…sau cum sa-ti faci subiecte de scris pe blog :))
Stiti ce e rau la camin? Ca ai un pat, un dulapior si, daca esti norocos, propriul birou 🙂 Dar n-am sa pun cele intamplate pe seama acestui fapt, singura vinovata sunt eu si numai eu. Bine, si cana putin :))
Mi-am facut ditamai cana cu ceai, ca dinadins am umplut-o cu ochi, si am pus-o langa laptop. Nu stiu cum, chiar nu inteleg de ce s-a varsat si la un moment dat am vazut bulbuci iesind din tastatura, isi facea ceiutul meu loc printre butoane. Am stins repede laptopul, caci asa fac femeile, apasa ori acceleratia, ori frana brusca si…am asteptat. N-am spus la nimeni. Eram eu si necazul meu :))
Nici in parc cu fetele n-am iesit, m-am culcat in speranta ca atunci cand ma trezesc totul sa fie doar un vis. Cand m-am trezit, am apasat pe buton si un scris din ala mult a inceput sa imi umple ecranul…scana, stergea, salva…habar nu aveam ce face, dar ma asteptam sa imi zica: bye bye 🙂
Si…dupa cum vedeti, a mers: probabil pentru ca inainte sa-l aprind l-am alintat si i-am spus ca-l iubesc, ca am nevoie de el si sa nu-si faca de cap caci “jar mananca”. M-am simtit ca amanta in dulap.
Vorbeam cu Pompilia pe messenger si dintr-o data: poc, se stinge. Mi-am zis in gand: asta a fost, acum chiar ca si-a dat duhul 🙂
Defapt azi, dupa incident, am zis ca nu e idee buna sa-l aprind bagat in priza si i-am bagat din nou bateria, [o aveam scoasa] si, intre timp, s-a terminat si de aia s-a stins. Doamne, cate emotii mi-a dat. Chiar si acum abia il ating, incerc sa nu fac nimic brusc, am eu impresia ca inca e in stare de soc. Daca in urmatoarele zile n-am sa postez, e pentru ca probabil n-a rezistat starii critice in care se afla. Oare sa-i fac respiratie gura la gura? :)))