CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Boris Vujčić, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 23 iulie 2026

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Deși deosebit de volatile, perspectivele prețurilor produselor energetice se situează, în prezent, în apropierea scenariului de bază din proiecțiile experților Eurosistemului din luna iunie și la niveluri net superioare celor înregistrate înaintea conflictului din Orientul Mijlociu. Gradul de incertitudine rămâne ridicat, iar impactul inflaționist al șocului energetic încă nu s-a manifestat pe deplin. Prin urmare, monitorizăm atent intensitatea și durata șocului, precum și efectele sale indirecte și de runda a doua. Ne angajăm să definim politica monetară astfel încât să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

Prin decizia de astăzi, ne menținem într-o poziție favorabilă pentru a face față incertitudinilor generate de conflict. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Informațiile recente indică o relativă ameliorare a activității economice în trimestrul II, deși conflictul din Orientul Mijlociu a rămas o influență nefavorabilă. Sondajele sugerează că activitatea în sectorul serviciilor s-a redresat parțial, după încetinirea semnificativă consemnată în perioada imediat următoare șocului energetic. Serviciile digitale au dat dovadă de robustețe, beneficiind parțial de contribuția sporită din partea activității legate de IA. Industria prelucrătoare a continuat să manifeste reziliență, susținută de constituirea de stocuri de către firme pentru a se proteja împotriva riscurilor la nivelul lanțurilor de aprovizionare, precum și de majorarea cheltuielilor pentru apărare. Șomajul s-a situat în luna mai la 6,2%, în apropierea nivelurilor minime istorice. În același timp, locurile de muncă vacante au continuat să se reducă, atât firmele, cât și populația estimând că piața forței de muncă se va menține sub nivelul consemnat înaintea conflictului.

Indicatorii anticipativi sugerează că expansiunea economică va rămâne modestă pe termen scurt, fiind frânată de șocul energetic și de incertitudinile asociate. Cu toate acestea, factorii determinanți fundamentali ai creșterii economice pe termen mediu rămân intacți. Consumul privat, investițiile în noile tehnologii digitale, cheltuielile publice pentru apărare și infrastructură și o relativă redresare a exporturilor ar trebui să contribuie la dinamica generală.

Consiliul guvernatorilor reiterează apelul de a adopta măsuri urgente pentru a consolida economia zonei euro, menținând totodată soliditatea finanțelor publice. Simplificarea și armonizarea normelor la nivelul pieței unice a UE, accelerarea tranziției energetice și finalizarea uniunii economiilor și investițiilor reprezintă elemente esențiale. Măsurile de politică fiscală adoptate drept răspuns la șocul energetic ar trebui să fie temporare, țintite și calibrate. Votul favorabil exprimat în Parlamentul European la începutul acestei luni a reprezentat o etapă semnificativă în parcursul de instituire a monedei euro digitale. Considerăm binevenit obiectivul comun al Parlamentului European, Consiliului UE și Comisiei Europene de a ajunge la un acord cu privire la pachetul privind moneda unică până la sfârșitul acestui an. Moneda euro digitală va veni în completarea numerarului, constituind echivalentul său digital și oferind un mijloc de plată pentru orice tranzacții digitale efectuate în întreaga zonă euro.

Inflația

Inflația s-a redus la 2,8% în luna iunie, față de 3,2% în mai. Dinamica prețurilor produselor energetice a încetinit la 8,5%, față de 10,8% în mai, iar cea a prețurilor alimentelor a coborât de la 1,9% la 1,5%. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a diminuat la 2,4%, față de 2,6% în mai, în condițiile în care componenta „bunuri” a inflației a scăzut de la 0,9% la 0,7%, iar componenta „servicii”, de la 3,5% la 3,2%.

Șocul energetic continuă să alimenteze creșterea prețurilor. Procurarea factorilor de producție devine mai costisitoare pentru firme, acestea preconizând așadar că își vor majora prețurile de vânzare. Deși evoluțiile inflației de bază au fost în continuare limitate, efectele șocului energetic încă nu s-au manifestat pe deplin. Indicatorul BCE privind câștigurile salariale și sondajele referitoare la anticipațiile cu privire la salarii continuă să indice o dinamică salarială moderată în trimestrele următoare. Creșterea productivității muncii a contribuit, de asemenea, la limitarea dinamicii costurilor unitare cu forța de muncă. Anticipațiile privind inflația pe orizonturile de timp mai scurte se mențin la niveluri ridicate. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflației în jurul țintei pe termen mediu.

Deși dinamica prețurilor produselor energetice a consemnat o scădere în luna iunie, este probabil ca intensificarea acesteia de la declanșarea conflictului, precum și impactul său asupra dinamicii prețurilor alimentelor, bunurilor și serviciilor să mențină inflația la niveluri net superioare țintei în semestrul I 2027. Inflația ar trebui să se reducă ulterior, pe fondul diminuării anticipate a prețurilor produselor energetice și al majorării într-un ritm mai lent a altor prețuri. Cu toate acestea, conflictul rămâne o sursă majoră de incertitudini. Prin urmare, monitorizăm atent amploarea și persistența creșterii prețurilor produselor energetice, precum și modul în care aceasta se transmite la nivelul procesului de stabilire a prețurilor și a salariilor, al anticipațiilor privind inflația și al dinamicii economice pe ansamblu.

Evaluarea riscurilor

Riscurile la adresa perspectivelor creșterii economice sunt în sensul scăderii. Deși memorandumul de înțelegere convenit între Statele Unite și Iran în luna iunie a constituit o primă tentativă de soluționare a conflictului, în ultimele săptămâni s-au consemnat noi regrese, situația geopolitică rămânând fragilă. Perturbarea din nou a aprovizionării cu produse energetice ar putea determina creșterea în continuare a prețurilor produselor energetice pe o perioadă mai lungă decât se anticipează în prezent, ceea ce ar afecta veniturile reale, cheltuielile și investițiile. Deteriorarea sentimentului pe piețele financiare mondiale sau restrângerea ofertei de credite ar putea inhiba cererea. De asemenea, fricțiuni suplimentare la nivelul schimburilor comerciale internaționale ar fi de natură să perturbe în continuare lanțurile de aprovizionare, să reducă exporturile și să tempereze consumul și investițiile. Alte tensiuni geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, creșterea economică ar putea înregistra niveluri mai ridicate în eventualitatea în care economia și piețele energiei s-ar adapta mai repede decât s-a anticipat la perturbările cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu sau în cazul unei soluționări durabile a conflictului. În plus, cheltuielile planificate pentru apărare și infrastructură și reformele destinate creșterii productivității și finalizării pieței unice, precum și adoptarea de tehnologii noi de către firmele din zona euro pot antrena o expansiune economică peste așteptări.

Riscurile la adresa perspectivelor inflației sunt în sensul creșterii. Șocul energetic s-ar putea intensifica în continuare, iar efectele sale asupra altor prețuri și asupra câștigurilor salariale ar putea fi mai intense decât se anticipează în prezent. Cu cât este mai îndelungată perioada în care prețurile produselor energetice rămân ridicate, cu atât este mai probabil ca acestea să alimenteze inflația globală prin intermediul efectelor indirecte și de runda a doua. Tensiunile comerciale actuale ar putea antrena o mai mare fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare, reducând oferta de materii prime esențiale și accentuând constrângerile la nivelul capacităților de producție din economia zonei euro. Fenomenele meteorologice extreme, ilustrate de valurile actuale de caniculă, precum și evoluția crizei climatice și a celei naturale la modul mai general ar putea determina o scumpire peste așteptări a alimentelor. În schimb, inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea unei soluționări durabile a conflictului din Orientul Mijlociu ori dacă efectele indirecte sau de runda a doua s-ar dovedi mai puțin pronunțate decât s-a estimat. Intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare ar putea frâna cererea și, implicit, ar reduce și inflația.

Condițiile financiare și monetare

Condițiile financiare generale au devenit ușor mai restrictive de la ședința noastră precedentă, în concordanță cu majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Ratele dobânzilor active practicate de bănci la împrumuturile acordate firmelor și costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-au menținut nemodificate în luna mai, la 3,6% și, respectiv, 4,0%. Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate firmelor s-a intensificat la 4,0%, față de 3,4% în aprilie, dar această majorare a fost parțial compensată de dinamica mai lentă a emisiunilor de obligațiuni corporative, care s-a redus de la 4,5% la 3,4%. Potrivit celui mai recent sondaj privind creditul bancar în zona euro, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor au consemnat o relativă înăsprire în trimestrul II. Cererea de împrumuturi pentru firme a crescut ușor, pe seama necesarului mai mare de capital circulant, dar și a împrumuturilor pentru investiții fixe contractate de firmele mari.

Ratele dobânzilor la creditele ipotecare s-au majorat la 3,5% în luna mai, față de 3,4% în aprilie, în timp ce dinamica creditului ipotecar s-a accelerat ușor la 3,1%. Standardele de creditare aferente creditelor ipotecare au fost mai restrictive în trimestrul II, în condițiile în care băncile au devenit mai preocupate de riscurile economice cu care se confruntă clienții lor și sunt mai puțin dispuse să își asume riscuri la rândul lor. Cererea de credite ipotecare s-a redus pe seama deteriorării încrederii consumatorilor și a majorării ratelor dobânzilor.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ne angajăm să definim politica monetară astfel încât să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră sustenabilă a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.