Marş, panaramelor!


Ieri a avut loc prin Bucureşti un miting cel puţin ciudat. Un marş al unor muieri fluşturatice care nu mi se par a avea ceva în comun cu sexul frumos.

Ce voiau acele scăpătate? În primul rând, să nu le mai creadă lumea pe ele vinovate atunci când, mergând ele îmbrăcate ca nişte ştoarfe prin Ferentari, vreun psihopat le trage după copac şi le babardeşte. Nu ele sunt de vină că atrag toţi dezaxaţii sexual, ci legea că nu-i monitorizează pe violatori! Nuu, ele nu sunt curve, ele ce dacă se îmbracă dezmăţat, n-are nimeni voie să le fluiere, să le ia la mişto, ele este nişte doamne, ce pula lor!

Auzi, ce chestie, „nu toleraţi misoginia”! Dar toleraţi feminismul, adică mişcarea tuturor muierilor nesatisfăcute din toată lumea, ce vor egalitate cu bărbaţii, dar care feministe au pretenţia să laşi capacul pe wc, să le deschizi uşa la lift, să le cari bagajele, iar ele să nu facă nimic, decât sî fie egale cu bărbaţii.

E o vorbă din bătrâni, că tot îi plac Annei Maria proverbele, care zice că până nu ridică doamna căţea coada, câinele n-o miroase. Aşa că, doamnelor feministe, vă doresc în continuare fluierături pe stradă de la şantierişti, mâini pe buci de la angajaţii Apa Nova şi Radet, şi trageri de fustă (ca să se mai intindă) la lăsatul serii, poate vă mai trece fierbinţeala feminismului din cap, care în niciun caz nu înseamnă feminitate şi frumuseţe, ci mai degrabă lesbianism şi masculinitate muierească.

Să mă ierte doamnele şi domnişoarele pe care le cunosc şi mă cunosc, din blogosferă sau viaţa reală, dar acele ştrapiţe nu reprezintă nimic femeiesc, nimic din purul feminin pe care-l respect şi-l iubesc, nu sunt altceva decât nişte matracuce fără viitor.