Blogu' lu' Marcus

Decizia de a publica o selectie a unor materiale pamflet scrise de mine de-a lungul timpului in diferite forme, fie pe blogul personal, fie intr-un cotidian national, fie pe blogurile altor colegi in ale boggeritului, pamflete care au avut ca subiect clasa politica din Romania in frunte cu exponentul ei cel mai carateristic si datator de frisoane, frustrari si angoase neamului, care in 2004 a avut proasta inspiratie de a-l vota pentru a ocupa cea mai inalta functie in statul (pe atunci inca de drept) Romania, am luat-o dupa ce am vazut atitudinea fruntasilor USL si in special a d-lui Ponta, care una au promis in campania electorala si alta au facut dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta.
Nu stiu daca altii isi amintesc, insa eu rememorez momentele in care, inainte de alegeri, d-l Ponta declara public, chipurile in gluma, ca la terminarea celui de-al doilea mandat ii va asigura lui Basescu Traian, in calitate de fost presedinte al tarii, un trai confortabil si linistit in conditiile unei pensionari respectabile.
Dupa alegeri, vazand ca de fapt d-l Ponta nu a glumit si ca acest infractor de drept comun, tradator de neam si tara, distrugator al statului de drept Romania, betivan grobian, adulterin pe fata si plin de nesimtire, sluga supusa si pres al mai marilor europeni, care a readus tara noastra in epoca fanariota din toate punctele de vedere, ei bine, ca acest neica nimeni ajuns initial printr-o greseala a electoratului si apoi prin frauda si impunere de catre decidentii de drept din cadrul UE sa conduca un popor spre prapastie, nu numai ca va avea parte de o batranete linistita datorita lasitatii sau a slugarniciei noii puteri parlamentare si guvernamentale din tara noastra, dar si ca foloseste timpul ramas la carma tarii pentru a distruge tot ceea ce incearca altii sa repare, m-au determinat sa incerc sa strang sub forma unui volum tiparit o selectie a pamfletelor pe care le-am scris in toti acesti ani de chin cu adresa la el, la acolitii sai, dar si la adversarii sai pe care i-a facut la alba-neagra cum i-a venit lui mai bine.
Ca roman, cunoscator cat de cat a istoriei neamului meu, nu pot sa raman indiferent atunci cand vad cu cata dezinvoltura este batjocorit, furat, tradat, readus la stare de vasalitate medievala acest neam, de un cabotin care nu are in vedere decat realizarea propriului sau interes personal si este motivat in actiunile sale numai de o ura viscerala si de razbunare impotriva atat a advesarilor cat si a celor care l-au ajutat pentru ca apoi sa devina nefolositori, dar cel mai tare si mai tare pornit impotriva propriului sau popor.
Oricat am incercat nu am reusit sa ma impac cu ideea mioritica a ciobanasului resemnat in fata destinului si sa astept in pozitia de „bucurosi le-om duce toate” momentul in care Basescu se va retrage „en fanfare” de la Cotroceni in vila in care a investit milioane de Euro din banii romanilor, pentru a-i fi lui bine la „pensie”, pensie care are la baza milioane de Euro ilegal obtinuti in urma tuturor marsaviilor penale la care s-a dedat o viata intreaga, si asta cu acceptul noii puteri din tara noastra.
Este o ultima incercare a mea de a lasa celor ce vor veni un fel de letopiset vesel dar trist al unei domnii de tip feudal in plin secol XXI, domnie pe cat de uzurpata pe atat de ratata.
Un alt motiv al acestei incercari de publicare a unui volum de pamflete in proza si in versuri rezida si in curiozitatea mea de a gasi o editura si apoi un lant de librarii dispuse sa publice si apoi sa distribuie prin vanzare o astfel de carte cu Basescu inca la Cotroceni, cu alte cuvinte sa vad cat de liber sunt sa ma exprim in conditiile in care aceasta libertate imi este garantata de o Constitutie calcata aproape zilnic si fara urmari in picioare de omul din capul statului care a jurat cu mana pe Biblie ca o va respecta.
Si am aceasta curiozitate deoarece la momentul la care am publicat prima mea carte, in care faceam doar anumite asocieri intre disparitia flotei romane si Basescu Traian, fara sa dau nume, ci lasand cititorul sa traga singur concluziile de rigoare, am intampinat greutati atat in tiparirea cartii (la o editura cu staif din Constanta mi s-a spus ca nu-mi pot tipari cartea deoarece un tipograf nu s-a prezentat la munca de trei zile), iar cand in final am reusit sa-i miros tusul inca proaspat, patroana lantului de librarii din Constanta, doar auzind titlul cartii, m-a luat la fugarit pe motiv ca „d-l presedinte n-a avut nimic de-a face cu cea mai mare furaciune din istoria mondiala a marinei comerciale, lucru demonstrat negru pe alb de expertiza prin care s-a statuat deficit zero (sac!)”.
In aceasta colectie, desi voi incerca sa-l „maschez” pe d-l presedinte sub pseudonimul „zeus” sunt curios sa vad cine va accepta sa o publice.