(1)

Grupul pentru contaminanții din lanțul alimentar (CONTAM) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat în 2020 o evaluare a riscurilor legate de glicoalcaloizii din hrana pentru animale și din produsele alimentare, în special din cartofi și din produsele derivate din cartofi (1).

(2)

La oameni, printre efectele toxice acute ale glicoalcaloizilor din cartofi (α-solanină și α-chaconină) se numără simptome gastrointestinale precum greață, vărsături și diaree. În privința acestor efecte, Grupul CONTAM a identificat, la cartofi, un nivel LOAEL (nivelul cel mai scăzut pentru care este observat un efect advers) de 1 mg de glicoalcaloizi totali / kg de masă corporală (mc) / zi ca element de referință pentru caracterizarea riscului în urma unei expuneri acute. O marjă de expunere (MDE) mai mare de 10 indică absența riscului de afectare a sănătății. Această MDE de 10 ține seama de extrapolarea de la un nivel LOAEL la un nivel la care nu se observă niciun efect advers (NOAEL) (un factor de 3) și de variabilitatea interindividuală în materie de toxicodinamică (un factor de 3,2). Faptul că estimările privind expunerea acută din anumite scenarii de expunere au condus la o MDE mai mică de 10 indică un risc de afectare a sănătății.

(3)

Grupul CONTAM a recomandat colectarea mai multor date cu privire la prezența glicoalcaloizilor și a agliconilor acestora în soiurile de cartofi disponibile pe piață, în noile soiuri de cartofi obținute în urma unor experimente de ameliorare și în produsele prelucrate din cartofi, inclusiv în alimentele pentru copii de vârstă mică.

(4)

Bunele practici agricole, bunele condiții de depozitare și de transport și bunele practici de fabricație pot reduce prezența glicoalcaloizilor din cartofi și din produsele prelucrate din cartofi. Cu toate acestea, trebuie colectate mai multe informații cu privire la factorii care conduc la apariția unor niveluri relativ mari de glicoalcaloizi în cartofi și în produsele prelucrate din cartofi, pentru a se putea identifica măsurile care trebuie luate în scopul evitării sau al reducerii prezenței glicoalcaloizilor în aceste produse alimentare. Dacă este posibil, este necesar să se analizeze, în special în produsele prelucrate din cartofi, prezența produselor de degradare β- și γ- solanină și chaconină și agliconul solanidină, având în vedere că acești compuși prezintă același nivel de toxicitate ca α-solanina și α-chaconina.

(5)

Rezultatele monitorizării glicoalcaloizilor trebuie să fie fiabile și comparabile. Prin urmare, este necesar să se furnizeze instrucțiuni cu privire la extracția acestora, precum și cerințe privind analizarea lor. Întrucât prezența glicoalcaloizilor este mai mare în cartofii nedecojiți și în cartofii mici decât în cartofii decojiți și în cei mai mari, este important să se furnizeze informații cu privire la acești factori în momentul raportării datelor referitoare la prezența glicoalcaloizilor.

(6)

În vederea formulării de recomandări cu privire la momentul adecvat pentru identificarea factorilor care conduc la apariția unor niveluri relativ mari ale glicoalcaloizilor, este necesar să se stabilească o valoare indicativă pentru cartofi. De asemenea, este necesar să se obțină mai multe informații cu privire la efectele prelucrării asupra nivelului glicoalcaloizilor.

(7)

Prin urmare, este necesar să se recomande monitorizarea glicoalcaloizilor din cartofi și din produsele din cartofi, precum și identificarea factorilor care conduc la apariția unor niveluri mari ale acestor glicoalcaloizi și să se colecteze informații suplimentare cu privire la efectele prelucrării asupra nivelului glicoalcaloizilor,