Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta socială europeană, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, precum și rapoartele și recomandările comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și alte mecanisme ale Consiliului Europei,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și tratatele Organizației Națiunilor Unite în domeniul drepturilor omului, inclusiv Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei și Convenția privind drepturile copilului,

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173) și rapoartele ulterioare de punere în aplicare și evaluare,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre(5), Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016 referitoare la accelerarea procesului de integrare a romilor și din 13 octombrie 2016 referitoare la Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene,

–  având în vedere Raportul Parlamentului European din 2010 referitor la Strategia UE privind incluziunea romilor și Raportul din 2013 referitor la aspectele de gen ale Cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini negative împotriva romilor în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva atitudinilor negative față de romi(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la protecția și combaterea discriminării minorităților din statele membre UE(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la standardele minime pentru minorități în UE(13),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 septembrie 2019 intitulată „Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor” (COM(2019)0406)(14),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 decembrie 2018 intitulată „Raport privind evaluarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2018)0785)(15),

–  având în vedere acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor intitulată Nerespectarea Directivei 2000/43/CE privind egalitatea rasială - discriminarea copiilor romi în educație (acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor nr. 20142174, 20152025 și 20152206),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European intitulat „Situația femeilor de etnie romă” SOC/585-EESC-2018,

–  având în vedere Declarația de la Poznan a partenerilor din Balcanii de Vest privind integrarea romilor în cadrul procesului de extindere al UE,

–  având în vedere al doilea sondaj al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană (UE-MIDIS II),

–  având în vedere Recomandarea de politică generală nr. 13 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI),

–  având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Raportul din 2016 al Băncii Mondiale privind harta sărăciei, care identifică în mod clar regiunile din Europa care prezintă cele mai mari întârzieri în ceea ce privește dezvoltarea,

–  având în vedere rapoartele și recomandările relevante ale institutelor de cercetare și ale organizațiilor societății civile ale romilor și pro-romi, inclusiv ONG-urile locale rome,

–  având în vedere inițiativele cetățenești europene „Minority SafePack” și „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”,

–  având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitate de gen,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0147/2020),

A.  întrucât populația de origine romă reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa;

B.  întrucât actualul cadru evidențiază diversitatea termenului general de „rom”, dar nu recunoaște diversitatea din interiorul populației rome; întrucât termenul de romi sau termenul dublu de sinti și romi a fost folosit într-o perioadă în care factorii de decizie au hotărât politicile legate de romi fără o implicare reală a comunităților rome, care se simt alienate de aceste politici; întrucât această definiție utilizată în politicile și discuțiile UE nu reflectă caracterul eterogen al comunității rome și, prin urmare, este adesea criticată de romi;

C.  întrucât diversitatea în rândul romilor trebuie să fie mult mai bine reflectată în propunerea legislativă post-2020 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor; întrucât termenul de „populații cu origini rome” [sau „romi” în sensul extins] înglobează persoane cu origini rome, kalè, manouche, lovara, rissende, băieșe, domare, caldaras, romanichel sau sinti; întrucât noua definiție ar trebui să-i includă și pe cei care sunt stigmatizați ca țigani deși nu sunt de această origine, cum ar fi așkalii, egiptenii balcanici sau nomazii;

D.  întrucât o proporție semnificativă a populației cu origini rome din Europa trăiește în condiții extrem de dificile, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, și în condiții socioeconomice foarte precare(16); întrucât cea mai mare parte a populației cu origini rome este privată de drepturile sale fundamentale în toate domeniile vieții;

E.  întrucât, conform EU MIDIS II, 61 % dintre cetățenii UE consideră că discriminarea împotriva romilor este larg răspândită în țara lor; întrucât există în continuare și se manifestă zilnic, la toate nivelurile societății europene, atitudini anti-romi adânc înrădăcinate, persistente și structurale, adesea la nivel instituțional și guvernamental, ceea ce constituie cu siguranță un obstacol major pentru realizarea întregului potențial al romilor în calitate de cetățeni ai UE, beneficiind pe deplin de drepturile fundamentale și de incluziune socială și egalitate în toate sferele vieții, inclusiv locuințe, educație, asistență medicală și ocuparea forței de muncă;

F.  întrucât populația de origine romă continuă să fie afectată de nivelul crescut al discursurilor de incitare la ură, în special în public, în media socială și din partea unor personalități publice, politicieni și funcționari; întrucât romii se confruntă, de asemenea, cu violența poliției, inclusiv prin pedepse colective, cu crearea de profiluri rasiale și cu segregare rezidențială și școlară; întrucât sunt necesare măsuri specifice pentru combaterea acestui fenomen; întrucât deficiențele statului de drept, în domeniul justiției penale, determină un nivel insuficient de protecție de acces la justiție al victimelor violenței polițienești, victimele fiind adesea persecutate de autoritățile statului;

G.  întrucât combaterea atitudinilor negative față de romi prin legi anti-discriminare nu este suficientă; întrucât statele membre ale UE ar trebui să dea dovadă de hotărâre pentru a rupe cercul vicios al atitudinilor ostile față de populația cu origini rome, în special în relațiile romilor cu autoritățile administrative locale, regionale și naționale, garantând egalitatea și nediscriminarea cetățenilor lor de etnie romă și faptul că beneficiază integral de drepturile lor fundamentale;

H.  întrucât rasismul împotriva romilor a condus la acte de violență și crimă; întrucât hărțuirea și infracțiunile motivate de ură împotriva romilor rămân la niveluri foarte ridicate, iar majoritatea incidentelor motivate de ură nu sunt raportate;

I.  întrucât, conform EU MIDIS II 2016, aproximativ 80 % dintre romii din cele nouă state membre ale UE cu cea mai numeroasă populație romă trăiesc sub pragul de sărăcie al țării lor; întrucât sărăcia este atât rezultatul, cât și o cauză a atitudinii negative față de romi și a excluderii din educație, muncă, servicii de sănătate și acces la locuințe; întrucât un obiectiv-cheie al Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă este reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor amenințate de sărăcie, inclusiv romii; întrucât numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu 3,1 milioane între 2008 și 2017, iar UE rămâne departe de obiectivul Strategiei Europa 2020, de a reduce acest număr cu 20 milioane până în 2020;

J.  întrucât 33% dintre romi trăiesc în locuințe neracordate la rețeaua de apă curentă și 10% în locuințe care nu sunt conectate la electricitate; întrucât doar ceva mai mult de jumătate au toaletă cu sistem de tragere a apei în interior și duș, iar 78% trăiesc în locuințe supraaglomerate; întrucât un număr mare de romi trăiesc în continuare în așezări informale, neigienice și nereglementare, în condiții de trai mizerabile; întrucât mulți nu dețin acte de identitate și nu au asigurare medicală(17);

K.  întrucât 43 % dintre romi sunt discriminați atunci când încearcă să cumpere sau să închirieze locuințe și nu sunt suficient de bine informați cu privire la drepturile lor în materie de egalitate; întrucât ar trebui consolidată regularizarea drepturilor de proprietate, atunci când este posibil, în special în contexte informale; întrucât eliminarea așezărilor informale (evacuările) ar trebui însoțită de măsuri adecvate, printre care oferirea unei locuințe alternative; întrucât nu au fost luate măsuri juridice sau politice împotriva statelor membre pentru a pune capăt segregării rezidențiale și evacuărilor forțate și pentru a asigura accesul la locuințe de calitate; întrucât accesul insuficient la locuințe și la serviciile publice, cum ar fi apa curată și salubritatea, are un impact negativ asupra rezultatelor în materie de educație, muncă și sănătate și afectează negativ incluziunea socială în ansamblu;

L.  întrucât speranța de viață și starea de sănătate a populației cu origini rome sunt în continuare mult sub nivelul restului populației în toate țările europene; întrucât, în UE, speranța de viață la naștere este de 76 de ani pentru bărbați și 82 de ani pentru femei; pentru romi, se estimează că aceasta este cu 10 ani mai mică; întrucât rata mortalității infantile în UE este de 4,3 la o mie de nou-născuți vii, dar există dovezi că această rată este mult mai mare în comunitățile de romi;

M.  întrucât mulți romi sunt expuși unui risc extrem de mare de analfabetism și de abandon școlar timpuriu; întrucât numai unul din doi copii romi merg la creșă sau la grădiniță și un procent foarte mic frecventează în continuare școala după terminarea învățământului obligatoriu; întrucât 50 % dintre romii cu vârsta între 6 și 24 ani nu urmează nicio formă de educație; întrucât doar 21 % dintre femeile rome și 25 % dintre bărbații romi cu vârsta între 16 și 24 de ani au absolvit studii secundare (ISCED3) sau superioare; întrucât, în 2019, 68 % dintre copiii romi au ieșit înainte de termen din sistemul de învățământ, deși obiectivul din cadrul anterior privind romii și Strategia UE 2020 este de 10%; întrucât numai 18 % dintre copiii romi ajung la niveluri mai înalte de educație, iar absenteismul și rata abandonului școlar timpuriu în rândul romilor este semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de elevi; întrucât diagnosticarea eronată și discriminatorie a numeroși copii romi ca având nevoi educaționale speciale face ca un număr disproporționat al acestora să frecventeze școli speciale pentru copii cu dizabilități, separându-i de sistemul școlar principal și oferindu-le adesea de o educație de calitate inferioară; întrucât segregarea directă și indirectă a copiilor romi este un fenomen încă practicat de statele membre;

N.  întrucât romii sunt discriminați în ceea ce privește accesul la inițiativele de ocupare a forței de muncă, cum ar fi Garanția pentru tineret; întrucât serviciile publice de ocupare a forței de muncă de multe ori nu au capacitatea de a ajunge la romi sau aplică practici de discriminare indirectă; întrucât rata muncii remunerate pentru romii cu vârsta între 20 și 64 de ani este de 43 %, situându-se cu mult sub media UE de 70 % în 2015, iar situația tinerilor este mult mai gravă, 63 % dintre romii cu vârsta de 16-24 ani nefiind încadrați profesional și neurmând niciun program educațional sau de formare (NEET), în comparație cu media UE de 12 %; întrucât rezultatele demonstrează o disparitate de gen semnificativă, 72 % dintre tinerele cu origini rome nefiind încadrate profesional și neurmând niciun program educațional sau de formare, comparativ cu 55 % dintre tinerii romi; întrucât 43 % dintre bărbații romi și 22 % dintre femeile rome sunt încadrate într-o anumită formă de muncă remunerată; întrucât adoptarea Pilonului european al drepturilor sociale a adus în prim-plan dreptul fundamental al fiecărei persoane la muncă și consolidarea drepturilor sociale, ceea ce are un impact pozitiv asupra vieții persoanelor care fac parte din grupuri marginalizate, precum romii; întrucât mulți romi care trăiesc la limita sărăciei extreme sunt obligați prin natura situației să accepte locuri de muncă remunerate cu mult sub salariul minim sau să supraviețuiască din munci informale, cum ar fi colectarea deșeurilor de metale sau a sticlelor de plastic, ceea ce le crește masiv șansele de a fi exploatați;

O.  întrucât rapoartele experților și raportul din 2019 al Comisiei Europene privind implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor atestă că printre factorii de reușită se numără abordările intersecționale, transsectoriale și integrate de combatere a discriminării și a excluziunii multidimensionale, precum și că femeile rome, romii LGBT și romii cu dizabilități se confruntă cu discriminare intersecțională; întrucât rapoartele menționează printre priorități necesitatea de a sprijini accesul romilor la justiție, acordând o atenție specială victimelor discriminării intersecționale și consolidării capacității organismelor de promovare a egalității de a gestiona cazurile de discriminare împotriva romilor;

P.  întrucât femeile rome sunt deosebit de afectate în privința drepturilor femeilor și se confruntă adesea cu forme exacerbate de segregare verbală, fizică, psihologică, rasială și etnică în cadrul serviciilor de sănătate reproductivă; întrucât femeile rome sunt plasate în camere speciale, cu băi și locuri de luat masa separate; întrucât, în unele state membre, femeile rome sunt supuse unor practici sistematice de sterilizare forțată și coercitivă și nu reușesc să obțină reparații adecvate, inclusiv compensații, pentru încălcările drepturilor omului de la care sunt supuse;

Q.  întrucât injustițiile în materie de mediu sunt legate în mod frecvent de riscuri pentru sănătate și de consecințe negative asupra romilor și întrucât ei sunt disproporționat afectați de sarcinile de mediu, au mai puțin acces la resursele și serviciile de mediu și sunt discriminați în ceea ce privește dreptul la informații, participarea la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu;

R.  întrucât elaborarea primei Strategii europene privind romii a pus necesitatea de a îmbunătăți situația romilor pe agenda politicii europene, a creat structuri și rețele instituționale vitale și a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a dezvolta strategii naționale de remediere a deficiențelor; întrucât, deși se bazează pe rezultatele evaluării actualului cadru al UE, este esențial ca strategiile naționale pentru incluziunea romilor, orientate după un cadru comun post-2020, să fie continuate și îmbunătățite, impunându-se respectarea mai strictă a normelor de către statele membre și promovând instituirea unor obiective obligatorii, pentru a crește angajamentul și responsabilitatea; întrucât, pentru o mai bună implementare, strategiile naționale trebuie integrate în politicile sectoriale naționale, regionale și locale, iar finanțarea UE trebuie integrată mai eficient, în special pentru proiectele de integrare pe termen lung;

S.  întrucât este necesară o propunere legislativă privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și combaterea atitudinilor negative față de romi, care ar trebui concepută pe baza unor date defalcate cantitative și calitative mai realiste, colectate cu sprijinul organizațiilor societății civile care se ocupă de romi (AM 87), inclusiv al celor de la nivel local;

T.  întrucât romii fac parte din cultura și valorile europene și contribuie la bogăția culturală, diversitatea, economia și istoria comună a Uniunii Europene (AM 89); întrucât protecția și consolidarea patrimoniului cultural al minorităților naționale din statele membre au un rol esențial în realizarea coeziunii sociale;

U.  întrucât statele membre sunt responsabile pentru conceperea și implementarea efectivă a strategiilor naționale de integrare a romilor, în conformitate cu principiul subsidiarității; întrucât trebuie alocată o finanțare adecvată din bugetele locale, regionale și naționale ale statelor membre pentru a implementa strategiile naționale de incluziune a persoanelor de etnie romă, care trebuie completată cu finanțări de la UE; întrucât trebuie dezvoltate mecanisme de monitorizare și supraveghere eficiente și mai puternice; întrucât UE și statele membre trebuie să se asigure că fondurile sunt alocate pentru obiectivele și proiectele care au cel mai mare impact pe termen lung asupra situației romilor, că sunt cheltuite corespunzător și că nu sunt deturnate;

V.  întrucât aproximativ jumătate dintre romii din Europa trăiesc în afara Uniunii Europene; întrucât situația lor rămâne deosebit de problematică în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare și a țărilor vizate de politica de vecinătate; întrucât Uniunea Europeană poate avea un impact puternic asupra situației lor prin negocierile de aderare și prin furnizarea de asistență financiară;

W.  întrucât trebuie mai bine asigurată participarea și capacitarea egală a romilor în cursul politicilor la toate nivelurile: actorii locali, regionali, naționali și europeni (ONG-uri, activiști, experți, membri ai comunității etc.) trebuie implicați substanțial în dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice post-2020 legate de romi;

X.  întrucât cea mai mare parte a comunităților rome defavorizate sunt adesea lăsate în urmă și excluse de la beneficiile oferite de programele naționale de incluziune, din cauza limitelor metodologiilor de cartografiere utilizate la identificarea comunităților care au cea mai mare nevoie de sprijin; întrucât, la proiectarea intervențiilor în cadrul programului, analizele ar trebui să vizeze exact zonele geografice și numărul de familii și de persoane care se confruntă cu excluziunea socială și economică;

Y.  întrucât obiectivele de includere a romilor ar trebui aliniate la obiectivele orizontale ale Uniunii Europene și, în special, la: planul de redresare, noul cadru financiar multianual pentru 2021-2027, Pactul Verde european, Pilonul european al drepturilor sociale, Semestrul european, Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030, noua politică agricolă comună, Fondul pentru o tranziție echitabilă, Noua agendă pentru competențe în Europa, Strategia digitală europeană, Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală; întrucât sprijinul politic este un element esențial pentru integrarea romilor; întrucât, pentru a asigura angajamentul politic și asumarea responsabilităților, este necesară o mai mare mobilizare a actorilor majori de la toate nivelurile, inclusiv a Consiliului;

Z.  întrucât atitudinile negative față de romi există în societățile noastre de secole și s-au manifestat sub cea mai odioasă formă în perioada Holocaustului, când se estimează că au fost exterminați aproximativ 500 000 de romi; întrucât atitudinile negative față de romi au luat forma a aproape 500 de ani de sclavie la care a fost supusă această populație pe teritoriul actualei Românii; întrucât, ca urmare a secolelor de discriminare și excluziune socială, romii nu au putut beneficia în mod real și semnificativ de dezvoltarea socială și economică continuă a societăților noastre; întrucât au fost lăsați în urmă și, în consecință, disparitățile dintre populația romă și populația generală s-au adâncit;

AA.  întrucât criza COVID-19 a înrăutățit situația comunităților marginalizate de romi din tabere și așezări supraaglomerate și a exacerbat rasismul, discriminarea, excluziunea, violența polițienească și atitudinile ostile împotriva romilor pe motiv răspândesc virusul, ceea ce se explică prin faptul că, având un acces limitat la servicii medicale adecvate, la apă potabilă, la instalații sanitare și la alimente, romii sunt mai expuși riscului de infectare; întrucât această criză evidențiază, prin urmare, cu maximă claritate, necesitatea imperioasă ca UE și statele sale membre să se ocupe de problema incluziunii populațiilor cu origini rome; întrucât statele membre ar trebui să acorde sprijin de urgență și asistență medicală pentru a limita răspândirea virusului, deoarece consecințele economice și sociale ale crizei COVID-19 for afecta probabil cel mai grav romii și vor adânci inegalitățile existente în toate domeniile prioritare de incluziune a romilor;

Propunerea legislativă a UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și combaterea atitudinilor ostile față de romi; propunerea strategică pentru perioada post-2020, prioritățile și o finanțare adecvată din partea Uniunii

1.  ia act de faptul că populațiile de origine romă se confruntă cu atitudini ostile persistente - o formă specifică de rasism - care conduce la rate maxime de sărăcie și excluziune socială; constată cu regret că, în pofida dezvoltării socioeconomice continue a UE și a eforturilor de a asigura incluziunea romilor atât la nivelul UE, cât și la nivel național, situația generală a romilor în UE nu s-a îmbunătățit, adesea din cauza atitudinilor negative persistente și a lipsei de voință politică; invită, prin urmare, Comisia să fie un exemplu și să introducă o „politică de integrare a populațiilor de origine rome”, pentru a integra perspectiva romilor în toate etapele și nivelurile politicilor, programelor și proiectelor principale, dar fără a exclude o abordare precis direcționată, precum și pentru a preveni discriminarea în politicile UE în general și pentru a facilita acțiunile afirmative și un contact activ cu aceste populații; invită și statele membre să urmeze această cale și să elaboreze politici care să contribuie la incluziunea activă a romilor în societate;

2.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și combaterea atitudinilor ostile față de romi, pe baza unei evaluări de impact aprofundate și a unor consultări sistematice cu populația romă, cu experții și ONG-urile (pro-)romi de la nivel național, regional și mai ales local, precum și alți actori implicați, cum ar fi Consiliul Europei și FRA; consideră că această propunere ar putea fi întemeiată pe articolul 19 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ca acțiune adecvată de combatere a discriminării pe criterii de origine etnică a populației rome; consideră că recomandarea Consiliului utilizată anterior nu este o formă suficientă de act, deoarece nu este obligatorie din punct de vedere juridic și nu a avut un impact pozitiv semnificativ asupra populației cu origini rome; invită Comisia să țină seama, în domeniile prioritare ale propunerii de directivă post-2020 a UE, de eterogenitatea internă a acestei comunități, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă, și încurajează puternic utilizarea denumirii de „populații de origine romă” [sau „romi” în sens extins - n.tr.] atunci când se face referire la grupurile de romi în cadrul politicilor și al discuțiilor UE post-2020; ia act de faptul că participarea egală în toate domeniile vieții publice, participarea politică, precum și limba, arta, cultura și istoria populațiilor cu origini rome ar trebui menționate explicit în propunerea post-2020 a UE referitoare la romi, ca elemente adiționale la cele patru domenii prioritare principale: educație, ocuparea forței de muncă, locuințe și îngrijiri medicale;

3.  consideră că propunerea trebuie să acorde prioritate obținerii unor efecte pozitive semnificative și să îmbine aspectele socioeconomice cu o abordare bazată pe drepturi, incluzând un plan de eliminare a inegalităților legate de locuințe, sănătate, muncă și educație; propunerea ar trebui să includă obiective specifice, comparabile, realizabile, obligatorii și cu termene limită, pentru protecția romilor și îmbunătățirea incluziunii lor, inclusiv a celor care aparțin grupurilor care suferă discriminări multiple, cum ar fi tinerii, femeile și fetele, persoanele LGBTI și persoanele cu dizabilități, precum și pentru promovarea unei educații incluzive, pentru dezvoltarea copiilor preșcolari și pentru combaterea discriminării și a segregării; perspectiva justiției ar trebui să aibă prioritate, având în vedere natura colectivă și structurală a discriminării romilor; subliniază că propunerea Comisiei Europene pentru perioada post- 2020 ar trebui să se axeze pe combaterea sărăciei și a atitudinilor negative față de romi, pe îmbunătățirea condițiilor de viață și de sănătate și pe combinarea abordării generale cu abordări specifice;

4.  ia act de faptul că, pentru reușita și credibilitatea viitorului proces de incluziune a romilor la nivelul UE, este necesară o schimbare fundamentală de perspectivă, trecând de la o abordare paternalistă la una nepaternalistă în elaborarea politicilor care vizează această populație; subliniază că eforturile naționale în vederea incluziunii romilor ar trebui accelerate în toate statele membre ale UE; subliniază, totuși, că accentul ar trebui pus pe statele membre cu o populație romă numeroasă, în cazul cărora un proces ineficace de incluziune a romilor generează provocări la nivel macroeconomic, exacerbează disparitățile între regiuni și împiedică, astfel, coeziunea socială a UE; subliniază că sprijinul acordat de UE acestor țări ar trebui să fie proporțional cu provocările, că ar trebui să se acorde o atenție sporită eficacității politicilor și măsurilor adoptate în aceste țări; consideră că propunerea post-2020 ar trebui să includă și o componentă externă privind țările candidate la aderare, țările potențial candidate și țările vizate de politica de vecinătate, prin care UE le-ar putea susține în elaborarea unor strategii cuprinzătoare pe termen lung pentru incluziunea romilor și le-ar putea oferi sprijin financiar în domenii precum educația, sănătatea, locuințele și ocuparea forței de muncă;

5.  invită Comisia să întărească legătura dintre instrumentele financiare și de politică tradiționale ale UE și obiectivele legate de dezvoltarea socioeconomică și includerea romilor prevăzute în propunerea Comisiei cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic; invită Comisia să mobilizeze fonduri pentru egalitatea, includerea și participarea romilor în Cadrul financiar multianual 2021-2027 și în Planul de redresare al UE; insistă în acest sens ca entitățile care desfășoară activități discriminatorii împotriva romilor, care iau decizii sau pun în aplicare măsuri în acest scop, să nu fie admisibile pentru finanțare din bugetul Uniunii; le invită pe Comisia Europeană, pe statele membre și pe țările implicate în procesul de aderare să adapteze principalele mecanisme financiare existente și să asigure flexibilitatea acestora pentru utilizarea mixtă a fondurilor în comunitățile rome, permițând accesul la informații, dialogul, întărirea capacității, acordarea de asistență tehnică și garanții în timpul procesului de depunere a cererilor de finanțare; consideră că fondurile sunt adesea cheltuite cel mai eficient la nivel local de către administrațiile locale și ONG-uri; solicită, prin urmare, Comisiei să majoreze fondurile care le sunt distribuite direct și să îi implice pe reprezentanții romi locali în punerea în aplicare; consideră că, pentru a sprijini organizațiile romilor și cele pro-romi ale societății civile, ar trebui luate în considerare cerințe de cofinanțare mai flexibile, deoarece numeroase ONG-uri, în special de la nivel local, nu își pot plăti contribuțiile financiare, ceea ce reprezintă un obstacol în accesarea fondurilor UE pentru ONG-urile de la nivel local; invită Comisia să dea un răspuns real îngrijorării legate de spațiul din ce în ce mai redus al societății civile independente din unele state membre; este îngrijorat de faptul că pandemia de coronavirus ar putea duce la reduceri ale programelor „Drepturi și valori” în CFM 2021-2027, ceea ce ar afecta în mod negativ organizațiile societății civile care susțin comunitățile rome, având astfel un efect negativ asupra dialogului cu comunitățile rome; invită Comisia și statele membre să gestioneze în mod eficace acest risc;

6.  le solicită statelor membre să completeze sprijinul financiar al UE pentru a îmbunătăți situația romilor; invită statele membre să indice nivelul de finanțare necesar pentru a aplica măsurile propuse pentru includerea romilor și să indice cuantumul sumei disponibile pentru astfel de măsuri din bugetele naționale și din bugetul UE;

7.  le solicită statelor membre să integreze în structurile lor de dezvoltare regională și locală metodologii de identificare mai bune pentru comunitățile rome marginalizate, precum și mecanisme de finanțare consolidate care să permită direcționarea mai bună a investițiilor în comunitățile rome marginalizate și o mai bună asociere a comunităților rome la punerea în aplicare a fondurilor pentru a asigura că fondurile alocate le parvin romilor și că sunt cheltuite în mod corespunzător;

Colectarea de date defalcate

8.  evidențiază necesitatea colectării sistematice de date solide defalcate în funcție de grup etnic și sex pentru a sta la baza unor analize cu privire la necesități și la context, a contribui la stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de impact, pentru a asigura cel mai bun rezultat în ceea ce privește corelarea nevoilor cu planificarea și întocmirea bugetului, atât la nivel național, cât și la nivelul UE; subliniază importanța metodelor contrafactuale de evaluare a impactului pentru a reduce decalajul dintre cadrele de politică și implementarea pe teren; reamintește faptul că o limitare critică pentru unele intervenții reprezintă decalajul dintre ambiție și capacitatea structurii instituite de a obține rezultate, din cauza lipsei planificării bazate pe date, a bugetului insuficient și a apariției unor noi nevoi neprevăzute;

9.  reamintește că Curtea de Conturi Europeană a concluzionat, în 2016, că monitorizarea și evaluarea progreselor realizate în ceea ce privește implementarea strategiilor naționale privind romii au reprezentat o provocare considerabilă în toate statele membre vizitate; invită Comisia să creeze abordări inovatoare, orientate asupra impactului și bazate pe date, ca o contribuție directă la următoarea generație de programe;

10.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre în ce privește o metodologie comună de colectare și publicare a datelor privind egalitatea defalcate în funcție de originea etnică, astfel cum este definită în Directiva UE privind egalitatea rasială, care să fie voluntară, anonimă și să asigure protecția datelor personale, autoidentificarea și consultarea cu comunitățile pertinente, pentru a obține date fiabile și comparabile, în conformitate cu cadrele juridice naționale relevante și cu legislația UE în materie de protecție a datelor, pentru a sprijini politicile bazate pe probe, a îmbunătăți eficacitatea strategiilor și a măsurilor luate și a identifica problemele structurale;

11.  invită statele membre să utilizeze toate datele disponibile pentru a stabili indici de referință și a orienta elaborarea programelor de politică; subliniază că este esențial să se elaboreze un profil mai precis al populației rome și al nevoilor sale, inclusiv în țările candidate; subliniază că orientările Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene ar fi esențiale în acest sens;

Participarea egală a romilor la procesele decizionale, strategiile naționale de includere

12.  invită Comisia să înființeze un mecanism care să favorizeze includerea pentru a asigura participarea în condiții egale a organizațiilor romilor și a celor pro-romi ale societății civile rome, a experților și a membrilor comunității de la toate nivelurile, abandonând abordarea paternalistă și adoptând o abordare nepaternalistă, inclusiv a celor activi la nivel local și regional, ținând seama de perspectiva de gen atât în dezbaterea politică, cât și în procesul decizional; invită statele membre să promoveze educația alegătorilor romi și participarea la vot a acestora;

13.  invită Comisia să constituie un grup operativ pentru romi la nivelul UE pentru a facilita includerea romilor în diferite domenii de politică și capacitarea persoanelor de etnie romă, sprijinind întărirea capacităților tuturor actorilor implicați în gestionarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene privind romii, într-o manieră concretă, demnă, imparțială, transparentă și care favorizează includerea; le invită pe statele membre să procedeze în mod similar atunci când își vor elabora strategiile naționale vizând includerea populației rome pentru perioada de după 2020; subliniază că părțile interesate de la nivel local și regional (ONG-uri, activiști, experți locali, membri ai comunității, persoanele afectate de atitudinile negative față de romi etc.) trebuie să fie implicate în mod semnificativ în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor naționale vizând includerea romilor, precum și a altor politici publice ce vizează persoanele de origine romă, astfel încât participarea romilor să devină o normă de calitate comună obligatorie pentru viitorul cadru și pentru strategiile naționale vizând includerea romilor;

14.  le invită pe statele membre să elaboreze strategii naționale pentru perioada de după 2020 pentru includerea populației de origine romă, însoțite de un cadru de evaluare comun cuprinzător și cu un buget predefinit adecvat, integrat în bugetele naționale, regionale și locale supuse unei reexaminări și unei evaluări periodice și care să reflecte amploarea nevoilor de includere socială ale populației de origine romă; subliniază că, atunci când se întocmesc bugetele locale, regionale și naționale, includerea persoanelor rome trebuie să se numere printre priorități; le invită pe statele membre să includă combaterea atitudinilor negative față de romi într-o abordare orizontală în strategiile lor naționale de includere, în toate domeniile vieții publice; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări o evaluare a progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor vizate de strategiile naționale de includere;

Atitudinile negative față de romi și discriminarea intersecțională

15.  își reiterează poziția și recomandările formulate în Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi; deoarece, până în prezent, au fost luate doar măsuri limitate, îi solicită Comisiei să includă aceste recomandări în propunerea UE privind egalitatea, includerea și participarea romilor pentru perioada de după 2020, în special recomandările referitoare la atitudinile negative față de romi, la adevăr și reconciliere, întrucât acestea reprezintă piatra de temelie pentru construirea unei societăți puternice și favorabile includerii; respinge cu fermitate discursul politic și populismul care vizează elaborarea unei politici guvernamentale ce instigă la atitudini negative față de romi, la considerarea romilor drept țapi ispășitori și la promovarea discriminării sau a segregării, atât în mod direct, cât și indirect; consideră că astfel de acțiuni politice sunt îndreptate nu numai împotriva constituțiilor naționale, dar și împotriva drepturilor și valorilor fundamentale consacrate în tratatele UE; invită, prin urmare, Comisia să ia măsuri imediate prin inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când există riscul de încălcare a legislației UE;

16.  invită statele membre să recunoască în mod oficial atitudinile negative față de romi ca pe o formă specifică de rasism împotriva populației de origine romă;

17.  invită Comisia și statele membre să combată atitudinile negative față de romi în principalele domenii ale propunerii pentru perioada de după 2020 și solicită măsuri legislative și de politică la nivel european și național eficiente pentru combaterea acestui fenomen atât în statele membre, cât și în țările implicate în procesul de aderare; consideră că combaterea atitudinilor negative față de romi este o problemă cu caracter transversal și ar trebui luată în considerare în toate domeniile de politică a Uniunii, inclusiv în noile tehnologii; le invită pe statele membre să se asigure că noile tehnologii concepute și utilizate de către autoritățile de aplicare a legii nu creează riscuri de discriminare pentru minoritățile rasiale și etnice; invită Comisia să integreze în continuare activitatea organismelor naționale de promovare a egalității (NEB) în elaborarea și punerea în aplicare a viitorului cadru de politică; invită în continuare Comisia să dezvolte sinergii mai puternice între organismele naționale de promovare a egalității (NEB) și punctele naționale de contact pentru romi în lupta împotriva atitudinilor negative față de aceștia; le solicită statelor membre să garanteze independența reală, mandatul și resursele necesare ale organismelor de promovare a egalității, pentru a le permite să își îndeplinească sarcinile de promovare și de protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv pe cele ale persoanelor de origine romă; consideră că organismele de promovare a egalității sunt instituțiile potrivite pentru colectarea datelor și detectarea tendințelor privind atitudinile negative față de romi și transmiterea acestora la nivel european;

18.  le invită pe statele membre să asigure accesul egal la justiție și egalitatea în fața legii pentru romi; le invită pe statele membre să îi protejeze pe romi împotriva amenințărilor grupurilor de extremă dreaptă, să ancheteze cazurile de abuzuri al poliției și să asigure participarea romilor la autoritățile de aplicare a legii și la forțele de securitate;

19.  le încurajează pe statele membre să adopte orientări și să elaboreze cursuri de formare pentru forțele de poliție împotriva incriminării disproporționate a persoanelor de origine romă, împotriva stabilirii de profiluri pe criterii etnice, a procedurilor excesive de oprire și percheziție, a raidurilor inopinate în așezările de romi, a confiscării și distrugerii arbitrare a proprietății, a folosirii excesive a forței în timpul arestărilor, a atacurilor, a amenințărilor, a tratamentelor umilitoare, a abuzurilor fizice și a încălcării drepturilor în timpul interogatoriilor și al reținerii de către poliție și împotriva aplicării unor sancțiuni mai mici în cazul infracțiunilor comise împotriva persoanelor de origine romă, acordând asistență și protecție insuficiente sau neacordând deloc această asistență și protecție (cum ar fi în cazul traficului de persoane și al victimelor violenței în familie) sau investigând insuficient sau neinvestigând deloc cazurile de infracțiuni anunțate de persoane de origine romă (în special infracțiuni motivate de ură); le solicită statelor membre să asigure anchetarea deplină a acestor cazuri de către autoritățile competente; le invită pe statele membre să asigure măsuri corective adecvate;

20.  salută declarațiile Consiliului Europei, potrivit cărora fenomenul discursurilor de incitare la ură în mediul online necesită o reflecție și acțiuni suplimentare în materie de reglementare și de găsire a noi modalități de combatere a acestor discursuri, cum ar fi discursuri alternative și tehnologii de verificare a faptelor;

21.  le solicită statelor membre să asigure aplicarea eficace și practică a Directivei privind egalitatea rasială și să asigure aplicarea eficace a Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei, pentru a combate atitudinile negative persistente față de romi; își reiterează invitația adresată Consiliului de a debloca negocierile cu privire la directiva orizontală împotriva discriminării, întrucât aceasta este o condiție pentru realizarea egalității în UE;

22.  le solicită în continuare statelor membre să își intensifice eforturile de combatere a discriminării, a discursurilor bazate pe ură și a infracțiunilor motivate de ură în cadrul legislației naționale și europene împotriva discriminării, în special în ceea ce privește monitorizarea victimelor de etnie romă și acordarea de asistență acestora;

23.  le reamintește statelor membre obligația, în temeiul Directivei privind egalitatea rasială, de a desemna un organism specializat pentru promovarea egalității de tratament pentru toate persoanele, fără discriminare pe criterii de rasă sau origine etnică;

24.  consideră că UE și statele membre ar trebui să adopte măsuri privind situația și drepturile persoanelor aflate la intersectarea motivelor de discriminare în UE, în special femeile, migranții, persoanele LGBTI, persoanelor cu handicap;

25.  reamintește rolul esențial al mass-mediei în reducerea atitudinilor negative față de romi printr-o mediatizare nediscriminatorie a minorităților;

Sănătate

26.  solicită statelor membre ale UE să elaboreze măsuri de îmbunătățire a accesului romilor la asistență medicală preventivă și curativă, de bună calitate și la prețuri abordabile, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, în special pentru femei, copii, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap; reiterează că un element esențial în acest sens îl reprezintă îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate, atât a accesului fizic, cât și prin eliminarea barierelor intangibile pe care le constituie prejudecățile și rasismul;

27.  le solicită statelor membre să aloce fonduri suficiente pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate a comunităților rome prin intermediul educației în domeniul sănătății și al educației sexuale, prin activități mobile de depistare medicală în zonele segregate, prin campanii educaționale în domeniul sănătății în materie de prevenție și prin instruirea lucrătorilor din domeniul asistenței medicale și sociale în ceea ce privește diversitatea, lucru care contribuie la adaptarea sistemelor de sănătate ale UE la diversitate;

28.  condamnă cu fermitate segregarea etnică a femeilor de etnie romă în unitățile de îngrijire medicală maternă; le invită pe statele membre să interzică imediat toate formele de segregare etnică în unitățile medicale, inclusiv în unitățile de îngrijire a sănătății materne;

29.  le invită pe statele membre să pună la dispoziția tuturor persoanelor care au supraviețuit unor acte de sterilizare forțată și coercitivă măsuri de compensare eficiente și rapide, inclusiv prin instituirea unor sisteme de despăgubire eficace;

Accesul egal și echitabil la educație, la artele plastice, limba și cultura rome

30.  invită Comisia să conceapă noi instrumente sau subprograme de finanțare care să fie complementare măsurilor statelor membre pentru un sprijin specific și personalizat pentru educația de calitate pentru elevii romi începând de la vârsta de trei ani, care se confruntă cu sărăcia extremă și care nu au acces la inițiativele de finanțare existente și viitoare ale UE în materie de educație și includere socială, cum ar fi Erasmus Plus, Garanția pentru copii sau Fondul social european Plus;

31.  ia act de faptul că, în unele state membre, în ultimii ani, s-au realizat doar progrese limitate în educația copiilor romi defavorizați social, mai ales din cauza lipsei de voință politică și a atitudinii discriminatorii față de romi, care face ca decalajul dintre elevii și studenții romi și ceilalți elevi și studenți în ceea ce privește rezultatele școlare să rămână ridicat; reamintește că este esențial să se ofere copiilor romi un început echitabil în viață, pentru a pune capăt ciclului intergenerațional de transmitere a sărăciei; le îndeamnă pe statele membre să adopte o abordare holistică în toate domeniile de politică și să plaseze educația copiilor romi printre prioritățile programelor guvernelor;

32.  recomandă ca educația elevilor vulnerabili de etnie romă să înceapă cât mai devreme, ținând seama de condițiile specifice din fiecare stat membru, primindu-i în servicii de îngrijire a copiilor și a copiilor preșcolari egale, accesibile, care promovează includerea și pe care părinții și le pot permite financiar; le îndeamnă pe statele membre să elaboreze și să pună în aplicare strategii și programe menite să faciliteze accesul romilor la structuri de îngrijire a copiilor, la școli și universități, aceasta constituind o condiție prealabilă a dezvoltării personale și profesionale, și reamintește că activitățile extrașcolare, cum ar fi activitățile sportive sau artistice, constituie mijloace excelente de includere;

33.  le solicită Comisiei și statelor membre să asigure finanțarea adecvată a ONG-urilor care desfășoară astfel de activități, deoarece activitățile respective sunt esențiale pentru crearea unui mediu și a unor condiții în care copiii de orice origine să beneficieze de oportunități egale; consideră că schimbul de bune practici între statele membre este, de asemenea, esențial în acest domeniu;

34.  își exprimă îngrijorarea, în special, cu privire la nivelul ridicat de segregare a copiilor de origine romă în școli și la practica discriminatorie de plasare a copiilor de origine romă în școli pentru copii cu handicap mental, care persistă în unele state membre; îndeamnă statele membre în cauză să înceteze astfel de practici în conformitate cu legislația împotriva discriminării aplicabilă; le solicită statelor membre ale UE să acorde prioritate măsurilor de eliminare a oricărei forme de segregare a romilor în școală sau în clasă, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 2013, prin punerea în aplicare a unei game largi de măsuri care să implice activ părțile interesate de la nivel local, în special părinții și copiii romi, precum și organizațiile comunitare și prin conceperea unor acțiuni de sensibilizare;

35.  le invită pe statele membre să se asigure că toate școlile și inspectoratele își îndeplinesc efectiv obligația legală de combatere a segregării în școli și, de asemenea, să se angajeze să colecteze și să publice anual situația segregării școlare la toate nivelurile, inclusiv prin sancționarea celor care nu respectă regulile le invită pe statele membre să facă schimb de bune practici, cum ar fi constituirea, capacitarea și finanțarea unei comisii ministeriale de combatere a segregării, pentru a sprijini școlile care doresc să combată segregarea și a îi sancționa pe cei care nu se conformează (AM 251); reamintește că Comisia a inițiat trei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru segregarea copiilor romi; consideră că, în ultimii ani, nu s-au înregistrat progrese, în pofida eforturilor depuse de Comisie; solicită, așadar, Comisiei să adopte măsuri suplimentare și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri, dacă este necesar;

36.  reamintește necesitatea stringentă de a îi implica pe părinții romi în fiecare etapă a școlarizării copiilor lor; le îndeamnă pe statele membre să dezvolte programe pentru includerea părinților romi în procesul de școlarizare și de dezvoltare educațională și personală a copiilor lor; subliniază că capacitatea statelor membre de a asigura implicarea părinților romi depinde în mare măsură de factori multipli, atât societali, cât și economici, și solicită sprijin special - în ce privește integritatea sanitară, alimentația școlară și îmbrăcămintea - pentru familiile de romi care se confruntă cu dificultăți economice, sociale, medicale sau locative; consideră că ar trebui create noi oportunități pentru copiii care au abandonat școala și/sau sunt analfabeți și nu dețin competențe de bază, astfel încât aceștia să își continue educația; solicită statelor membre să utilizeze pe deplin Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în acest sens;

37.  le invită pe statele membre ale UE să asigure accesul egal al copiilor romi la o educație de înaltă calitate, inclusiv prin învățare în cadrul serviciilor comunitare și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții; le solicită statelor membre să abordeze din punct de vedere structural respectarea diversității, înțelegerea interculturală și drepturile omului în programele școlare obișnuite și în mass-media, și să includă în programa școlară cursuri de instruire în ce privește drepturile omului, leadership și cetățenia democratică, precum și istoria romilor, și să disemineze și să extindă programele universitare legate de romi la nivel european;

38.  le solicită statelor membre să elaboreze legi și măsuri de politică care să vizeze acordarea de despăgubiri tuturor copiilor romi diagnosticați greșit și plasați în școli speciale sau în clase și școli constituite exclusiv din copii romi pe baza originii lor etnice, încălcându-le astfel drepturile fundamentale și șansa la o educație de calitate și la locuri de muncă decente;

39.  este de părere că criza de COVID-19 a făcut necesară utilizarea activă a tehnologiilor și metodelor informației și comunicațiilor (TIC); subliniază, cu toate acestea, faptul că pandemia a scos la iveală o pregătire insuficientă în ce privește transformarea digitală, deoarece numeroase familii de origine romă și școlile lor nu dispuneau de instrumente și competențe de TIC adecvate și adesea nu își permiteau să plătească energia electrică și conecția digitală; consideră, prin urmare, că deținerea unui dispozitiv de TIC constituie punctul de intrare în sistemul de instruire digitală; prin urmare, îndeamnă Comisia să creeze un ansamblu de instrumente de TIC și să îl distribuie celor mai vulnerabile familii și copii pentru a le oferi instrumentele de bază pentru învățarea la distanță și a le pregăti pentru era digitală; consideră că accesul la internet și competențele TIC reprezintă o piatră de temelie a erei digitale viitoare pentru fiecare cetățean și, ca atare, este esențială și pentru capacitarea persoanelor cu origine romă; prin urmare, îi solicită Comisiei să includă dispozițiile legate de accesul la internet în propunerea pentru perioada de după 2020; le invită pe statele membre să integreze competențele TIC în programele lor de învățământ de la o vârstă fragedă și să investească în programe de alfabetizare digitală care să îi poată sprijini pe copiii romi;

40.  le solicită statelor membre să promoveze limba, cultura și istoria romilor în programele școlare, în muzee și în alte forme de exprimare culturală și istorică, precum și să recunoască contribuția culturii rome ca parte a patrimoniului european; solicită statelor membre să elaboreze măsuri coerente și consecvente, cu bugete adecvate pentru stimularea, sprijinirea și promovarea artelor și a culturii rome, pentru cercetarea și conservarea patrimoniului material și imaterial al culturii tradiționale rome, precum și revitalizarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale ale romilor;

Locuințe de calitate și la prețuri accesibile, justiția în materie de mediu

41.  subliniază că locuința nu este un bun, ci o necesitate, fără de care oamenii nu pot participa pe deplin în societate și nu pot avea acces la drepturile fundamentale; le solicită Comisiei și statelor membre să integreze în politicile lor recomandările formulate în Raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei intitulat „Comitetul european pentru drepturile sociale (ECSR) Dreptul la locuințe accesibile: datoria neglijată a Europei”, în special, să se asigure că toate statele membre acceptă prompt să respecte articolul 31 din Carta socială europeană revizuită, care se referă la dreptul la locuință, și să intensifice investițiile în locuințe sociale și accesibile ca preț, pentru a elimina povara excesivă a costurilor aferente locuinței, în special în rândul grupurilor marginalizate;

42.  le încurajează în mod ferm pe statele membre să se asigure că persoanele rome sunt înregistrate în mod corespunzător, că dispun de documente de identitate și de certificate de naștere și că proprietățile lor (terenul și locuința) sunt de asemenea înregistrate, precum și să asigure proceduri juridice și administrative mai flexibile în viitor;

43.  le invită pe statele membre să reducă la minimum efectele pandemiei de COVID-19 în spațiile de locuit supraaglomerate și inumane ale romilor prin legalizarea așezărilor informale ale acestora, prin investiții în îmbunătățirea infrastructurii și a locuințelor pentru așezările informale nou-legalizate;

44.  le solicită statelor membre să adopte un mecanism cuprinzător pentru a se asigura că discriminarea și abuzul împotriva romilor în domeniul locuințelor sunt împiedicate și sancționate, pentru a soluționa problema persoanelor fără adăpost și a pune la dispoziție spații de popas suficiente și adecvate romilor nesedentari;; le invită pe statele membre să împiedice continuarea evacuărilor forțate a populației de etnie romă, asigurându-se că astfel de practici se desfășoară întotdeauna în deplină conformitate cu legislația internațională, europeană și națională; le invită pe statele membre să se asigure că persoanele în cauză beneficiază de un preaviz rezonabil și de informații adecvate și subliniază că nu ar trebui să aibă loc nicio evacuare fără prevederea unei locuințe înlocuitoare standard, la un preț accesibil și de calitate, într-un cadru nesegregat, care să aibă acces la serviciile publice; subliniază nevoia urgentă de investiții publice pentru depășirea segregării; le invită pe statele membre să promoveze desegregarea spațială; scoate în evidență faptul că izolarea geografică și segregarea locuințelor îi țin pe membrii minorităților etnice departe de locuri de muncă decente, indiferent de nivelul lor de calificare; observă că este esențială găsirea de soluții la evacuări prin implicarea diferitelor instituții, în timp ce acțiunile care vizează locuințele romilor ar trebui integrate în activități naționale și în inițiative legislative mai ample axate pe locuințe sociale sau pe programe de asistență;

45.  reamintește că efectele pandemiei de COVID-19 sunt resimțite, în principal, de persoanele cele mai defavorizate, inclusiv de comunitățile rome din întreaga UE și regretă faptul că comunitățile rome sunt discriminate și marginalizate în continuare din cauza pandemiei de coronavirus; le invită pe statele membre să adopte, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, măsuri urgente pentru a găsi soluții la lipsa de apă, de salubritate adecvată, de energie electrică și de infrastructură necesară în comunitățile sărace de romi; le invită pe statele membre să includă în integralitate așezările de romi în măsurile de dezinfectare, să interzică anularea serviciilor de utilități de bază în timpul pandemiei, să ia în considerare subvenționarea costurilor de consum pentru persoanele cele mai vulnerabile și pentru cele care și-au pierdut veniturile, sau înghețarea plăților până la sfârșitul perioadei planului de redresare, să ofere sprijin financiar părinților singuri/mamelor singure pentru îngrijirea copiilor, plata chiriei și a altor cheltuieli de gospodărie pentru a atenua dificultățile financiare, în special ținând seama de pierderile de locuri de muncă;

46.  solicită punerea în aplicare la nivelul UE a Convenției de la Aarhus, care corelează drepturile de mediu cu drepturile omului; recomandă ca nedreptățile ecologice să fie integrate în propunerea pentru perioada de după 2020 și invită Comisia să găsească soluții pentru diferitele forme de discriminare ecologică;

Femeile și fetele de etnie romă

47.  subliniază necesitatea de a acorda prioritate unei perspective de gen, politicilor care iau în considerare dimensiunea de gen și combaterii violenței (inclusiv a traficului de ființe umane); le îndeamnă pe toate statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice de urgență Convenția de la Istanbul; ia act de faptul că politicile viitoare trebuie să recunoască aceste diferențe și să le abordeze prin intervenții specifice și forme speciale de sprijin dedicate femeilor de etnie romă; subliniază că ar trebui avute în vedere măsuri specifice pentru capacitarea femeilor și a fetelor de etnie romă, deoarece acestea sunt supuse, adesea, unor discriminări multiple;

48.  le solicită guvernelor statelor membre, autorităților locale și, atunci când este cazul, instituțiilor UE să le implice pe femeile rome, prin intermediul organizațiilor pentru femei și al altor actori din domeniu, în pregătirea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea SNIR și să creeze legături între organismele de promovare a egalității de gen, organizațiile pentru drepturile femeilor și strategiile de includere socială, pentru a câștiga încrederea comunităților și a asigura luarea în considerare a contextelor locale;

49.  le invită pe statele membre să se asigure că în strategiile lor naționale de integrare a romilor (SNIR) este inclus un capitol specific privind drepturile femeilor și egalitatea între femei și bărbați și că în fiecare secțiune a acestuia se aplică măsuri de integrare a dimensiunii de gen care vizează promovarea drepturilor femeilor și perspectiva egalității între femei și bărbați, în special în alocarea fondurilor, în concordanță cu concluziile Consiliului privind cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, care subliniază că „o perspectivă de gen trebuie să fie aplicată în cadrul tuturor politicilor și acțiunilor pentru promovarea includerii romilor”; invită Comisia și statele membre să evalueze dacă politicile duc la îmbunătățirile dorite ale condițiilor pentru femeile și fetele de etnie romă și să ia măsuri în cazul în care nu se înregistrează progrese;

50.  le invită pe statele membre să elaboreze măsuri de sprijinire a femeilor de etnie romă pentru a își valorifica pe deplin potențialul și posibilitățile de a acționa în calitate de cetățeni independenți, activi, încrezători și emancipați; le solicită statelor membre să extindă sistemele de sănătate și de mediere școlară pentru romi, în mod obligatoriu, la toate comunitățile rome, să asigure un mediator pentru fiecare 500 de persoane și să finanțeze și să sprijine în mod corespunzător sistemele, acordându-le mediatorilor un rol mai important în procesul de includere;

51.  invită Comisia și statele membre să includă mai explicit fetele și femeile de etnie romă în politicile legate de piața muncii, inclusiv în Garanția pentru tineret;

52.  invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile fundamentale ale femeilor și copiilor de etnie romă sunt respectate și că, inclusiv prin campanii de sensibilizare, femeile și fetele rome își cunosc drepturile conferite de legislația națională în vigoare privind egalitatea între femei și bărbați și discriminarea, precum și să combată în continuare tradițiile patriarhale și sexiste;

Servicii de angajare de calitate

53.  le invită pe statele membre să asigure servicii de angajare de calitate pentru tinerii de etnie romă, inclusiv pentru cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de instruire sau de formare și care se confruntă cu sărăcia extremă;

54.  invită Comisia să prezinte o comunicare privind orientările și standardele pentru politicile de recrutare fără discriminare pentru statele membre și pentru angajatori, care să includă recomandări pentru adoptarea de planuri de egalitate la nivelul companiei și în contractele colective de muncă sectoriale și implementarea de grupuri operative pentru diversitate la locul de muncă, inclusiv pentru combaterea stereotipurilor, a prejudecăților și a atitudinilor negative, prevenirea discriminării în procesul de recrutare, promovare, remunerare și acces la formare; subliniază că aceste planuri de acțiune pentru egalitate ar trebui să fie utilizate, de asemenea, pentru a promova diversitatea etnică și culturală la locul de muncă, pentru a elabora reglementări interne împotriva rasismului și a discriminării și hărțuirii la locul de muncă pe motive rasiste, pentru a monitoriza și a revizui recrutarea, avansarea și păstrarea forței de muncă pe criterii de egalitate, cu scopul de a identifica practicile discriminatorii directe sau indirecte și pentru a adopta măsuri corective de reducere a inegalităților în fiecare dintre aceste domenii și, în acest sens, de a colecta date privind egalitatea cu privire la standardele în materie de viață privată și drepturi fundamentale;

55.  subliniază că problemele cele mai stringente în privința angajării romilor sunt tranziția efectivă de la educație la piața deschisă a muncii evidențiază importanța combaterii diferitelor forme de muncă nedeclarată, a discriminării practicate de angajatori și a corelării cererii cu oferta de forță de muncă;

56.  invită Comisia să își respecte angajamentul de a adopta un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și să incorporeze includerea romilor ca indicator în tabloul de bord social; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure accesul la locuri de muncă decente, salarii și condiții de muncă echitabile și să garanteze că sistemele de protecție socială și serviciile sociale sunt adecvate, accesibile și utilizate de potențialii beneficiari și includ o asigurare universală de sănătate fără discriminare, precum și mecanisme de venit minim și drepturi la pensie;

o
o   o

57.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, parlamentelor și consiliilor subnaționale ale statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Comitetului European al Regiunilor, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22. (2) JO L 303, 2.12.2000, p. 16. (3) JO L 328, 6.12.2008, p. 55. (4) JO L 264, 25.9.2006, p. 13. (5) JO C 378, 24.12.2013, p. 1. (6) JO C 328, 6.9.2016, p. 4. (7) JO C 346, 27.9.2018, p. 171. (8) Texte adoptate, P8_TA(2019)0032. (9) Texte adoptate, P8_TA(2019)0075. (10) JO C 463, 21.12.2018, p. 21. (11) JO C 162, 10.5.2019, p. 24. (12) Texte adoptate, P8_TA(2018)0428. (13) Texte adoptate, P8_TA(2018)0447. (14) Comisia Europeană, Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor – 2019. (15) Comisia Europeană, Evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru SNIR. (16) FRA, Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea, romii - câteva constatări, 2016. (17) FRA, Al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea, romii - câteva constatări, 2016.