Într-un sat mic din România, trăia un băiat pe nume Andrei. În fiecare dimineață, el mergea în pădure să caute lemne și să asculte păsările cântând. Într-o zi, a găsit un cățel pierdut, tremurând de frig.

Andrei l-a luat acasă și l-a îngrijit cu multă grijă. L-a numit Noroc, pentru că simțea că întâlnirea lor nu a fost întâmplătoare. De atunci, cei doi au devenit cei mai buni prieteni și nu s-au mai despărțit niciodată.