Rise Project România

A fost concepută în 1997, pentru magistrați, dar li s-a acordat, încă de la început, și avocaților. Ar fi putut fi eliminată încă din 2000 dacă, într-o zi de martie a acestui an, deputații nu ar fi chiulit de la serviciu. A fost mărită dincolo de valoarea salariului, de un ministru care și-a luat drept alibi o recomandare „europeană” care nu recomanda acest lucru. A fost folosită pe post de instrument de alungare a „dinozaurilor” din sistemul judiciar. Adică a magistraților formați pe vremea lui Ceaușescu. A fost majorată considerabil chiar și atunci când nimeni nu a dorit să o mai majoreze. A crescut de la 330 la 5.000 de euro într-o perioadă în care pensia obișnuită a crescut de la 60 la 630 de euro. https://lnkd.in/dmFuMHra

DIICOT confirmă ancheta RISE Project privind sutele de mii de metri cubi de lemn primit în plus de Holzindustrie Schweighofer. Procurorii estimează că, în perioada 2010-2017, compania a primit lemn în valoare de 154 de milioane de lei fără să-l mai evidențieze în registrele contabile. Din documentele obținute de RISE reiese că firma ar fi prejudiciat statul cu alte 36 de milioane de lei, TVA care nu a fost achitat după ce lemnul a fost procesat și vândut. RISE a dezvăluit această schemă acum doi ani în articolul „Fabrica lemnului dispărut”, când am arătat că Schweighofer a impus prin contract supralungimi pentru buștenii livrați, beneficiind astfel de cantități suplimentare de lemn. DIICOT anchetează fapte de evaziune fiscală, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat. Este singurul dosar în care Schweighofer mai este investigată, restul anchetelor din ultimii 10 ani s-au oprit pentru că mare parte din fapte s-au prescris. RISE a mai descoperit că unul dintre procurorii DIICOT, care a ghidat la început echipa care investiga Schweighofer, a devenit membru într-un ONG care în 2022 a primit 1,2 milioane de lei, sponsorizări, chiar de la austrieci. https://lnkd.in/dQSnTDnk

În octombrie 2024 Mohamed Abu Shahma, reporter și colaborator OCCRP, ne-a povestit în ce condiții își desfășoară activitatea de reporter pe timp de război în Fâșia Gaza. La un an distanță viața lui Mahomed s-a înrăutățit, dar continuă să-și facă meseria de jurnalist în timp ce se ferește de gloanțe și bombe, caută hrană și își mută familia în căutare de adăpost. Din octombrie 2023, Mohamed Abu Shahma și-a pierdut casa și 24 de rude. Printre ele se numără un frate, o soră și o mătușă. Colaboratorul OCCRP nu a încetat să-și facă meseria. El a documentat foametea, prăbușirea sistemului sanitar, explozia prețurilor alimentelor și viețile distruse de război. “A renunța la jurnalism ar însemna să-mi abandonez poporul, iar poveștile lor s-ar pierde, de fiecare dată când alerg spre locul unei explozii mă întreb dacă mă voi mai întoarce”. Până în prezent, cel puțin 220 jurnaliști au fost uciși de armata israeliană. Mulți alții au fost răniți și trăiesc sub amenințări constante la adresa vieții lor pentru simplul fapt că își fac meseria. https://lnkd.in/dP8487VX

În Kârgâzstan, autoritățile au pornit o campanie împotriva investigațiilor jurnalistice pe care vor să le blocheze. Aceleași autorități desființează redacții întregi și transformă jurnalismul, de facto, într-o infracțiune. De la independența obținută în 1991, Kârgâzstanul a avut mai mulți președinți și mai multe revoluții decât oricare dintre vecinii săi post-sovietici, unde liderii conduc adesea timp de decenii. Dar țara numită odinioară „insula democrației” din Asia Centrală a cunoscut recent o regresie abruptă spre autoritarism — inclusiv o represiune dură asupra presei independente. Săptămâna aceasta, patru foști angajați ai celei mai importante redacții de jurnalism de investigație din Kârgâzstan, Kloop, au fost judecați la Bișkek, fiind acuzați de conspirație pentru „instigare la tulburări în masă”. Potrivit avocatului lor, mare parte din dosar se bazează pe cinci videoclipuri critice la adresa guvernului, despre care procurorii susțin că au fost filmate și montate de cameramani — dar, în realitate, aceste imagini nu au fost publicate niciodată de Kloop. Ele au apărut pe o altă platformă de investigație. Fondatorul Kloop a declarat că dosarul este o încercare de a „provoca daune maxime presei” — oprind, de fapt, jurnaliștii să mai relateze. https://lnkd.in/dzKAAvsb

Pentru a demonstra că judecătorii români nu sunt chiar atât de bine plătiți pe cât se vorbește, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat o statistică în care a arătat că salariul net primit de debutanții acestei profesii, în valoare de 2.000 de euro, e printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În sens nominal, informația poate fi corectă. Numai că, prin raportare la salariul mediu național, situația este diametral opusă. Salariile tinerilor magistrați români sunt printre cele mai mari din UE. În ceea ce îi privește pe procurorii debutanți, sunt chiar cele mai mari. Propriu-zis, de 15 ani încontinuu, novicii din parchetele românești sunt cei mai bine retribuiți din întregul spațiu economic al Uniunii Europene. https://lnkd.in/deGrEwUt

Liderii AUR, George Simion și Marius Lulea, au direcționat o parte din subvențiile pentru partid în buzunarul unui apropiat. E vorba despre milioane de lei, bani publici, deși AUR susține pe pagina oficială că a renunțat „benevol” la subvenția de stat. Două dintre firmele care au încasat acești bani, decontați apoi de stat, au fost înființate cu doar câteva luni înainte de tranzacțiile cu AUR. Banii pentru propagandă le-au asigurat astfel profituri de peste 90 la sută. Beneficiarul milioanelor, adică omul din spatele companiilor respective, este un cetățean româno-moldovean cu reședința în casa din Tunari a lui Marius Lulea, numărul 2 în AUR. La aceeași adresă figurează și sediul social al partidului populist. https://lnkd.in/dAQj_xwb

Anamaria Constantin (28 de ani), fiica șoferului personal al procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, a fost angajată la Curtea de Conturi în mai 2025, în funcția de șef de cabinet al consilierului de conturi Ion Călin. A fost încadrată cu studii medii și are un salariu brut de 8.000 lei, plus un spor pentru condiții vătămătoare. Consilierul Curții de Conturi ne-a declarat că nu i-a fost sugerată de nimeni și că, de la angajare, Anamaria Constantin a fost adesea absentă, motivând concedii sau probleme personale. “Nu face minuni, dar cât a fost la serviciu și-a făcut treaba.”, a spus el pentru RISE. Vicepreședintele Curții de Conturi, Ion Mocioalcă, este vecin cu Marius Voineag într-un ansamblu rezidențial de lux construit de firma Eden. Șeful DNA are o relație de cumetrie cu patronul companiei și a achiziționat un al doilea apartament, la preț redus, într-un alt proiect imobiliar legat de finul lui Mocioalcă. I-am întrebat pe Ion Mocioalcă și pe Marius Voineag despre angajarea Anamariei Constantin la Curtea de Conturi, dar ambii ne-au răspuns că nu știu nimic despre această poveste: “Haideți, nu îmi mai spuneți! Chiar nu știu și nu cunosc personajul”, a exclamat Mocioalcă. Și Marius Voineag s-a arătat surprins: “Poftim? Exclus, nu știu despre așa ceva! Este o altă instituție și vă rog să vă adresați acolo.“ https://lnkd.in/d_xzFNFT

Șeful DNA Marius Voineag a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputația profesională în legătură cu două articole RISE publicate în luna mai. Printre cei care au votat la foc automat în favoarea lui Voineag a fost și Alex Florența, procurorul general al României, dar lucrurile au fost mai complicate în realitate: magistrații au avut perspective diferite când au dezbătut cazul. https://lnkd.in/d6ANzBJG

Hotărâri judecătorești au constrâns statul român să plătească peste 1,2 miliarde de euro, între 2020 și 2024, către personalul din Justiție. Banii au fost achitați cu titlu de compensații pentru așa-zise discriminări la care legislația națională ar fi supus acest corp profesional. RISE Project a realizat un film explicativ despre acest fenomen judiciar, unul dintre cele mai corozive dintre cele care macină bugetul de stat al României. Articolul RISE : https://lnkd.in/dQkUy3Vp

În perioada 2022 – 2025, pensia specială a magistraților îl va fi costat pe cetățeanul român 1 miliard de euro. Deși ancorată în bugetul de stat prin decizii ale Curții Constituționale, argumentele care o mențin în picioare sunt ușor de combătut. Unul dintre acestea este că pensia e o despăgubire menită să compenseze interdicția pe care magistrații o au de a face afaceri. La nivelul pe care îl are astăzi, însă, pensia unui magistrat e de 2,8 ori mai mare decât profitul mediu al unei microîntreprinderi din România. Cu alte cuvinte, un magistrat primește, pentru că nu e lăsat să facă afaceri, cu mult mai mult decât câștigă cei care fac afaceri. Citiți mai mult, pe riseproject.ro: https://lnkd.in/dB4XGqcP