Lună: aprilie 2013

Prioritar

La emisiunea „Ora de Business” de pe TVR, Moise Guran a prezentat, spre sfarsitul emisiunii, rezultatele unui sondaj de opinie in legatura cu motivatia alegerii unui servici. Cel mai importat la un servici pentru un roman este un salariu corect (82% dintre raspunsuri), pe locul doi recunoasterea sociala (50%), urmata, pe locul trei, de atmosfera colegiala (39%). Referitor la motivatia muncii, motivatia financiara este pe primul loc (44%), iar pe locul doi pasiunea pentru ceea ce fac (32%).

Moise Guran, analizand rezultatele acestui sondaj efectuat pe internet, sustine ca, in societatea noastra, banii au devenit prea importanti. Atat de importanti, incat banii „obsedeaza minti, schimba destine sau distrug pasiuni, sau creaza false valori. Banul nu poate deveni un scop in sine…” „… afacerile sunt cele care, de fapt, organizeaza munca, pasiunea, sunt cele care asigura o activitate, iar capitalismul nu trebuie privit ca pe o creatie a dumnezeului BAN, ci doar ca pe un model de organizare sociala in care activitatea creativa a omului a atins cea mai mare eficienta din istorie.”

Acest punct de vedere, al unui om ce lucreaza cu bani, este diferit de punctul de vedere unanim acceptat, anume ca „merg la servici ca sa castig un ban”. Diverselor persoane care imi spuneau acest lucru, le-am replicat ca nu e adevarat, ca se inseala. „Daca voiai sa faci bani, nu te faceai muncitor (sau inginer, etc.), ci te faceai parlamentar, interlop, baron local, sau te asociai cu cei ce fura fier vechi etc. Sunt atat de multe ocupatii din care faci mult, mult mai multi bani decat muncind cinstit, incat, daca cu adevarat te-ar fi interesat doar banii, pe acelea le alegeai. Dar tu nu-ti doresti cu adevarat banii, nu obtinerea banilor este scopul tau in viata. Tu vii la servici pentru a-ti manifesta caloitatile, pentru a ti le perfectiona. Vii la servici ca sa faci ceva ce consideri ca tu il faci cel mai bine. Vii la servici si pentru a te intalni cu colegii, pentru a schimba o vorba cu ei, pentru  a bea un gat de vin de la portbagajul unui sarbatorit la sfarsitul programului, sau pur si simplu sa-ti versi naduful, dupa o zi grea, stressanta, impreuna cu un coleg la fel de obosit, la o masa cu o sticla de vin.”

Unii au inteles, altii nu prea. Dar in fiecare ceva din vorbele mele a avut ecou inauntrul lor, a rezonat cu ceva din interiorul lor, indiferent daca au fost sau nu constienti de acest lucru, daca au observat si cu mintea ceea ce a rezonat in ei.

De aceea sunt atat de incantat ca Moise Guran spune ceva aasemanator cu ceea ce cred eu ca e realitatea. Insa, faptul ca noi suntem convinsi ca ceea ce cautam in viata este o situatie materiala cat mai buna, ca scopul nostru este sa castigam cat mai multi bani – are un efect negativ foarte important asupra noastra. In primul rand, ne mintim pe noi insine. Mintindu-ne, adancim prapastia dintre noi si sufletul nostru, impunandu-ne niste dorinte straine de noi. Incercam sa fim ceea ce nu suntem, ori asa ceva nu se poate. Un cal nu poate fi oaie, asa cum oaia nu poate fi caine.

Dar de ce am ajuns sa credem de noi ca suntem interesati doar de bani in lumea asta? De ce s-a creat acest scop, aceasta dorinta falsa, de ce am acordat materialului aceasta valoare exagerata? Raspunsul cred ca e imitatia. Dorinta de a imita pe cei care au succes. Dorinta de a fi la fel ca aceia care au succes. Cei care au succes in afaceri, asa cum a mentionat si Moise Guran, sunt tocmai aceia care au facut afaceri din pasiune. Pasiunea le-a asigurat nu numai puterea de munca, daruirea, perseverenta, intuitia, simtul afacerii, si toate calitatile necesare succesului, dar le-a asi8gurat si increderea in ei insisi, in reusita lor. De aceea acesti oameni de succes sunt multumiti, satisfacuti, se simt impliniti. Pentru ca ei si-au urmat pasiunea. Banul a fost doar un efect secundar al punerii in practica a pasiunii, dar noi nu vedem asta, noi vedem doar rezultatul: vedem un om bogat si vedem si un om fericit. Asociem in mintea noastra bogatia cu fericirea, pentru ca le vedem pe amandoua impreuna la omul care si-a urmat pasiunea.

Ne mai miram ca suntem nefericiti? Cum sa fim fericiti, daca nu ne urmam pasiunile?

In cazul germanilor exista simtul datoriei. Romanii nu au asa ceva dezvoltat la fel de mult ca germanii. Insa romanii pot avea pasiuni mult mai puternice, asta ar fi marea sansa profesionala a romanilor. Numai ca renunta la pasiunile lor, pentru a castiga bani. Dar de fapt, rezultatul goanei dupa bani este saracia.

Eldorado

Asa scrie aici ca este numita Romania pentru strainii ce doresc sa cumpere terenuri agricole la noi in tara, din cauza preturilor mici ale pamantului si a calitatii bune a solului.

Deasemeni mai scrie de salariile destul de mici, ceea ce ma face sa ma intreb daca vom ajunge sa muncim in tara noastra pe pamantul altora.

Oare chiar nu suntem in stare sa ne muncim pamantul, cat inca e al nostru? Intr-adevar, taranii au fost cei mai afectati de politica agricola dusa de toate guvernele. Ei niciodata n-au castigat suficient de pe urma muncii lor, din cauza preturilor de vanzare a produselor prea mici, a politicii importatorilor si din multe alte cauze. Asta a determinat ca pretul de piata al pamantului sa fie mult prea mic fata de valoarea sa reala.

Insa, cand ne va ajunge cutitul la os, cand nu vom avea nici o alta sursa de venit, vom munci pe pamantul altora.

Teapa

Exista multe programe de socializare, in afara de celebrul Facebook. Aceste programe se chinuie sa castige clienti si bani, asa ca incearca sa se extinda intr-un mod piramidal, bazabdu0se pe adresele din casuta de e-mail. Te trezesti intr-o buna zi cu o invitatie sa te conectezi, sa-ti faci un cont, sa pui niste informatii. Nu stii despre ce e vorba si, curios, urmezi instructiunile. Apoi primesti mesaje de la diverse persoane care-ti citesc informatiile din cont, ai posibilitatea sa vezi persoane, dar e plictisitor. Lasi totul balta si stergi cu perseverenta noile mesaje primite. Pana la urma te plictisesti si de sters mesaje, asa ca vrei sa renunti. Adica sa-ti stergi contul. Asa ca intri in cont si incepi sa butonezi, sa vezi optiunea „sterge”. Insa, dupa atata timp ai uitat ce parola ai avut si, daca nu esti suficient de atent, apesi din greseala un buton si abia apoi iti dai seama ca tocmai ai trimis mesaje catre toti cei din lista de yahoo. Mda, ai facut-o si pe asta. Acum vei plictisi pe toti cei din casuta ta cu mesajul de invitatie, asa cum ai primit si tu inainte. Deja incepi sa-ti pierzi rabdarea. Incerci diverse parole, dar nici una nu functioneaza. Incerci sa schimbi parola, dar iti trebuie parola veche, aceea pe care n-o mai stii. Incerci sa folosesti optiunea „am uitat parola”, dar nici aceea nu prea mai merge, caci iti spune ca ti-a trimis mesaj. Pai unde e mesajul? Nu e nicaieri. O fi pe undeva dar cine stie, poate numai te-au pacalit ca-ti trimit acel mesaj.

Cine face ca mine, ca mine sa pateasca.

Dincolo de armonie

Intr-o emisiune la TVR1, dirijorul Ion Marin a explicat ca pentru el, muzica inseamna mai mult decat armonia sunetelor. Scopul muzicii, si al artei, in general, este sa indrume constienta catre interior. Armonia sunetelor este doar prima faza pe care o simtim, dar cand ascultam muzica, trebuie sa trecem de faza acestei armonii. Muzica nu inseamna numai armonie, cand ascultam muzica trebuie sa ne golim mintea de alte ganduri, de gandurile ce vin din exterior. Sa ne golim de concepte, pre-concepte, judecati si prejudecati. Sa lasam muzica sa patrunda in interiorul nostru si sa ne ghidam dupa sunetele ei, sa ajungem dincolo de starea de constienta exterioara. Sa ajungem la noi insine.

Run, Forest, run!

Cica suntem solidari cu americanii care lupta impotriva terorismului. Sau asa trebuie sa fim, asa e bine sa fim, ca sa aratam lumii intregi si mai ales americanilor ca suntem si noi o tara cu un popor civilizat.

Chuck Noris, Rambo, Bruce Willis si multi alti eroi americani, cunoscuti de intreaga lume, lupta de ani de zile impotriva terorismului. In general, terorismul este organizat de statele in care SUA au ceva interese economice, politice sau militare, cum ar fi Irak, Afganistan, Serbia (astea mai recente) si inca multe altele..

Solidaritatea asta fata de poporul american prieten se poate manifesta prin fuga, o fuga organizata de Realitatea.

Locuitorii din zona Moldovei nu pot, totusi, sa participe la acest crosssss de solidaritate, pentru ca e cam departe. Acest lucru nu este tocmai unul pozitiv, caci populatia din zona Moldovei trebuie sa fie pregatita fizic pentru viitor, iar acest crossss ar fi un bun antrenament. In momentul in care dealurile o vor lua la vale, datorita exploatarilor gazelor de sist ce vor fi facute pentru binele tarii de catre firma americana Chevron, va trebui sa fugim care unde vom vedea cu ochii, sa nu fim ingropati de vii.

Run, Forest Dumb, run! Run for peace, run for Boston! Run for America, caci atat ti-a mai ramas de facut. Daca pentru tine nu esti in stare sa faci nimic, fa atunci pentru altii.

Se poate

O initiativa laudabila au avut cei de la Consiliul Judetean Neamt. Culoarea politica cred ca nu mai are importanta, cand e vorba despre „sanatatea” pamantului. Initiativa va avea efect abia peste cativa ani, caci e vorba despre plantarea de salcami in zonele ce prezinta riscul alunecarii de teren. Deasemeni se pare ca si deszapezirea drumurilor, iarna, va fi mai ieftina. Intentia e ca, de la 200.000 puieti plantati in primavara aceasta, sa se ajunga la zece milioane de puieti in cativa ani.

Iaca, fac si politicienii astia ceva bun. Cel mai ciudat mi se pare ca se gandesc la viitor, si nu la viitorul lor, ci la viitorul pamantului. Deci nu e numai dorinta unui castig de imagine politica.

Demonstratie scurta

„Dom’le, ai vazut numele lui Vantu, de exemplu, pe vreun produs? Macar pe o cutie de chibrituri? Dar ai vazut numele vreunuia dintre imbogatitii tarii pe vreun produs? Adica astia care s-au imbogatit in 23 ani, din ce s-au imbogatit, daca n-au produs nimic?”

Demonstratia nu e tocmai corecta. Mai exista si comert, constructii etc. Dar totusi, ar trebui sa ne gandim putin la acest punct de vedere al unui simplu muncitor roman cu 10 clase, despre care se spune ca e prost, nesimtit, puturos si inapoiat, pentru ca s-a nascut roman.

Demonstratii

In Franta sunt manifestatii destul de violente impotriva unei legi adoptate de parlamentul lor. O lege ce permite casatoria intre homosexuali.

Daca aceste demonstratii ar fi avut loc in Romania, cu siguranta s-ar fi gasit o multime de romani (jurnalisti, bloggeri etc.) care sa spuna ca romanii sunt necivilizati, inapoiati, etc. Despre francezi nu cred ca vor spune ceva romanasii astia atat de inraiti impotriva romanilor. Iar daca nu spun, inseamna ca sunt partinitori, adica tin cu francezii.

Personal sunt de acord cu demonstrantii francezi.

Conserve

Producatorii romani de conserve se plang ca sunt sufocvati de hipermarket-uri, dupa cum sustine Moise Guran in emisiunea sa. Se pare ca hipermarket-urile (toate facand parte din mari lanturi de hipermarket-uri cu capital strain) promoveaza produsele alimentare de import. Normal, caci, intr-un fel spus, si aceste hipermarket-uri sunt tot de import, numai ca se numesc investitii straine. si doar n-au nici un interes sa promoveze produsele romanesti.

Problema accesului pe rafturile hipermarket-urilor a produselor romanesti e o problema destul de mult discutata. Mai multi ministri au incercat sa ajute promovarea produselor romanesti, insa nu prea au reusit.

La urma urmei nici n-au cum sa reuseasca. E economie de piata, bazata pe capital. Nu poti forta prin legi ca detinatorul de capital al unei afaceri sa vanda ceea ce vrei tu. E nedemocratic si e impotriva legilor economiei de piata, e impotriva UE si, cel mai rau dintre toate – e impotriva marilor corporatii.

Totusi, eu nu inteleg de ce producatorii romani de conserve, de exemplu, nu pun mana de la mana si-si construiasca si ei un hipermarket. Sa-si vanda toti acolo produsele. Un prim hipermarket care, pentru ca nu trebuie sa scoata profit prea amre din comert, caci producatorii au profit din producerea conservelor, ar putea avea niste preturi suficient de mici pentru a concura marfa de import.