Costi Boșneag > Costi's Quotes

“There is no glory in war, only good friends and brothers in arms who die far from home.”
― Costi Boșneag, La Granița dintre Datorie și Onoare

“„Viața e o curvă, și dacă n-o fuți tu, te va fute ea” spune o vorbă veche. Ei, bine, eu am futut-o dar am uitat să folosesc prezervativele și acum plătesc polițele.”
― Costi Boșneag

“Everyone has their heroes. Ours actually lived.”
― Costi Boșneag

“Toți au eroii lor. Ai noștri chiar au trăit.”
― Costi Boșneag

“In my books the war is described as I experienced it. Horrible, full of pain and useless sacrifices, with heroic acts mixed with all kinds of mischief, chaotic and pointless. Although I survived, my innocence died there!”
― Costi Boșneag

“In cărțile mele războiul e descris așa cum l-am trăit. Oribil, plin de durere și sacrificii inutile, cu acte eroice împletite cu mârșăvii de tot felul, haotic și fără rost. Deși eu am supraviețuit, inocența mea a murit acolo!”
― Costi Boșneag

“Nu e nicio glorie în război, doar prieteni buni și frați de arme care mor departe de casă.”
― Costi Boșneag, La Granița dintre Datorie și Onoare

“That's why Life is cruel with all of us, because for a man or a woman to reach adulthood, they must first kill the child within them.”
― Costi Boșneag

“With the one who is your brother in arms, you share both good and bad. You share the sweltering heat of summer and the burning sun that beats down on your head as you march. You share the autumn rains that turn roads, trenches and individual foxholes to mud. You share the cold and harshness of winter, and when everything is frozen around you, any source of physical or soul warmth, you share it with him. In spring, when nature comes back to life, you share the longing for loved ones, for home, for life before the war. With your comrade, you share joys and sorrows, possibly even the mass grave at the end, but above all life in the worst and most unfriendly conditions.
Simion addressing Paul”
― Costi Boșneag, InVoluntar în Războiul Altora

“Of those who have been there side by side with you, it's hard to tell sometimes,
who's got your back and who's stabbing you in the back.
Simion addressing Paul”
― Costi Boșneag, InVoluntar în Războiul Altora

“Freedom is hard won, hard kept and easily lost!”
― Costi Boșneag

“Libertatea se câștigă cu sacrificii, se păstrează greu și se pierde ușor!”
― Costi Boșneag

“Ce puțini au mai rămas, constată cu tristețe Ăl Bătrân. Aruncând o privire peste chipurile militarilor din fața sa, constată cu o strângere de inimă schimbarea dură care se petrecuse cu supraviețuitorii regimentului său. Cu doar câteva luni în urmă, juma de an cel mult, când plecase din garnizoană, regimentul era format din tineri în jurul vârstei de douăzeci de ani, unii chiar mai tineri. Cu excepția câtorva subofițeri și a unora dintre ofițerii superiori, marea majoritate a trupei, precum și a ofițerilor inferiori erau tineri și foarte tineri. Tineri care-și văzuseră camarazii omorâți în feluri diferite, unul mai oribil ca celălalt. Tineri care își omorâse inamicul în tot atât de multe și oribile moduri precum și camarazii lor fuseseră uciși. Tineri care nu mai erau tineri. Acum însă, chipurile ce-l priveau erau maturizate cu mult înainte de vreme. Cu fețele arse de soare, bătute de vânt și ploaie, cu trupurile chinuite de arșița verii, de sete și foame, obosiți după marșurile lungi și nedormiți, dar mai ales căliți în focul luptelor pe care le-au purtat de la începutul războiului, în fața sa se aflau veterani ai Campaniei de eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord, precum și ai Campaniei de cucerire a Odessei. Și totuși, ce puțini au mai rămas.”
― Costi Boșneag, La Granița dintre Datorie și Onoare

“- Tudore, vezi tu, viața e o multitudine de momente în care suntem obligați să alegem. Chiar și noi, militarii, avem această posibilitate. Datoria noastră de militari ne obligă conform regulamentelor militare, să ne supunem ordinelor pe care le primim pe scară ierarhică. Asta ne e Datoria. Dar, Onoarea noastră de om ne dă posibilitatea să alegem dacă executăm acele ordine sau nu. Evident, în cazul în care alegem să punem mai presus Onoarea decât Datoria, atunci trebuie să acceptăm responsabilitatea acestei alegeri cu toate consecințele care derivă de pe urma ei. Și ca să-ți răspund la întrebare, ei bine, eu m-am bucurat că n-am fost pus în situația de a fi nevoit să aleg între cele două.”
― Costi Boșneag, La Granița dintre Datorie și Onoare

“Nicolae Iorga spunea că: „Eroii nu mor când coboară în pământ, ci numai atunci când coboară în uitare!”
― Costi Boșneag, La Granița dintre Datorie și Onoare

“The next day, when preparations were in full swing for the crossing of the Dniester river, the scouts of the 91st Infantry Regiment passed by a cross on the roadside on which someone had written Unknown Soldier. While some were making the cross sign over their chests, others were saying a God forgive him! or God rest his soul!
But for most of them the old priest's words came back to them: These are our holy crosses, which spring from the bodies of our heroes and are watered with their blood and the tears of those who knew and loved them.”
― Costi Boșneag, Ale Noastre Sfinte Cruci

“A doua zi, când pregătirile erau în toi pentru trecerea Nistrului, cercetașii Regimentului 91Infanterie, trecură pe lângă o cruce de pe marginea drumului pe care cineva scrijelise Ostaș Necunoscut. În timp ce unii își făceau cruce, alții spuneau un Dumnezeu să-l ierte! sau un Dumnezeu să-l odihnească!
Dar pentru majoritatea dintre ei cuvintele bătrânului preot le reveniră atunci în minte: Astea, sunt ale noastre sfinte cruci, ce răsar din trupurile eroilor noștri și sunt udate cu sângele lor și cu lacrimile celor care i-au cunoscut și iubit.”
― Costi Boșneag, Ale Noastre Sfinte Cruci

“Cu cel care îți este camarad de arme, împarți și bune și rele. Împarți căldura sufocantă a verii și soarele arzător ce-ți bate-n cap în timp ce mărșăluiești. Împarți ploile toamnei, ce transformă în noroi drumurile, tranșeele și gropile individuale. Împarți frigul și asprimea iernii, iar atunci când totul e înghețat în jurul tău, orice sursă de căldură fizică sau sufletească, o împarți cu el. Primăvara, când natura revine la viață, împarți dorul de cei dragi, de casă, de viața de dinainte de război. Cu cel ce îți este camarad, împarți bucurii și suferințe, posibil chiar și groapa comună de la sfârșit, dar mai ales viața în cele mai improprii și vrăjmașe condiții.
Simion adresându-i-se lui Paul”
― Costi Boșneag, InVoluntar în Războiul Altora

“Culcat pe burtă și cu casca trasă cât mai pe ceafă, Axente simțea cum fiecare explozie părea a fi tot mai aproape și că nu mai avea timp să-și recapete răsuflarea. Pământul se zguduia tot mai rău și ploaia părea că se transformase din picături de apă în bolovani, pietre și uneori valuri de pământ. Doamne Dumnezeule, se ruga Axente printre exploziile obuzelor ce cădeau, lasă-mă să-mi mai văd copiii măcar înc-odată! Dintr-odată suflul exploziei unui obuz ce căzu în apropiere, aproape că-l îngropă de viu sub un val de pământ. Pe locul unde o clipă mai devreme erau întinși la pământ soldații Ion Avram și Petruț Iacob, acum se afla un crater cu marginile înegrite, din care încă mai ieșea un firicel de fum. Cu ochii împăienjeniți de pământul ce aproape că-l acoperise și cu urechile înfundate, Axente se târâ pînă la marginea craterului și instinctiv se aruncă înăuntru știind că nu cad două proiectile în același loc.”
― Costi Boșneag, Ale Noastre Sfinte Cruci

“Vara ne făceam căsuțe în copaci și cazemate din cutii de carton și plăci de PFL găsite pe șantierele din zonă, care, pe an ce treceau, se tot înmulțeau. Iarna cazematele le făceam din bulgări mari de zăpadă, la care munceam cu toții câteva ore bune, după care începea bătaia cu bulgări și, când ne săturam, ne jucam cu săniuțele Garaje și bineînțeles, hochei.”
― Costi Boșneag, Jocuri din Copilărie

“- Suntem într-un loc, de care nu aparținem, făcând lucruri pe care nu demult nu mi le-aș fi imaginat, fiind parte din acest război care nu este al nostru. Dar pentru ei, totul pare normal, ai omorât de-ai mei, voi omorî mai mulți de-ai tăi. Mi-ai violat femeile, voi viola mai multe de-ale tale și așa mai departe. Am văzut și am făcut lucruri pe care mi-a fost greu să le accept, iar eu nici măcar nu sunt un combatant ca tine. Chiar nu te înțeleg cum poți tu trece zi de zi prin toate astea, fără să-ți pierzi mințile, pentru că eu simt că încep să o iau razna.”
― Costi Boșneag, InVoluntar în Războiul Altora

“Dacă Viața îți dă numai lămâi, atunci mai bine te apuci să faci o limonadă”.
Eu nu am făcut-o. În loc de asta am luat o sticlă de tequila.”
Simion, adresându-i-se lui Paul”
― Costi Boșneag, InVoluntar în Războiul Altora

“Totul se întâmplă cu un motiv și un scop, chiar dacă de cele mai multe ori nu știm de ce. Dacă avem noroc, e posibil ca într-o zi să înțelegem și să învățăm adevărul.”
Simion, adresându-i-se lui Paul
Costi Boșneag, InVoluntar în Războiul Altora”
― Costi Boșneag, InVoluntar în Războiul Altora

“What is it, Father, why are you crying?” asked
Karl.
“Tears of joy and pain, my child. Of joy that
there are still patriots ready to give their lives for
this country, and of pain because they are so young
when they do it. These,” he said, caressing the crosses
he passed, “are our holy crosses, which spring
from the bodies of our heroes and are watered with
their blood and the tears of those who knew and loved
them. That’s why I’m crying, my child, understand?”
― Costi Boșneag, Ale Noastre Sfinte Cruci

“- Ce e, Părinte, de ce lăcrimezi? îl întrebă Neamțu’ pe bătrânul preot.
- Lacrimi di bucurii și di dureri măi, copchile. Di bucurii că încă mai sunt patrioți gata să-și dea viața pentru țara asta, și di dureri pentru că sunt atât di tineri când o fac. Astea, zise el mângâind crucile pe lângă care trecea, sunt ale noastre sfinte cruci, ce răsar din trupurile eroilor noștri și sunt udate cu sângele lor și cu lacrimile celor care i-au cunoscut și iubit. Di-aia plâng măi copchile, ai înțeles?”
― Costi Boșneag, Ale Noastre Sfinte Cruci

“Dintre cei care ți-au fost alături, e greu de spus uneori, cine îți acoperă spatele și cine ți-l înjunghie.”
― Costi Boșneag

“Cu cel care-ți e camarad de arme, împarți bune și rele. Împarți căldura sufocantă a verii și soarele arzător ce-ți bate-n cap în timp ce mărșăluiești. Împarți ploile toamnei, ce transformă în noroi drumurile, tranșeele și gropile individuale. Împarți frigul și asprimea iernii, iar atunci când totul e înghețat în jurul tău, orice sursă de căldură fizică sau sufletească, o împarți cu el. Primăvara, când natura revine la viață, împarți dorul de cei dragi, de casă, de viața de dinainte de război. Cu cel ce îți este camarad, împarți bucurii și suferințe, posibil chiar și groapa comună de la sfârșit, dar mai ales viața în cele mai improprii și vrăjmașe condiții.”
― Costi Boșneag

“Uneori, întoarcerea acasă este mai grea decât plecarea.”
― Costi Boșneag

“Poți avea noroc fără s-o știi sau s-o crezi, dar faptele vor dovedi dacă ești sau nu norocos, chiar dacă tu nu ești convins de asta.”
― Costi Boșneag

“After the heat of the battle, when the ground is thick with the blood of friends and enemies alike, it's easy to turn to the Gods, but it's the soldiers who'll do the fighting and the dying, while the Gods don't get their feet wet.”
― Costi Boșneag