42009X1212(01)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 42009X1212(01) - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 42009X1212(01)

Help

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 26 noiembrie 2009 privind dezvoltarea rolului educației în cadrul unui triunghi al cunoașterii complet funcțional

JO C 302, 12.12.2009, pp. 3–5 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

12.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 302/3

2009/C 302/03

Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului,

REAMINTIND

—	principalele valori ale Strategiei de la Lisabona reînnoite, care pun accentul pe creșterea economică și pe ocuparea forței de muncă drept mijloace pentru un viitor prosper, echitabil și sustenabil din punct de vedere ecologic;

—

afirmația Consiliului European de la Bruxelles din 8-9 martie 2007, conform căreia „educația și formarea profesională sunt condiții necesare pentru o bună funcționare a triunghiului cunoașterii (educație – cercetare – inovare) și joacă un rol cheie în stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă” și apelul lansat de Consiliul European de la Bruxelles din 19-20 martie 2009 pentru adoptarea urgentă de măsuri concrete pentru „încurajarea parteneriatului dintre întreprinderi, cercetare, educație și formare” și pentru „creșterea și ameliorarea calității investițiilor în domeniul cercetării, cunoașterii și educației”.

CONȘTIENȚI

—

de faptul că declinul prelungit continuă să aibă un impact semnificativ asupra economiei globale și că Strategia de la Lisabona reînnoită – care pune accentul pe triunghiul cunoașterii – trebuie să fie utilizată în întregime ca bază a unei redresări eficiente și durabile în întreaga Uniune Europeană;

—

de faptul că, pentru ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru a se confrunta cu provocările pe termen lung ale unei economii globale competitive, ale schimbărilor climatice și ale îmbătrânirii demografice, toate cele trei componente ale triunghiului cunoașterii trebuie să funcționeze în mod adecvat și să interacționeze între ele pe deplin;

—

de faptul că rolul fundamental al educației constă în contribuția la dezvoltarea persoanelor, astfel încât acestea să își poată exploata la maxim potențialul în societatea contemporană și că, prin urmare, instituțiile de învățământ de toate nivelurile au o sferă foarte largă de funcții și responsabilități. Cu toate acestea, trebuie dezvoltată în continuare funcția specifică a educației ca bază a triunghiului cunoașterii.

CONSIDERĂ CĂ O MAI BUNĂ INTEGRARE A EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII ÎNTR-UN TRIUNGHI AL CUNOAȘTERII PE DEPLIN FUNCȚIONAL

ar consolida capacitatea de inovare a Europei și dezvoltarea unei economii și a unei societăți creative bazate pe cunoaștere intensă prin intermediul:

—	unei baze de cunoaștere mult ameliorate și în continuă evoluție în universități (1) și centre de cercetare, care ar putea fi transformată rapid în produse, servicii, abordări și metode inovatoare în economie în general și în întreaga societate;

—

promovării unei perspective creative, inovatoare și antreprenoriale în rândul elevilor, stagiarilor, studenților, profesorilor și cercetătorilor care ar sprijini dezvoltarea progresivă a unei culturi antreprenoriale mai vaste prin educație și formare, precum și o piață europeană a forței de muncă mai dinamică și o forță de muncă cu competențe superioare.

ar contribui la obținerea de progrese semnificative în ceea ce privește:

—	atingerea obiectivelor inițiativei „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” de a ameliora potențialul de angajare al cetățenilor UE într-o piață a forței de muncă în proces de schimbare;

—	modernizarea programei academice în universități (2).

IDENTIFICĂ URMĂTOARELE PROVOCĂRI SPECIFICE SECTORULUI EDUCAȚIEI

—	necesitatea eliminării clivajului cultural dintre educație – în sensul de predare, învățare și transmitere a valorilor socio-culturale – și cercetarea și inovarea în sfera comercială;

—	necesitatea unei culturi mai inovatoare și antreprenoriale în mediul universitar;

—	necesitatea de a îmbunătăți comunicarea și mobilitatea între lumea educației și a cercetării și lumea afacerilor și a economiei în general și de a favoriza mobilitatea și schimbul de idei între diferitele discipline academice și de cercetare;

—

necesitatea de a reforma în continuare guvernanța și structurile financiare ale universităților, permițând un nivel mai înalt de autonomie și responsabilitate, în scopul de a facilita un flux de venituri mai diversificat și o colaborare mai eficientă cu lumea afacerilor și de a dota universitățile pentru a participa la triunghiul cunoașterii la scară globală.

CONSIDERĂ CĂ URMĂTOARELE PRINCIPII GENERALE AR TREBUI SĂ STEA LA BAZA POLITICILOR CARE ÎȘI PROPUN SĂ ABORDEZE ACESTE PROVOCĂRI SPECIFICE

—	conceptul de triunghi al cunoașterii este legat de necesitatea ameliorării impactului investițiilor în cele trei forme de activitate – educația, cercetarea și inovarea – prin intermediul unei interacțiuni sistemice și continue;

—	integrarea completă a triunghiului cunoașterii necesită un proces mai interactiv de elaborare a politicilor și de cooperare între domeniile educației, cercetării și inovării atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre;

—

pentru ca educația să-și îndeplinească rolul în triunghiul cunoașterii, obiectivele și rezultatele cercetării și ale inovării trebuie revalorificate în educație, unde predarea și învățarea trebuie să fie susținute de o bază puternică de cercetare, iar mediile de predare și de învățare trebuie să fie dezvoltate și ameliorate printr-o mai bună încorporare a gândirii creative și a atitudinilor și abordărilor inovatoare;

—

cultura academică tradițională trebuie să fie completată prin conștientizarea faptului că universitățile au de asemenea un rol-cheie în furnizarea de forță de muncă cu calificare mai înaltă, întreprinzătoare și flexibilă, care va constitui baza creșterii economice, a prosperității și a creșterii calității vieții în următorii ani. Formarea cercetătorilor și a conferențiarilor ar trebui să le permită o mai bună integrare a unei culturi a inovării în organizațiile pentru care lucrează;

—

trebuie să se țină cont de triunghiul cunoașterii în elaborarea de strategii de învățare de-a lungul vieții la nivel național, regional și instituțional, astfel încât universitățile să devină mai implicate în ameliorarea capacităților relevante pentru economia bazată pe cunoaștere și criteriile de admitere să recunoască în mod satisfăcător valoarea studiilor anterioare și a experienței profesionale anterioare;

—

ideile noi și inovațiile se nasc din combinarea diferitelor tipuri de cunoștințe și prin lărgirea, din curiozitate, a orizontului de cunoaștere. De aceea, în afară de știință și tehnologie, este esențial să se recunoască faptul că învățământul și cercetarea de calitate în domeniul științelor sociale și umaniste joacă un rol important în materie de inovare;

—	pluralismul sistemului universitar și al sistemului de cercetare din Europa ar trebui să fie considerat un element pozitiv pentru dezvoltarea unor abordări variate ale unui triunghi al cunoașterii pe deplin funcțional.

STABILESC ȘAPTE ACȚIUNI PRIORITARE DUPĂ CUM URMEAZĂ:

1. Dezvoltarea unei mai mari coerențe între politicile din domeniile educației, cercetării și inovării

Este necesară o elaborare de politici mai coerentă la nivel european și la nivelul statelor membre, care să integreze pe deplin cele trei componente ale triunghiului cunoașterii. Politicile din domeniile educației, cercetării și inovării ar trebui să se consolideze reciproc pentru a asigura dezvoltarea unui triunghi al cunoașterii pe deplin funcțional și pentru a accelera tranziția spre o autentică economie și societate bazate pe cunoaștere. În cadrul procedurilor de raportare existente ca parte a metodei deschise de coordonare, Comisia ar trebui să raporteze Consiliului cu privire la măsurile luate în domeniile educației, cercetării și inovării pentru a sprijini integrarea în triunghiul cunoașterii. Raportul ar trebui să includă identificarea obstacolelor și sugestii pentru dezvoltarea viitoare.

2. Accelerarea reformei pedagogice

Statele membre ar trebui să încurajeze instituțiile educative și de formare pentru a se asigura că programa academică, precum și metodele de predare și examinare de la toate nivelurile de învățământ, inclusiv la nivel de doctorat, încorporează și încurajează creativitatea, inovarea și spiritul antreprenorial. Acest lucru se poate obține, de exemplu, prin dezvoltarea permanentă de programe academice în cooperare cu instituțiile de cercetare, sectorul economic și cu alți parteneri, după caz.

3. Parteneriatul dintre universități, sectorul afacerilor și alți parteneri relevanți

Statele membre și Comisia ar trebui să răspundă prompt invitațiilor la acțiune cuprinse în Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 12 mai 2009 privind ameliorarea parteneriatelor dintre instituțiile de educație și formare și partenerii sociali, în special angajatorii, în contextul învățării de-a lungul vieții. În contextul dezvoltării unor legături mai strânse între universități și comunitățile pe care acestea le deservesc, ar trebui să se acorde o atenție specială dezvoltării de stimulente pentru mobilitatea personalului între universități și sectorul afacerilor, inclusiv programe privind schimbul de personal. Cooperarea dintre universitate și sectorul afacerilor ar trebui intensificată ca parte a strategiilor de educație, cercetare și inovare ale universităților.

4. Măsuri pentru dezvoltarea unei culturi a inovării în universități

Statele membre ar trebui să încurajeze universitățile să-și accelereze eforturile de a dezvolta o „cultură a inovării”, inter alia, prin intermediul unor medii de învățare mai dinamice și mai interactive și al unor stimulente pentru ca personalul să se implice în proiecte cu o dimensiune inovatoare. La nivelul instituțiilor, s-ar putea dezvolta sisteme de finanțare și structuri de stimulente pentru a încuraja o „schimbare culturală” astfel încât cooperarea cu sectorul economic să fie recunoscută ca un factor important pentru progresul în carieră. Ar trebui să se recunoască rolul esențial al liderilor din învățământul superior în sprijinirea dezvoltării eficiente a unei „culturi a inovării”.

5. Crearea de stimulente pentru universități în vederea dezvoltării de cunoștințe transferabile

Statele membre ar trebui să examineze existența unor stimulente adecvate care să încurajeze universitățile să dezvolte cunoștințe care pot fi transferate economiei în general pentru dezvoltarea de bunuri și servicii inovatoare. În cazul în care legislația, structurile de guvernanță sau regulamentele financiare împiedică instituțiile să obțină profit din dezvoltarea și transferul cunoștințelor, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru adaptarea cadrului în care funcționează instituțiile sale, astfel încât aceste bariere să fie înlăturate și universitățile să beneficieze de o autonomie suficientă. Universitățile ar trebui să dezvolte strategii specifice pentru transferul, crearea și dezvoltarea cunoștințelor.

6. Noi abordări ale controlului calității

În special pentru învățământul superior, statele membre ar trebui să coopereze pentru a dezvolta criterii legate de „triunghiul cunoașterii” pentru evaluarea calității instituțiilor lor, care ar trebui să se concentreze asupra gradului în care cercetarea și inovarea au fost integrate cu succes învățării și principalelor funcții ale educației și asupra gradului în care instituțiile reușesc să creeze medii de învățare care stimulează creativitatea și abordările antreprenoriale ale canalizării cunoașterii și să pregătească studenții pentru viața lor socială și economică viitoare.

7. Dezvoltarea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) ca un model pentru viitor

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), fiind prima inițiativă la nivelul UE care se concentrează asupra interacțiunilor coerente între toți actorii din cadrul triunghiului cunoașterii, ar trebui să devină un exemplu de bună practică pentru statele membre, instituțiile de învățământ superior și de cercetare și sectorul afacerilor în ceea ce privește integrarea tuturor celor trei laturi ale triunghiului.

Viitoarele comunități de cunoaștere și inovare (CCI), principalele entități operaționale ale EIT, ar trebui să aibă potențialul de a demonstra noi modalități de a aborda provocările economice și societale (precum energia durabilă, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea), atât prin abordări holistice și multidisciplinare, cât și prin noi modele de guvernanță și finanțare care au ca scop stimularea inovării la cele mai înalte standarde. EIT ar trebui să difuzeze aceste modele, care ar trebui să inspire crearea unor alte inițiative comune la diferite niveluri și cu caracter transfrontalier, ținând cont în mod special de necesitatea de a dezvolta rolul educației în cadrul triunghiului cunoașterii.

În Cadrul strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării, Comisia ar trebui să se asigure că statele membre sunt informate cu privire la cele mai bune practici în ceea ce privește aceste șapte priorități și că progresele înregistrate pot fi comparate în toate aceste domenii.

ÎN PLUS, SUBLINIAZĂ CĂ ESTE IMPORTANT

—

să se garanteze că strategia de creștere economică și ocupare a forței de muncă de după 2010 pune educația la baza triunghiului cunoașterii și subliniază că este necesar ca toate cele trei componente ale triunghiului (educația, cercetarea și inovarea) să se sprijine reciproc și să-și folosească reciproc experiențele. Întregul sistem educativ și de formare joacă un rol în favorizarea competențelor-cheie necesare pentru o bună funcționare a triunghiului;

—	să se garanteze o cooperare și coordonare depline între strategiile pentru dezvoltarea Spațiului european al învățământului superior, a Spațiului european de cercetare și a inițiativelor în domeniul inovării, mai ales strategia amplă pentru inovare și viitorul Plan european de inovare;

—

să se țină cont pe deplin, la nivelul Comisiei, de necesitățile Strategiei de creștere economică și ocupare a forței de muncă de după 2010 pentru pregătirea propunerilor sale de programe comunitare în domeniul educației și în alte domenii relevante pentru perioada viitorului cadru financiar și să se reflecteze, împreună cu statele membre, asupra felului în care fondurile structurale ar putea fi utilizate pentru a sprijini inițiativele legate de dezvoltarea deplină a educației ca bază a triunghiului cunoașterii.

(1) În sensul prezentului text, termenul de universități desemnează toate tipurile de instituții de învățământ superior.

(2) A se vedea Rezoluția Consiliului din 23 noiembrie 2007 privind modernizarea universităților pentru o Europă competitivă într-o economie globală bazată pe cunoaștere (documentul 16096/1/07) și Comunicarea Comisiei „Rezultatele programului de modernizare a universităților: educație, cercetare, inovare” din mai 2006 (documentul 9166/06).

Top

Choose the experimental features you want to try