22.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 143/116

1.1

CESE salută planul Comisiei Europene de a aloca 50 de miliarde de euro din cadrul următorului buget multianual pentru perioada 2014-2020 îmbunătățirii interconexiunilor rețelelor de transport, energie și comunicații digitale în UE. Comitetul aprobă, totodată, principiul obligațiunilor europene pentru finanțarea de proiecte de infrastructură (EU Project Bonds), care ar putea declanșa un efect multiplicator prin mobilizarea de capitaluri publice și private, necesare pentru a satisface necesitățile în materie de investiții, estimate la 1 000 de miliarde de euro.

1.2

Realizarea de investiții specifice în aceste infrastructuri esențiale va contribui la relansarea dezvoltării schimburilor comerciale, creșterii economice, competitivității și creării de locuri de muncă, mai ales într-un moment în care toate acestea sunt vitale pentru Europa.

1.3

Având în vedere că finanțarea clasică a investițiilor prin intermediul fondurilor publice se dovedește din ce în ce mai dificilă în perioada actuală de criză, recurgerea la un nou tip de instrumente financiare în UE, în strânsă colaborare cu Banca Europeană de Investiții, va constitui, sub anumite rezerve (a se vedea avizul TEN 472), o soluție complementară și inovatoare pentru a se atrage capitaluri de la fondurile de pensii, asigurări și alți actori de pe piața capitalurilor interesați să investească în proiecte pe termen lung.

1.4

CESE aprobă intenția Comisiei de a găsi, așa cum aceasta afirmă, formule inovatoare pentru a mobiliza o mai mare parte a economiilor private. Comitetul consideră însă că aceste formule nu ar trebui să se adreseze doar marilor capitaluri, ci ar trebui să fie structurate în așa fel încât să sensibilizeze și micii deținători de economii.

1.5

Cu toate acestea, importanța unor investiții suficiente în rețele de infrastructură adaptate, moderne, flexibile, durabile și accesibile (în special pentru persoanele cu handicap) nu poate fi privită doar în termeni monetari; aceste investiții trebuie considerate, de asemenea, din perspectiva coeziunii sociale și teritoriale și din punct de vedere ecologic și al siguranței aprovizionării.

1.6

Obiectivele fixate în materie de interconectare a rețelelor de infrastructuri vor putea fi realizate doar dacă se vor combina finanțările publice naționale, regionale și locale și finanțările private cu cele ale Uniunii.

1.7

Prin urmare, atunci când Comisia va selecta proiectele care vor face obiectul unei cofinanțări, se va orienta către proiecte cu o înaltă valoare adăugată europeană, dar va trebui să țină seama și de necesitățile în materie de dezvoltare a infrastructurilor de interes național sau regional.

1.8

Investițiile în infrastructură prezintă, totodată, aspecte importante legate de securitate pentru statele membre și UE de care trebuie să se țină seama în momentul în care sunt concepute proiectele și sunt inițiate procesele de aprobare. În realitate, aceste aspecte constituie condiții preliminare pentru finalizarea fizică a integrării „insulelor” încă existente în Uniune.

1.9

În consecință, Uniunea va trebui să continue să acorde fonduri statelor membre, în mod constant și proporțional, pentru a împiedica orice eventuală fractură socială și geografică în materie de acces la infrastructurile de rețele naționale prin intermediul fondurilor structurale europene.

1.10

CESE aprobă propunerea de a gestiona în mod centralizat proiectele de interconectare a rețelelor transeuropene de transport, energie și infrastructuri digitale. Valorificarea sinergiilor între aceste trei sectoare, precum și îmbunătățirea normelor operaționale, în special raționalizarea procedurilor de acordare de autorizații aplicabile proiectelor de interes comun și reducerea termenelor lor de executare, vor permite reducerea costurilor și vor consolida eficacitatea proiectelor.

1.11

CESE lansează statelor membre apelul de a susține inițiativele Comisiei în acest domeniu și de a sensibiliza și a încuraja piețele de capitaluri și ceilalți investitori să participe activ la reușita acestui demers.

2.1

În cadrul propunerii privind viitorul cadru financiar multianual 2014-2020, Comisia a recomandat măsuri concrete pentru a promova infrastructuri europene integrate în sectoarele transporturilor, energiei și comunicațiilor digitale.

2.2

În ultimii zece ani, cheltuielile europene în materie de infrastructură au scăzut, în general, în contextul în care investițiile specifice în acest domeniu constituie un element important în vederea redresării de pe urma crizei economice și sunt fundamentale pentru viitorul economic al Europei.

2.3

Pentru a dezvolta infrastructurile menționate anterior și a aborda prioritățile în materie de creștere definite în cadrul noii strategii pentru piața unică, Comisia propune un nou instrument denumit „Mecanismul Conectarea Europei”.

2.4

Așa cum CESE a subliniat în numeroase avize, este evident că, pentru a beneficia de un spațiu economic integrat, este esențială existența unor rețele de ultimă generație, inteligente, durabile și perfect interconectate de drumuri, căi ferate, căi navigabile și aeriene, de transport multimodal, electrice, de oleoducte, gazoducte și comunicații electronice de mare viteză. Verigile care lipsesc și strangulările în interconectarea rețelelor europene pun în pericol realizarea pieței interioare, creează fracturi între regiuni și fac ca Europa să fie dependentă de țări terțe, în special în domeniul energiei.

2.5

Realizarea de investiții specifice în aceste infrastructuri esențiale va contribui la relansarea dezvoltării schimburilor comerciale, creșterii economice, competitivității și creării de locuri de muncă, mai ales într-un moment în care toate acestea sunt vitale pentru Europa.

2.6

Cu toate acestea, investițiile în proiecte de mari rețele de infrastructuri sunt, prin însăși natura lor, proiecte pe termen lung, care necesită investiții masive, al căror randament economic este supus unui risc considerabil (subestimarea costurilor, supraestimarea nivelurilor de trafic, riscuri legate de complexitatea planului financiar), îndeosebi în faza de construcție și în etapele inițiale de funcționare a acestor rețele.

2.7

Dat fiind că bugetele publice la nivel național, local sau european nu vor putea finanța, doar ele singure, aceste proiecte, Comisia propune un nou instrument bugetar, mecanismul Conectarea Europei, precum și orientări revizuite privind transporturile, energia și TIC, pentru a atrage alte fonduri publice și private, conferind, totodată, credibilitate proiectelor de infrastructură și reducând profilul lor de risc pentru investitorii privați.

2.8

În acest scop, Comisia a prezentat o serie de propuneri incluse în următoarele documente:

3.1

Pentru a accelera investițiile în rețelele transeuropene de transport, energie și comunicații digitale și a mobiliza finanțările necesare atât din partea sectorului public, cât și a celui privat, Comisia propune pentru perioada 2014-2020:

4.1

CESE sprijină inițiativele lansate de Comisie pentru a promova și coordona investițiile în proiecte strategice cu valoare adăugată europeană și aprobă faptul că aceasta propune, pentru perioada 2014-2020, soluții alternative la finanțarea clasică prin subvenții.

4.2

CESE salută propunerea privind crearea unui mecanism de finanțare, gestionarea centralizată și programele de lucru comune pentru proiectele de interconectare a rețelelor transeuropene de transport, energie și infrastructuri digitale, aflate în responsabilitatea directă a Comisiei, aceasta fiind asistată, dacă este cazul, de o agenție executivă. Valorificarea sinergiilor între aceste trei sectoare, precum și îmbunătățirea normelor operaționale, în special raționalizarea procedurilor de acordare de autorizații aplicabile proiectelor de interes comun și reducerea termenelor lor de executare, vor permite reducerea costurilor și vor consolida eficacitatea proiectelor.

4.3

CESE sprijină așadar propunerea de a acorda prioritate proiectelor cu valoare adăugată europeană și care răspund necesității europene de a conecta rețelele transeuropene la rețelele de infrastructuri ale statelor membre. Cu toate acestea, Comitetul ar dori să sublinieze că, în scopul coeziunii sociale și teritoriale, Uniunea va trebui să continue să acorde fonduri statelor membre, în mod constant și proporțional, pentru a combate orice fractură socială și geografică în termeni de acces la infrastructurile de rețele naționale și pentru a asigura siguranța aprovizionării prin intermediul fondurilor structurale europene.

4.4

CESE subliniază că necesitatea de a dispune de rețele de infrastructură adaptate, moderne, flexibile, durabile și accesibile (în special pentru persoanele cu handicap) nu poate fi privită doar în termeni monetari; aceste investiții sunt, de asemenea, indispensabile din perspectiva coeziunii sociale și teritoriale și din punct de vedere al protecției mediului, toate aceste aspecte trebuind luate în considerarea de Comisie în momentul selectării proiectelor ce urmează a fi cofinanțate.

4.5

Investițiile în infrastructură prezintă, totodată, aspecte importante legate de securitate pentru statele membre și UE, de care trebuie să se țină seama în momentul în care sunt concepute proiectele și sunt inițiate procesele de aprobare. În realitate, aceste aspecte constituie condiții preliminare pentru finalizarea fizică a integrării „insulelor” încă existente în Uniune.

4.6

Oricât de importantă ar fi contribuția financiară a Uniunii, care se ridică la 50 de miliarde de euro, aceasta nu reprezintă decât o mică parte din necesitățile în materie de investiții estimate de Comisie.

4.7

În orice caz, cea mai mare parte a investițiilor va trebui acoperită de statele membre și investitori privați, contribuția financiară a Uniunii trebuind să servească drept „capital inițial” menit să încurajeze statele membre și piața să își sporească investițiile.

4.8

Or, date fiind problemele bugetare și necesitatea echilibrării finanțelor publice, majoritatea statelor membre au în vedere reducerea sau suspendarea programelor lor de investiții, ceea ce va avea un impact negativ asupra fluxului de investiții din surse private.

4.9

Obiectivele fixate în materie de rețele de infrastructuri vor putea fi realizate doar dacă se vor combina finanțările publice naționale, locale și private cu cele ale Uniunii.

4.10

Investițiile în infrastructuri vor trebui să contribuie la favorizarea tranziției către o economie și o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

4.11

În conformitate cu angajamentul Comisiei de a integra obiectivele Strategiei Europa 2020, îndeosebi pe cele din domeniul schimbărilor climatice, în programele Uniunii și de a consacra cel puțin 20% din bugetul Uniunii acestor obiective, CESE aprobă abordarea Comisiei de a utiliza bugetul UE pentru a investi și a genera un efect multiplicator care să permită mobilizarea capitalurilor private. Pentru a reduce riscurile legate de reglementare și costurile de capital pentru investitorii terți aflați în căutarea unor oportunități de investiție pe termen lung și având în vedere că finanțarea clasică a investițiilor prin intermediul fondurilor publice se dovedește din ce în ce mai dificilă în perioada actuală de criză, recurgerea la un nou tip de instrument financiar în UE, în strânsă colaborare cu Banca Europeană de Investiții, constituie, sub anumite rezerve (a se vedea avizul TEN 472), o soluție complementară și inovatoare pentru a se atrage capitaluri de la fondurile de pensii, asigurări și alți actori de pe piața capitalurilor interesați să investească în proiecte europene pe termen lung.

4.12

CESE aprobă intenția Comisiei de a găsi, așa cum aceasta afirmă, formule inovatoare pentru a mobiliza o parte mai importantă a economiilor private. Comitetul consideră însă că aceste formule nu ar trebui să se adreseze doar marilor capitaluri, ci ar trebui să fie structurate în așa fel încât să sensibilizeze și micii deținători de economii.

4.13

În lipsa unei alte soluții practice, CESE nu poate decât să regrete reticențele, ba chiar obiecțiile anumitor state membre în ce privește obligațiunile pentru finanțarea de proiecte de infrastructură, și speră că faza-pilot, care va utiliza până la 230 de milioane de euro din bugetul actual al UE, prevăzută pentru perioada 2012-2013, va putea încuraja piețele de capitaluri, fondurile de pensii, societățile de asigurări etc. să investească pe termen lung și le va putea convinge în legătură cu caracterul adecvat al măsurilor avute în vedere.