Pestean Aurelia Cluj Sanse Egale Pentru Toti Copiii
- 1. ŞANSE EGALE PENTRU TOŢI COPIII
- 2. Rezumatul lucr ă rii Pe plan social, şcoala asigură egalizarea şanselor de educaţie, accesul liber al tuturor persoanelor şi grupurilor din societate la un parcurs educaţional potrivit propriilor capacităti, nevoi şi interese educaţionale. Ca o categorie aparte, copiii cu cerinţe speciale ridică mari probleme societăţii, dacă aceasta nu intervine, nu acţionează şi nu-i direcţionează în acţiuni pozitive.
- 3. Lucrarea de faţă se axează pe prezentarea unui program de intervenţie educaţională în cazul unui copil deficient de auz,in vederea recuperării audio-verbale şi integrării lui în mediul auzitorilor.
- 4. Progresele rapide ale ştiinţei si tehnicii s-au făcut simţite în domeniul surdologiei, declanşând ideea de integrare şi recuperare a copiilor surzi şi includerea lor în şcoli de masă. Se pune întrebarea: Este posibilă recuperarea şi integrarea unui copil surd în mediul copiilor auzitori? Este o întrebare care m-a urmărit pe parcursul a patru ani, timp în care în faţa mea am avut un copil cu nevoi speciale, deficienţă de auz, surditate severă.
- 5. 1. Evaluare psihointelectuala s i educa t ional a Deprinderi instrumentale de: -comunicare: ne satisfăcătoare; limbaj oral deficitar pe linia exprimării, intonaţie uneori stridentă,alteori monotonă ; comunicare verbal ă parţială,fără exprimare în propoziţii ; p ronun ţie deficitară a sunetelor ş, s, ţ, x. -citit: fără deprinderi de citire, deşi cunoştea literele ; -scris: stăpâneşte elementele grafice .
- 6. Fişă de evaluare şi caracterizare psihopedagogică iniţială Numele şi prenumele : C. M. Data naşterii : 7.11.2000 Domiciliul : Cluj-Napoca Şcoala : Nicolae Titulescu, clasa I Părinţii : C. O.; C. M. Situaţia : -materilă a familiei: bună ; -socioculturală a familiei: studii superioare (economişti), cu locuri de muncă stabile ;
- 7. -capacitate de înţelegere şi conştientizare: redusă ; -interese deosebite: curiozitate mărită la orice stimul din jur ; -informaţii semnificative: am aflat modul de a lucra cu un copil deficient de auz; metodica de lucru şi specificul comunicării (să mă uit la copil atunci când îi vorbesc , să mă adresez cu voce clară şi puternică , să repet cuvântul); să folosesc anumite semne pentru sunetele: e, i, t, g, r.
- 8. 2. Evaluare psihologic a -nivel intelectual: normal; -dezvoltare neuro-motorie: foarte bună; -grad şi nivel de dezvoltare al proceselor psihice: - gândire : predominant concretă; - memorie : voluntară bună; - atenţie : bună;
- 9. - imaginaţie - prezintă anumite particularităţi (greutăţi în formularea enunţurilor) ; - dezvoltarea afectiv-motivaţională: prezintă un grad mare de afectivitate şi emotivitate ridicată; - gradul de dezvoltare a autonomiei personale: cu personalitate în curs de dezvoltare şi tendinţe de afirmare pozitivă; - relaţii sociale: s-a integrat adecvat în colectivul clasei;
- 10. 3. Diagnostic -psihologic: dezvoltare psihică normală; supus în permanenţă procesului de reabilitare auditiv-verbală realizată de logoped şi învăţătorul clasei;
- 11. Concluzii calitatea vorbir ii se menţine deficitară pe linia exprimării, a intonaţiei, a ritmului, a calităţii articulaţiei , (prin natura deficienţei), dar este înţeles de către cei din jur ; este foarte preocupat pentru îmbogăţirea vocabular ului şi perfecţionarea pronunţiei ; frazele sale sunt relativ scurte ; la povestire şi compunere utilizează mai mult idei şablon ; are înclinaţii spre matematică ;
- 12. se controlează în tot ce face, are unele stări de neîncredere ; vine pregătit la toate materiile ; îşi face regulat temele ; lucrează mai mult dirijat; s-a integrat în colectiv şi este foarte prietenos ; participă bucuros la toate activităţile; îi place să comunice cu ceilalţi elevi ;
- 13. În urma intervenţiei educaţionale elevul a reuşit să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte şi propoziţii,să înţeleagă mesajele verbale recepţionate şi să se facă înţeles de către interlocutori. Important e ca deficientul să ştie să comunice şi să înţeleagă mesajul.
- 14. Copiii se nasc cu o minte deschis ă, fără prejudecăţi,acceptând în totalitate lumea înconjurătoare.Copilul hipoacuzic nu se consideră a fi handicapat decât dacă este făcut să creadă. Integrarea unui cpoil hipoacuzic este o adevărată provocare.Este un proces complex care implică încercări grele şi posibile erori la început ,până ce se stabileşte cea mai bună strategie. Scopul recuperării este imbunătăţirea calităţii vieţii,iar cu resursele şi tehnologia disponibileîn zilele noastre ne putem aştepta la rezultate foarte bune.
- 15. Deplinul succes al recuperării şi integrăriiacestui copil surd in mediul auzitorilor a fost condiţionat de colaborarea celor trei factori:familia, şcoala şi psihologopedul. Această triangulaţie a generat un mare beneficiu socio-uman.
- 16. De acest beneficiu se bucură copilul surd care a fost reabilitat şi recuperat ca fiinţă umană. Se bucură familia căreia în locul disperării şi al deziluziei i s-a recuperat copilul şi i s-a redat speranţa de viaţă.Şi in final, societatea, pentru că i s-a redat un OM. Şi cum previziunile părinţilor n-au rămas deşarte, copilului i s-a făcut implant cohlear, iar astăzi AUDE.
- 17. Bibliografie Surdu, I.,(2000), Îndrumătorul învăţătorului Editura All Educational, Bucure şti Anca, Maria, (2001), Psihologia deficienţilor de auz , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Druţu, Ioan, (2002), Studii şi cercetări in psihologia specială , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Monica Delicia Avramescu, ( 2006 ) Defectologie şi logopedie