Traind intr-o lume, un tanar nobil cavaler, dintr-un mic sat a inceput ca toata lumea de la nivelul 1, si tot asa dezoltandu-si satul la cele mai inalte performante, in colaborare cu alte sate bineinteles. Dar crescand, si tot crescand, cavalerul si-a creat aliati, cu topoare, arcuri, cavaleri pe cai, chestii de razboi.. si a pornit in cucerirea altor sate. Dar pentru asta avea nevoie de resurse.. pentru ca chiar trebuia..acesta ajungea sa nu doarma cu zilele si noptile, pentru a-si trimite „resurse” cu satele vecine, nu putea rezista tentatiei de a nu cuceri un sat nou..
Nu stiti despre ce vorbesc nu? Pai..
Este vorba de un tanar, care era efectiv dependent de jocuri, iar din limbajul lui de „resurse” era clar ca era vorba de celebrul joc „triburile” . Ascultam acum la French Kiss, el vorbea si tot vorbea, dar habar nu avea de ce vorbea..pentru ca el traia in lumea jocului si chiar trebuia sa trimita niste resurse.. :)) Pentru el, daca nu ar mai fi existat jocul, s-ar fi apucat de altul, daca nu ar mai fi exista niciun joc online, ar face el unul.. Stie, foarte usor merge.. Nu stie, invata si tot face unul.. wtf!?funn
Deci fratilor, dependenti de jocuri.. e doar un JOC 😐 tratati-l ca atare..am jucat si eu jocuri, si inca mai joc, si cand vad obsedati din astia de jocuri care se oftica atata pentru ca i-am batut toata armata, ca i-am atacat satul, si chestii din astea..
Probaallisson's Blog 