12.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 302/15

—

Articolul 152 din tratat, care prevede că trebuie asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane de către toate instituțiile comunitare în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Comunității și că acțiunea Comunității trebuie să completeze politicile naționale;

—

Comunicarea Comisiei privind strategia Comunității Europene în materie de sănătate (1);

—

Recomandarea Consiliului privind consumul de alcool în rândul tinerilor (2), în care Comisia a fost invitată să recurgă, în cooperare cu statele membre, la toate politicile comunitare pentru a aborda aspectele cuprinse în recomandare, inter alia, elaborarea la nivel național și european a unor politici globale în materie de sănătate menite să soluționeze problema consumului de alcool;

—

Concluziile Consiliului din 5 iunie 2001 privind o strategie comunitară privind reducerea efectelor nocive ale alcoolului (3), reafirmată în concluziile Consiliului din 2004 (4);

—

sprijinul acordat de Consiliu (5) Comunicării Comisiei privind o strategie a UE de susținere a statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale alcoolului (6), inclusiv temelor și acțiunilor prioritare, precum și invitația adresată Comisiei de a întocmi rapoarte periodice privind progresele înregistrate atât la nivelul UE, cât și la nivel național, începând cu anul 2008;

—

faptul că, în repetate rânduri, Curtea Europeană de Justiție a afirmat că sănătatea publică se numără printre interesele protejate prin articolul 30 din tratat și că statelor membre le revine responsabilitatea, în limitele impuse prin tratat, de a decide cu privire la nivelul de protecție a sănătății pe care urmăresc să îl asigure prin politicile și legislația națională (7);

—

Carta europeană privind alcoolul a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), adoptată în 1995 de toate statele membre ale UE, în special principiul etic conform căruia toți copiii, adolescenții și tinerii au dreptul de a crește într-un mediu protejat de consecințele negative ale consumului de alcool și, pe cât posibil, de promovarea băuturilor alcoolice;

—

activitatea desfășurată sub auspiciile Rezoluției Adunării Mondiale a Sănătății privind „Strategiile de reducere a consumului nociv de alcool” (WHA61.4), în urma căreia s-a solicitat directorului-general al Organizației Mondiale a Sănătății să pregătească un proiect de strategie globală în scopul reducerii consumului nociv de alcool, menit a fi inclus în documentația pentru cea de a 126-a reuniune a comitetului executiv care se va desfășura în ianuarie 2010.

—

că statelor membre le revine responsabilitatea principală pentru politica națională în materie de alcool și că, prin intermediul Strategiei UE privind alcoolul, Comisia poate continua să sprijine și să completeze politicile naționale în materie de sănătate publică;

—

că, după consumul de tutun și hipertensiunea arterială, consumul nociv și periculos de alcool este cel de al treilea factor de risc pentru apariția bolilor și pentru decesul prematur în UE (8);

—

faptul că multe dintre politicile comunitare au un potențial impact pozitiv sau negativ asupra sănătății și a confortului și că este important să se țină seama de impactul asupra sănătății al deciziilor luate în toate sectoarele de acțiune;

—

de faptul că nivelul efectelor nocive ale alcoolului, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile, pe șosele și la locul de muncă, rămâne ridicat în statele membre, că, potrivit estimărilor, 15 % din populația adultă a UE consumă alcool la un nivel nociv și în mod periodic, că între cinci și nouă milioane de copii din familiile din UE sunt afectate negativ de alcool, iar consumul nociv și periculos de alcool este factorul care cauzează aproximativ 16 % din cazurile de neglijări ale copiilor și de abuzuri împotriva acestora și aproximativ 60 000 de nașteri de copii subponderali în fiecare an sunt cauzate de consumul nociv și periculos de alcool (9)  (10);

—

că impactul consumului nociv de alcool este mai mare în rândul generațiilor mai tinere de ambele sexe. Peste 10 % din cazurile de mortalitate în rândul femeilor și aproximativ 25 % din cazurile de mortalitate în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt legate de consumul periculos de alcool (11) și, mai mult, consumul nociv de alcool în rândul tinerilor și adolescenților are de asemenea un impact negativ asupra randamentului școlar;

—

că aspectele privind alcoolul sunt de importanță comunitară, dat fiind elementul transfrontalier și efectul negativ asupra dezvoltării economice și sociale, precum și asupra sănătății publice;

—

că modul de comercializare a alcoolului, alături de influența altor factori relevanți, precum rolul familiei și mediul social, este un factor care crește probabilitatea ca adolescenții și copiii să înceapă să consume alcool sau să consume cantități mai mari odată ce au ajuns consumatori (12);

—

că disponibilitatea alcoolului a crescut în UE în perioada 1996-2004 (13) și că politicile naționale adecvate de stabilire a prețului la alcool, mai ales atunci când sunt asociate altor măsuri preventive, pot influența nivelul consumului nociv și periculos de alcool și efectele nocive asociate, în special în rândul tinerilor (14);

—

că, pentru aceeași cantitate de alcool consumat, persoanele mai sărace pot resimți efectele nocive ale alcoolului într-un mod disproporționat de mare, fapt care contribuie la inegalitatea în materie de sănătate între diferitele grupuri de populație și la decalaje în materie de sănătate între statele membre (15);

—

că adulții vârstnici (începând cu vârsta de 60 ani) sunt mai sensibili la efectele nocive ale consumului de alcool decât alți adulți și că decesele în rândul adulților vârstnici legate de consumul de alcool au crescut simțitor în ultimii zece ani, precum și că, în unele cazuri, rata mortalității a crescut de mai bine de două ori (16);

—

de relația dintre consumul nociv de alcool și bolile transmisibile precum HIV/SIDA, tuberculoza (TBC), precum și sănătatea maternă (17);

—

de faptul că, în cadrul reuniunii de consultare regională în Europa a OMS (18), s-a subliniat că „este foarte important să se aloce resursele necesare pentru punerea în aplicare a politicilor și pentru acordarea unui tratament corespunzător persoanelor care au nevoie de acesta”.

—

că în Strategia UE în materie de alcool se recunoaște existența unor obiceiuri culturale diferite legate de consumul de alcool în diferitele state membre și că, prin urmare, măsurile adoptate trebuie să țină seama de rezultatul analizelor naționale de impact (19);

—

că este necesar să se acorde consiliere și sprijin copiilor, adolescenților și tinerilor și/sau familiilor care resimt efectele nocive ale alcoolului;

—

că este necesar ca grupa de vârstă începând cu 60 de ani să fie inclusă în sistemele de informare actuale în statele membre ale UE și la nivelul UE;

—

că este necesar să se examineze caracteristicile comportamentale ale femeilor și bărbaților din grupe de vârstă diferite pentru o mai bună adaptare a măsurilor de prevenire a consumului de alcool, pentru a se aborda în mod corespunzător diferitele tipuri de riscuri;

—

că inegalitățile în materie de sănătate bazate pe factorii sociali sunt strâns legate de consumul de alcool, printre alți factori, atât în ceea ce privește cauzele, cât și consecințele. Consumul nociv de alcool reprezintă, în sine, un binecunoscut factor cauzal sau de risc pentru anumite boli transmisibile și netransmisibile și are impact asupra sănătății forței de muncă.

—

să pună în aplicare bunele practici prezentate în Strategia UE în materie de alcool și să utilizeze rezultatele existente privind măsurile eficace de reducere a efectelor nocive ale alcoolului, ținând seama de cele cinci teme prioritare identificate; să protejeze tinerii, copiii și copiii care se vor naște; să reducă numărul de răniri și decese provenite din accidente rutiere cauzate de consumul de alcool; să prevină efectele dăunătoare ale alcoolului în rândul adulților și să reducă impactul negativ la locul de muncă; să informeze, să educe și să sensibilizeze opinia publică asupra impactului consumului nociv și periculos de alcool; și să creeze și gestioneze o bază de date comună la nivelul UE;

—

să promoveze o abordare multisectorială și, în coordonare cu activitatea desfășurată la nivelul UE, să consolideze sau să elaboreze, după caz, strategii naționale cuprinzătoare sau planuri de acțiune adaptate nevoilor naționale și să raporteze Comisiei în legătură cu progresele și rezultatele înregistrate, până în 2011;

—

să recurgă la cele mai eficace măsuri pentru a furniza reglementări solide și transpunerea acestora în domeniul politicilor în materie de alcool la nivel național;

—

să analizeze rolul politicii de stabilire a prețului, precum reglementările privind ofertele de tipul „happy hours”, taxele speciale pentru băuturile mixte și ofertele de băuturi gratuite, ca instrument eficace, mai ales atunci când este asociată altor măsuri preventive, pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului și pentru evaluarea impactului acestuia, alături de celelalte instrumente care servesc acestui scop;

—

să abordeze aspectele care țin de starea de sănătate a persoanelor vârstnice din UE, inclusiv efectele nocive ale consumului de alcool asupra sănătății și demnității procesului de îmbătrânire la nivelul UE și să contribuie la sensibilizarea specialiștilor din domeniul serviciilor de îngrijire a prestatorilor neoficiali de servicii de îngrijire și a persoanelor în vârstă cu privire la posibilele interacțiuni dintre medicamente și alcool.

—

să mențină politica în materie de alcool bazată pe sistemul de sănătate publică într-o poziție prioritară pe agenda pentru 2012, în scopul asumării unor angajamente pe termen lung și durabile de reducere a efectelor nocive ale alcoolului la nivelul UE, și să identifice prioritățile pentru următoarea fază a activității Comisiei de susținere a statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale alcoolului în UE;

—

să intensifice activitățile de identificare, diseminare și monitorizare a măsurilor efective menite să minimizeze impactul din punct de vedere sanitar și social al consumului nociv de alcool;

—

să intensifice activitățile de creare și de diseminare a unor exemple, întemeiate pe probe, de programe de prevenire, în scopul reducerii efectelor nocive ale consumului de alcool în timpul sarcinii și la volan;

—

să considere reducerea inegalităților în materie de sănătate ca prioritate politică și să recunoască necesitatea de a le reduce prin intervenții preventive punctuale atât la nivel social, cât și în materie de alcool, ținând seama de factorii sociali;

—

să angajeze factorii care intervin în lanțul băuturilor alcoolice pentru a acționa în mod proactiv la aplicarea măsurilor de reglementare, astfel încât produsele lor să fie fabricate, distribuite și comercializate într-un mod responsabil, pentru a se contribui la reducerea efectelor nocive ale alcoolului. Mai mult, să analizeze modul în care se poate îmbunătăți punerea în aplicare a reglementărilor naționale și ale UE privind comercializarea alcoolului, în scopul protejării efective a copiilor și adolescenților, în măsura posibilului, de expunerea la comercializarea alcoolului;

—

să asigure dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea standardelor și codurilor de autoreglementare, în cazul în care acestea există, în colaborare cu entitățile responsabile de promovare a sănătății;

—

să includă în sistemele de informații existente date științifice privind consumul de alcool și efectele nocive ale acestuia pentru grupa de vârstă începând cu 60 de ani;

—

să intensifice cercetarea privind legăturile existente între consumul de alcool cu efecte nocive și bolile infecțioase precum HIV/SIDA și TBC;

—

să elaboreze și să pună în aplicare proceduri de depistare timpurie și de intervenție rapidă care să vizeze sistemul sanitar general și pe cel de geriatrie-gerontologie, precum și cabinetele medicale din cadrul școlilor;

—

să încurajeze inițiativele de sensibilizare cu privire la impactul consumului nociv de alcool asupra sănătății și bunăstării sociale, ca parte integrantă a abordării holistice urmărite prin conceptul de „școală promotoare a sănătății”.

—

să analizeze modul în care consumatorii pot fi cel mai bine informați și educați, inclusiv să analizeze modul în care etichetele de pe sticlele de alcool pot contribui la estimarea propriului consum de către consumatori sau la informarea acestora cu privire la riscurile asupra sănătății;

—

să țină seama de prezentele concluzii la elaborarea și sprijinirea punerii în aplicare a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice.

—

să continue să ofere un sprijin important statelor membre cu privire la elaborarea unor politici naționale în materie de alcool, care să fie cuprinzătoare, eficace și susținute;

—

să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura faptul că se ține seama de obiectivul de reducere a efectelor nocive ale alcoolului asupra sănătății și a vieții sociale la definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților comunitare relevante;

—

să ia în calcul, după caz, măsuri suplimentare de protejare a copiilor, adolescenților și tinerilor de efectele nocive ale alcoolului, în special măsuri de reducere a consumului de alcool în rândul minorilor, a consumului compulsiv de alcool („binge drinking”), a expunerii la comercializarea alcoolului și a efectelor nocive asupra copiilor care cresc în familii care au probleme cauzate de consumul de alcool;

—

să se informeze, în cooperare cu statele membre, în legătură cu actualele probleme transfrontaliere din UE generate de comerțul ilegal, de comerțul transfrontalier și de diferențele existente între prețurile de vânzare cu amănuntul ale băuturilor alcoolice;

—

să se informeze în legătură cu impactul alcoolului la locul de muncă și asupra modului în care consumul nociv de alcool poate fi abordat în cadrul lărgit al prevenirii accidentelor și a bolilor și al promovării sănătății;

—

să înainteze Consiliului, cel târziu în 2012, un raport privind progresele înregistrate de Comisie și rezultatele acțiunilor acesteia, precum și privind activitățile raportate de statele membre;

—

să definească prioritățile pentru următoarea etapă a activității Comisiei în materie de alcool și sănătate după încheierea strategiei actuale în 2012.