Acești minunați oameni… Cum să nu-i iubești? Când vii frânt de la muncă, când îți târâi istovit membrele încălțate, după ce constați că iar s-a afișat o întreținere de coșmar, deodată…

Cu un ultim efort apeși butonul de la lift, și îi auzi zgomotul greoi, și tresari fericit… Merge! Ajunge la parter, pui mâna pe mâner, dar când dai să deschizi ușa…

Dintr-o dată, toate grijile s-au dus!  Toată oboseala se spulberă, topită precum topește soarele aburii ceții… Ochelarii ți se aburesc de emoție, îi dai jos, îi ștergi cu grijă, iar când în sfârșit îi așezi pe nas, parcă tot nu-ți vine să-ți crezi ochilor! Da, e adevărat! Administratorul tău drag iar ți-a făcut o surpriză… Chiar așa, cum să nu-l iubești?

… Liftul deja l-a luat altcineva, dar ce mai contează… Cu ochii minții vezi, precum o Fata Morgana, chipul blajin al simpaticului tău administrator… De fericire, o iei pe scări!