Downloaded 12 times
Uploaded byInstitutul Național de Statistică
Masă rotundă INS-IEN
Documentul analizează tendințele cercetării și inovării în România, evidențiind factori esențiali care influențează comportamentul inovativ al firmelor, precum dimensiunea, strategiile de inovare și cooperarea inter-organizațională. De asemenea, se menționează declinul înregistrării brevetelor de invenție în România și importanța susținerii inovării prin politici corespunzătoare și stimulente fiscale. Indicele sintetizator al inovării și analiza conform statisticilor europene sunt de asemenea discutate, subliniind provocările și oportunitățile din peisajul inovativ românesc.
Masă rotundă INS-IEN
- 1. Masă rotundă “Tendinţe alecercetării dezvoltării şi inovării în România şi cerinţe ale strategiei UE 2020” a grupului de lucru “Cooperare instituţională INS - IEN” Institutul Național de Statistică, București 25 februarie 2016
- 2. Factori ai comportamentuluiinovativ al firmei • Creativitatea-comportament creativ, deschiderea spre noi idei • Strategia firmei de a inova: angajament la fiecare nivel al organizației de a căuta, încuraja,promova inovarea-cultura inovativă a firmei; • Dispoziția pentru asumarea riscului; • Capacitatea tehnologică pentru inovare-element esențial al inovativității; • Tipul de inovare; • Intensitatea activității de C&D şi integrarea în rețele de C&D • Gradul de cunoaştere a pieței; • Dimensiunea firmei şi resursele ei; • Structura pieței şi mediul concurențial; • Sectorul de activitate; • Disponibilitatea cantitativă şi calitativă a capitalului uman; • Deschiderea firmei spre cooperare cu terți etc
- 3. Dimensiunea firmei • Schumpeter-firmele mici sunt inovative in procesele de “distrugere creativă”, firmele mari se afirmă în procesele de “acumulare creativă”. • Firmele mari: • -profil diversificat al capitalului uman; • reputație, • canale de distribuție; • acces facil la resurse financiare interne şi externe; • îşi permit un grad ridicat de diversificare a riscului; • Sunt mai implicate în cooperare • Firmele mici: • Resurse limitate; • Nu pot inova singure ci în cooperare cu furnizori, clenți, concurenți, univrsități, centre de cercetare • Sunt influentate de calitatea mediului local antreprenorial şi de forța partenerilor tehnologici locali
- 4. Intensitatea activităţii decercetare • Amploarea ei variază proporțional cu dimensiunea firmei : firmele mari au cercetare in- house, în departamente specializate, cu personal bine pregatit, cele mici vor opta cel mai adesea pentru achiziția de tehnologie, în defavoarea producerii ei; • Absența acesteia sau un nivel scăzut nu înseamnă întotdeauna şi inovativitate scăzută sau absența comportamentului inovativ. O analiză empirică relativ recentă (Calvo, 2006), realizată pe firmele din industriile spaniole, concluzionează că trei sferturi dintre firmele cu inovare de proces nu dețineau personal de CD şi mai mult de jumătate dintre firmele cu inovare de produs nu aveau buget special pentru CD. • Literatura de specialitate sugerează că opțiunea pentru activități de CD in-house variază şi în funcție de tipul de inovare: inovarea de produs complex se bazează în general pe CD, în timp ce inovarea de proces se realizează, adesea, prin achiziție de tehnologie (Vieites şi Calvo, 2011; Calvo, 2006; Conte şi Vivarelli, 2005). • Pe de altă parte, doar preocuparea pentru CD nu asigură automat un nivel ridicat de inovativitate, nici performanță inovativă. Absența altor factori critici pentru capacitatea de inovare poate submina sau eroda în timp, eforturile şi capacitatea de CD. • Opțiunea pentru CD intra- organizațională sau pentru achiziția de tehnologie şi cunoaştere externă depinde şi de sectorul de activitate. Industriile tradiționale, caracterizate de intensitate şi oportunități tehnologice scăzute, spre inovare de proces orientată spre diminuarea costurilor şi de prezența considerabilă a firmelor mici favorizează alternativa achiziției, în timp ce sectoarele high-tech încurajază investiții şi activități consecvente de CD.
- 5. Deschiderea spre cooperarecu terţi în vederea inovării • În literatura de specialitate s-a conturat un consens larg cu privire la importanţa deschiderii firmei spre mediul exterior pentru creşterea capacităţii şi performanţei ei inovative. (Eisingerich et al, 2012; Vieites şi Calvo, 2011; Gamal et al, 2011; Tomlinson, 2010; Zeng, 2010; Carayannis şi Provance, 2007; Freeman, 1998; Narula şi Dunning, 1997 etc). • Empiric, s-a demonstrat că apartenenţa la un cluster, la o reţea, care presupune cooperare inter-organizaţională (cu furnizori, clienţi, competitori) determină creşterea performanţei inovative (Mbizi et al, 2013; Tomlinson, 2010; Zeng et al, 2010; Terziovski, 2003; Mitra, 2000 etc) • Inovarea este, în sine, un proces de învăţare interactiv care implică colaborarea cu alţi actori iar apartenenţa la reţele de inovare reprezintă unul dintre factorii predictivi principali ai inovativităţii firmelor (Philip 2013;Radas, 2009; Sara 2009; Rogers, 2004, Hoffmann, 1998). • Odată cu creşterea complexităţii tehnologice, inovarea în izolare rămâne strict apanajul firmelor puternice şi mari; • cele mai multe procese inovative implică tot mai multe organizaţii.
- 6. Cooperarea cu mediulde cercetare •Intensitatea cooperării cu institutele publice de cercetare şi centrele de cercetare din universităţi reprezintă o trăsătură definitorie a firmelor înalt inovative (HIF) , care le diferenţiază de cele mai puţin inovative. •Studii empirice relevă că firmele înalt inovative formează şi menţin relaţii mai strânse cu aceşti furnizori de cunoaştere
- 7. Capitalul uman –disponibil • Rolul capitalului uman în performanţa inovativă a firmei ( know-how- ul , cunoaşterea, talentul, competenţa, atitudinea, agilitatea intelectuală, creativitatea) a fost menţionat în numeroase studii teoretice şi empirice (Minna, 2014; Lubica, 2013; Roman, 2012; Vieites şi Calvo, 2011; Laforet, 2006;Romijn, 2002;Hurley şi Hult, 1998; Hoffman, 1998; Dewarand şi Dutton, 1986; etc). • Santos-Rodrigues et al (2010) argumentează empiric, pe un lot de 68 de firme din industria de componente auto din Spania şi Portugalia, corelaţia pozitivă semnificativă şi importantă dintre capitalul uman şi nivelul de inovativitate al firmei, indiferent de natura inovării (de proces, produs sau organizaţională).
- 8. • Ponderea angajațilorcu studii superioare în ştiințe exacte şi inginerie (STEM) este un element care diferențiază întreprinderile înalt inovative (HIF) de cele puțin inovative (LIF) prin impactul pozitiv major asupra mai multor indicatori de inovativitate şi performanță inovativă: intensitatea activității de CD, numărul de produse noi pentru piață, intensitatea cooperării cu mediul extern şi valorificarea informației din exterior (Coad et al, 2014; Coad, 2012). • Resursa umană cu potențial în inovare (creativitate, acces la informație, bine poziționată în rețele sociale profesionale etc) poate creşte apetitul şi disponibilitatea organizației pentru inovare şi încurajează exploatarea şi difuzarea rezultatului. • gradul de inovativitate şi performanța inovativă a firmelor dintr-un anumit spațiu socio-economic depinde de calitatea ofertei sistemului educațional, de măsura în care aceasta este racordată la nevoile sectorului privat.
- 9. Evoluția performanței inovative a României – Indicele Sintetical Inovării 2011 2013 2015
- 10. Indicele Sintetic alInovării
- 11. Ponderea întreprinderilor cuinovare de produs şi /sau de proces în totalul întreprinderilor Total 2004 2006 2008 2010 2012 UE 28 39.5 38.87 38.98 36.0 RO 19.5 20.7 19.7 14.29 6.3 BG 16.1 20.21 23.94 17.7 16.9 HU 20.8 20.09 20.78 18.42 16.4 PL 24.8 23.01 19.8 16.19 16.1 DK 52.0 46.89 42.51 42.91 38.2 DE 65.1 62.64 63.76 64.21 55.0 INTREPRINDERI -% din total- Innovative in total Inovare de produs Inovare de proces Inovare organizatori ca Inovare de marketing UE 28 48,9 23,7 21,4 27,5 24,3 Austria 54,4 26,6 28,7 36,4 29,5 Bulgaria 27,4 10,8 9,3 12,4 14,2 Cehia 43,9 25,3 24,0 20,5 22,4 Germania 66,9 35,8 25,5 32,7 29,4 Letonia 30,4 10,4 12,7 16,9 16,5 Lituania 32,9 11,6 13,1 17,5 19,3 Ungaria 32,5 10,6 8,3 16,5 19,7 Romania 20,7 3,4 4,6 14,1 13,8 Slovacia 46,5 23,6 22,5 26,3 28,5 Slovenia 34,0 14,4 13.5 18,6 19,3 Finlanda 52,6 31,5 29,3 29,7 26,5 Suedia 55,9 31,5 3,9 25,3 30,4 Ponderea întreprinderilor inovative, pe diferite tipuri de inovare, 2012
- 12. Ponderea întreprinderilor cu inovarede process şi / sau de produs în total întreprinderi inovative pe clase de mărime. Sursa: Eurostat, CIS
- 13. Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi,după tipul de inovare, 2012 Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 14. Ponderea întreprinderilor inovativeîn total întreprinderi, după tipul de inovare, 2012 Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 15. Ponderea întreprinderilor care desfășoară următoareleactivități inovative, în total întreprinderi cu inovare de proces și /sau de produs și pe clase de mărime Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 16. Ponderea întreprinderilor care desfășoară următoarele activitățiinovative, în total întreprinderi cu inovare de proces și /sau de produs și pe clase de mărime Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 17. Distribuția cheltuielilor pentru inovaredupă tipul de activitate inovativă, pe clase de mărime Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 18. Distribuția cheltuielilor pentru inovaredupă tipul de activitate inovativă, pe clase de mărime Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 19. Ponderea firmelor aflate încooperare pentru inovare cu diferite categorii de parteneri, în total întreprinderi cu inovare de proces și /sau produs, pe clase de mărime Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 20. Ponderea firmelor care consideră următoriifactori drept bariere în calea inovării, în total firme cu inovare de proces și / sau de produs Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 21. Ponderea firmelor care consideră următoriifactori drept bariere în calea inovării, în total firme cu inovare de proces și / sau de produs Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 22. Ponderea firmelor care consideră următoriifactori drept bariere în calea inovării, în total firme non-inovative Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 23. Ponderea firmelor care consideră următoriifactori drept bariere în calea inovării, în total firme non-inovative Sursa: Eurostat, CIS, 2012
- 24. Brevete de inveţie2002-2014 • In perioada1965-1989, la OSIM s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie, fiind acordate 59.443 de brevete faţă de perioada 1990- 2015, când numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de inventie. • Dacă în anul 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai tarziu, numărul acestora scadea la o treime, iar în anul 2014 abia dacă depăşau 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate. • In anul 2014 , erau mai puţine brevete de invenţie acordate decât în anul 1920. • În ultimii 25 de ani, importul de tehnologie şi mărci din Occident a luat locul valorificării rezultatelor cercetării –dezvoltării prin invenţii şi mărci.
- 25. • Potrivit experţilor,una dintre cauze o reprezintă migrarea activităţii creative în afara României. Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să îşi protejeze invenţiile în străinătate, unde se vor exploata efectiv. • Majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM. Astfel, s-a ajuns ca în anul 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile în Romania, 2.661 erau înregistrate la nivelul UE şi numai 320 prin OSIM. • In 2002, raportul era invers – 755 înregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European. În ceea ce priveşte înregistrarea mărcilor, numărul firmelor cu licenţă protejată a scăzut puternic de la un an la altul. Dacă în anul 2006 erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014, numărul lor a scăzut la 10.763. • Susţinerea inovării prin brevetare ar putea corecta unele din problemele existente şi ar ajuta la creşterea vizibilităţii României pe plan european în domeniul inovării, ceea ce ar atrage finanţatori dispuşi să investească în cadrul companiilor româneşti. Ar putea ajuta în acest sens recenta Lege nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels, prin acordarea anumitor facilităţi fiscale pentru stimularea investiţiilor conforme cu legea menţionată.
- 26. Numar de aplicaţiide brevete EPO la un milion populaţie activă 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 RO 2,34 2,92 2,02 3,26 3,27 3,15 3,48 5,96 6,77 UE 28 240,6 244,87 247,09 245,68 236,6 234,69 233,82 235,99 234,53 DK 383,04 411,47 390,03 445,04 437,65 403,54 433,87 496,41 517,45 DE 576,64 586,01 581,68 585,22 553,52 559,7 558,08 542,25 538,93 În România, cele mai puţine cereri de brevete la OSIM se constată, potrivit datelor INS în cazul universităţilor şi institutelor de cercetare. O explicaţie a cauzelor o oferă Andersen şi
- 27. • În România,cele mai puţine cereri de brevete la OSIM în cazul universităţilor şi institutelor de cercetare. • O explicaţie o oferă Andersen şi Rossi, care, în demersul lor de investigare a obstacolelor pe care le întâmpină universităţile în procesul de tranzacţionare a drepturilor de proprietate intelectuală (brevete şi drepturi de autor), relevă o serie de aspecte legate de funcţionarea şi eficienţa pieţelor pentru proprietate intelectuală (Andersen, Rossi, 2012). • Una dintre principalele concluzii este aceea că universităţile consideră deosebit de dificil de evaluat valoarea acestor drepturi, ceea ce induce dificultăţi în negocierea preţului activelor intangibile. Toate acestea se traduc în “eşecuri ale pieţei”, deoarece tranzacţiile sunt blocate sau semnificativ întârziate.
- 28. • Posibile soluții •Punerea in practica a Policy MIX, care corelează politicile din diferite domenii care pot sustine comportamentul inovativ al firmei; • Stimulente fiscale pentru firmele care au potenţial de inovare; • Incurajarea parteneriatului public privat în industrieş • Creşterea gradului de cooperare între universităţi şi industrieş • Reprioritizarea alocării fondurilor publice către sectoare cu grad înalt de inovativitateş • Eliminarea obstacolelor din calea inovării : lipsa finanţării pentru firmele mici, patentarea,