Ca șaorma. De fapt, un fel de bilanț. Desigur, despre chestiile negative crăcănate peste ani. Fiindcă cele pozitive ar trebui să fie cele normale. Ori despre ceea ce este normal nu merită a fi scris nimic.
În sfârșit, una dintre probleme este cea a justiției, înțelegând prin asta ansamblul sistemului. Lupta se dă încă pe specialele magistraților. Dar sunt atât de multe treburi șchioape p-acolo. Recentul scandal Savonea este doar vârful aisbergului. Toți au auzit despre opoziția celor patru judecători CCR PSD-iști. Grețoasă treabă.
De Anul Nou s-au agitat nițel apele fiindcă cel condamnat pentru crimele din Caracal a cerut tratament medical. Dar acela este un caz cu multe necunoscute, la care încă există un fel de anchetă în sistem, cu un procuror implicat ca martor. Și toată ancheta aceea era cusută cu ață albă. Apoi, sper că n-ați uitat rolul nefast jucat de 112, acel număr care ar trebui să ne salveze la orice ananghie. Atenție, la acea vreme ministru la interne era unul care chiar dorea să schimbe ceva, să desecretizeze documente, dar degeaba, l-au mătrășit repede.
Următoarea este problema bugetarilor mult, mult, mult supranumerari. Din nou PSD, partid al arcului guvernamental, este cel care a împiedicat până acum orice măsură adevărată. Vom vedea dacă anul acesta se va face o schimbare serioasă și reală a cheltuielilor salariale bugetare, a repetatelor sinecuri, întru binele nostru al tuturor și pentru siguranța României.
Începutul anului a fost marcat de un nou Colectiv, tragedia de la Crans-Montana. Aproape trasă la indigo. Doar mici diferențe. Pompierii au intervenit în câteva minute doar. De la liberalizarea circulației, nu a trecut suficient timp pentru ca geto-dacii altoiți de romani să-i altoiască la rândul lor pe elvețieni. Astfel încât, nu a existat la Crans-Montana un porc Orlando Șchiopu care să înjure la greu morții. Aș face pariu că îi plătim o specială binemeritată și acestui nemernic, pentru mărețele fapte de arme.
Elveția a activat protocolul european pentru situații de urgență. Cred că a fost creat după Colectiv și ca urmare a dezastrului de atunci. Totuși, tragedia a fost generată nu de absența vreunui protocol, ci de indolența și corupția autorităților guvernamentale române. De atunci s-a tot vorbit despre spitale noi, despre schimbări în sistemul medical românesc, șchiop și acesta. Prin indolența ministrului PSD-ist cu ascendent în Torționar (cred că există zodiile astea), s-a ratat un spital nou prin PNRR. Totuși s-a făcut o foarte mică secție de arși la Floreasca, cu o cameră hiperbarică. Acolo era să moară o femeie lunile trecute fiindcă personalul medical nu se spăla pe mâini. Noroc că, în ultima clipă, a fost dusă dincolo. Concluzionând, după atâția amar de ani și experiența groaznică, România nu poate participa la protocolul de urgență decât cu un avion de transport.
Sigur că și în Elveția s-au găsit voci care au condamnat părinții pentru că și-au lăsat copiii la cârciuma aia. Motiv pentru care am ascultat-o pe una care declara că nu sunt părinți iresponsabili, este o stațiune de schi și era anul nou. În România, nimeni n-a prea pățit nimic de pe urma corupției care a dus la dezastrul Colectiv, cu excepția lui Piedone care a și dat statul în judecată. Vom afla (sper) ce vor face elvețienii.
Rămânând la idioți, concertul de Anul Nou de la Viena a fost dirijat de un homo. De altfel, și partenerul acestuia a cântat în orchestră, ceea ce le-a prilejeluit o apropiere drăgăstoasă. Indignare mare în Românica putinistă. Cred că d-aia vor ei să emigreze în Siberia, ca să nu se molipsească, să nu devină homo. Da’, cine-i împiedică să emigreze?
Ieri mare breaking news, care a umplut marele gol toată ziua. SUA au atacat Venezuela. Dar atacul era clar de multă vreme. Și, de fapt, n-a fost chiar un atac, un desant, doar niște lovituri zise chirurgicale și capturarea șoferului de autobuz Maduro (asta a fost interesant, chiar mi-a plăcut). Cu tot cu nevastă-sa care era, ce să vezi, procuror general. Asta trebuie să trezească amintiri nostalgicilor.
Motivul oficial este că Maduro și ai lui patronau producția de droguri care afectează SUA. Foarte probabil, adevărat. Vă amintiți contrabanda cu benzină cu Serbia? Trenuri de cisterne, Clisura Dunării. N-au prea existat vinovați. De ce? Iar am ajuns la justiția română. Dar ar fi fost posibil fără autorități corupte și nostalgice după ruși? Americanii s-au făcut că au uitat, dar afacerea ajungea în vârful statului. Credeți că în Venezuela este altfel?
Dar americanii mai au două probleme (cel puțin) cu Venezuela. Au fost naționalizate bunurile a două companii petroliere americane și regimul este susținut, inclusiv prin armament, de Rusia. Adică, alături de Cuba, ar fi putut deveni un cap de pod. Privind companiile petroliere americane, și noi le-am cam alungat – au renunțat și și-au vândut participația. Este vorba despre gazele de șist (protestele acelea au fost de stepă) și zăcămintele din Marea Neagră. În contextul vecinătății Rusiei, participarea americană, dincolo de posibilitățile reale tehnice, era extrem de importantă din punct de vedere strategic.
Cu regret vă scriu că nu am fost în Venezuela, nici în Columbia, nici în Bolivia. Nu prea sunt vizitabile. Adică, nu pot merge de capul meu deși, prin Columbia se pare că sunt niște conaționali Leproși. Aceste țări au însă o natură minunată. Totuși, primul om pe care l-am cunoscut în Chile acum vreo opt ani și o lună a fost un venezuelean refugiat amărât care mi-a fost șofer de la aeroport. Am rămas cu regretul că n-am fost în stare să-i ofer un ciubuc cât de cât.
Am cunoscut întâi Venezuela prin intermediul lui Papillon. O descrie ca pe o țară minunată și, probabil, este. Dar Charriere mai înflorește descrierile. Insulele Salvării nu corespund romanului. Totuși, este o țară bogată în care Papillon și-a găsit liniștea. A decăzut în urma derapajului de stânga din anii ’90 care le-a adus foamea și mizeria. Crime, tot tacâmul (mă apropii de titlu). Probabil că stepa și-a băgat coada de la început. În ultimii ani a ridicat pretenții teritoriale asupra Guyanei și pregătea insurgenți care doreau să atace Columbia.
Întorcându-ne la evenimentele prezente, prin capturarea dictatorului (am primit și un banc), este greu de presupus că Venezuela își va reveni automat. După cum vedeți, noi nu am scăpat de Leprele care capturaseră statul și economia nici după 36 de ani.
Cum aștepta săracul bunicul să vină americanii, să ne scape de comuniști! Sper ca SUA să sprijine în continuare Venezuela, dar un pic mai pe blat. Altfel, Rusia va găsi perfect justificată refacerea URSS (cred că oricum o consideră justificată) și a fostei zone de influență. Și China va considera normal să ocupe Taiwanul.
Foto: antena3.ro.