weekendul acesta? intreb eu incantata, ca un vanzator de suflete, cu propriul suflet amanetat, uitand de toate supararile.
-Da, ai face bine sa iti faci bagajul, plecam de maine la Bucuresti, am putina treaba prin oras…-Ce tot scrii de cateva zile? ma intreaba.
Nu stiu ce sa ii raspuns, stau intepenita cu degetele pe tastatura si astept sa se intample ceva groaznic, ceva care sa nu-l faca sa se apropie de laptop.
-Cu tine vorbesc, nu auzi?
-Nu scriu nimic. E o surpriza, inchid fisierul si il fac pierdut printre proiectele de la facultate. Inima imi bate ingrozitor de tare. Ce ar fi fost sa citeasca toate aceste lucruri acum, cand urmeaza sa plecam un weekend la Roma si poate o sa avem ocazia sa discutam, sa fim ceea ce am fost candva.
-Hai sa ma pupi si fugi sa iti faci bagajul si te rog, nu iti iei multe lucruri, stam doar 2 zile, 2 zile…ai inteles?
Il pup si fug in dormitor. Poate chiar sunt nebuna, poate chiar ne intelegem bine si doar eu vad totul intr-o lumina negativa…daca el intr-adevar ma iubeste iar eu am uitat sa fac acelasi lucru?